Îndrumar · Ministerul Administrației și Internelor Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului Ministerul Educației și Cercetării

Îndrumar din 23 noiembrie 2006

privind educatia și protectia elevilor în caz de cutremur

prezumat în vigoare

Data actului: 23 noiembrie 2006
Emitent: Ministerul Administrației și Internelor Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007
Citează: 4 acte
Structură: 0 articole · 149.258 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 3

Legea nr. 1/2005 21 februarie 2005 privind organizarea și funcționarea cooperației
OUG nr. 34/2006 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucr…
OUG nr. 54/2006 28 iunie 2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

_________

ANEXĂ

EDUCAJIA ȘI PROTECȚIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR

Partea I-

Recomandări pentru elevii din Învățământul primar

- Clasele I - li -

Postere

Ce trebuie să

facem

pentru

ști să ne protejăm

caz

de cutremur

Afișăm posterele despre cutremur la loc vizibil

Învățăm despre planul familiei pentru cutremur

Desenăm

planul

pericolelor

din

vecinătatea casei

și

școlii.

Pregătim

rucsacul

urgență pentru cutremur

Învățăm despre planul clasei pentru cutremur

5.l - nvățăm

să facem În

timpul și

după

un cutremur

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

dacă am Învățat din timp,

vom ști să ne protejăm

EU ȘTIU CE SA "'

FAC

IN CAZ DE CUTREMUR

Elevii din zonele seismice trebuie să știe să se protejeze....

. . . Tu a1 ■

1 Ac

nva .. t .

a t?

DACĂ A ÎNCEPUT MIȘCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ!

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ȘI DE FERESTRE !

ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂTĂTORII ȘI

PROFESORII!

RUCSACUL

URGENTA AL

ELEVULUI

Conținutul rucsacului de urgență pentru clasele I

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (in camera sa ori lângă ieșirea din casă), sau/și la școală (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

1- 2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic;

1- 2 pachete x 200 g biscuiți simpli;

trusa de prim ajutor cu

rolă de fașă I bandaj sau

pansamente la plic;

săpun, prosop mic, șervețele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinți,;

lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori și baterii de rezervă utilizabile in caz de urgență pentru trei zile;

un pulover,

căciuliță, mănuși,

pelerină de ploaie cu glugă,

pliabilă, 2

perechi

ciorapi I

dresuri

groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloți

;

un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor

;

un carnețel și pix, lista cu adrese și telefoane de acasă și de la rude, cheia de la casă, bani.

facem

in timpul unui seism

...,

acasa

in clasă

Rămânem pe loc!

Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă sau sub masă !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate și de ferestre!

Ascultăm părinții, institutorii

Învățătorii și profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

În timpul unui seism

acasa

,.,

În clasă

•-'

Rămânem pe loc !

Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă sau sub masă !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate

și

de ferestre!

Ascultăm părinții, invă , tătorii- institutorii și profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

În timpul unui seism

În incinta I curtea școlii

Ne Îndepărtăm de clădiri !

- ,

I , .

;,';-- ,

JA ț( n ftJ lf î riitii{ii

u; e

y.: :

· ·

rf9'

'! · ': -

::-

rJ:li4

Lr'

•

'. i'

iliffi i

l!IIU

Suntem atenți la coșuri de fum, ziduri, geamuri, cornișe, tencuieli, fire electrice!

Acționăm calm, ordonat, fără a alerga !

Stăm Într-un loc sigur,

··

cu Învățătorii

institutorii, profesorii și colegii!

·,,_.,,....-,._,.,.--.......

,,_...

,.- .............

_,,,

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm și nu intrăm in panică

facem

in timpul unui seism

pe stradă

lângă clădiri

in mijloacele de transport În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc sigur!

Evităm să producem aglomerație lângă clădirile avariate!

În vehicule rămânemin interior!

Coborâm numai după oprirea În stat , ie I

Ascultăm indica , tiile personalului din vehicule!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

după un seism

puternic

acasa V

la școală

Rămânem pe loc

Evităm să fugim pe ușă sau scări !

Plecăm numai conduși de Învățători

institutori și profesori !

Atunci când plecăm, vom fi Încălțați pentru a ne proteja și luăm rucsacul de urgență !

Pe drum, ne protejăm capul cu

geantă, un ghiozdan sau

carte groasă !

Afară, rămânem lângă casă sau În curtea școlii, Într-un loc sigur, arătat de invățători

institutori și profesori!

Directia școlii va decide dacă elevii pot pleca sau vor aștepta să fie preluați de către părinți !

După ce pământul și casa nu se mai mișcă,

am devenit mai curajoși și vom ști

cum să ne protejăm atunci când va fi un alt seism...

Partea a li-a

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din invățământul primar

Clasele

III -

Text și postere

ELEVII ȘI CUTREMURUL

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din Învățământul primar

Clasele

III -

Ce este un cutremur și cum ii simțim

Cutremurele de pământ

(seismele) sunt zguduiri bruște și de foarte scurtă durată ale unor porțiuni din scoarța (crusta) terestră sau de sub aceasta.

Undele seismice care se produc în interiorul Pământului, într-o zonă denumită focar, denumită epicentru la suprafața de deasupra acestuia, se transmit spre suprafață ca vibrații sau oscilații ale terenului.

Oscilațiile produse de cutremure se înregistrează cu aparate denumite seismografe sau accelerografe.

Magnitudinea

este o modalitate de a aprecia mărimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumit cutremur are o singură valoare a magnitudinii. Cu cât un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare.

Intensitatea seismică

măsoară efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafața Pământului. Cu cât un seism produce oscilații mai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc este mai mare.

Intensitatea aceluiași cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificată) sau Scara Europeană EMS, poate să varieze în diferite locuri din țară și se reduce treptat la distanțe mai mari

Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, lângă munții Carpați, dar mișcarea seismică se simte puternic la sute de kilometri depărtare.

Aproape toți oamenii se simt neajutorați și chiar speriați în caz de cutremur, deoarece clădirile încep să se legene puternic și se pot avaria.

Când balansul din clădiri crește, este greu să stai în picioare sau să mergi, de aceea nu este recomandabil să încerci să ieși din casă sau clasă.

De multe ori, în orele sau zilele de după șocul principal se produc și altele,

de regulă mai mici,

denumite

replici, dar care sunt mai puțin periculoase.

Cum ne protejăm in caz de cutremur

Acasă sau la școală, părinții, învățătorii - institutorii și profesorii au grijă ca în caz de cutremur să nu fim loviți sau răniți. În acest scop, clădirile mai puțin rezistente trebuie consolidate.

Planul familial de protecție pentru cutremur

Pentru ca fiecare

membru

a l

familiei

să știe cum să se

protejeze,

părinți i

și copii i

vor

face din

timp

plan familial de protecție

cu privire la

diferitele

situații pos i bile și locuri în care

putem afla

în

caz

cutremur.

Protectia in casă sau apartament

A ln c '

asă sau apartament, trebuie să

protejăm de căderea

unor tencuieli,

mobilier sau obiecte care pot să cadă la seism,

mai

ales

în

vec i

nătatea

locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circu l ate.

Vom face împreună cu părinții

plan al fiecărei camere d i n casă

în

care există astfel

pericole și le vom cere părinților să

mute

sau să

fixeze mobilierul

ș i

obiecte l e

grele.

L..,..---"

VESTIBUL

Cuier.ix

HOL CENTRAL

Aici este ogrindă

•

rezistentă

�

sub care

ne putem proteja

seism

Părinț i i

vor

arăta

l ocuri l e din casă unde

putem proteja cu

toții,

adică

unde

este tocu l

gros

al unei

uș i

ori o grindă solidă, care sunt

mesele din

fiecare

cameră sau dacă birou l

la care

facem lectiile este destul de rezistent pentru a

proteja sub acesta .

Vom discuta cu

' păr i

nți

despre cum

ne putem

proteja

și atunci când vom

în altă situație ( î

vacanță, în a l

tă

loca li tate, la spectacole, în viz i tă, etc.).

Părinț i i ne vor

arăta

locu l

unde

se află st i

ngătoarele de

i ncendiu de d i mensiuni mici și

vor învăța cum să le

folosim.

Fiecare famil i e va avea pregăt i t și la

îndemână

rucsac

urgență,

în

care să se

găsească

apă și câteva ob i ecte

de primă necesitate

pentru cazu l

în care ar fi necesar să se stea în afara locuinței un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la școală despre ceea ce ar trebui să avem în rucsac.

Toți membrii familiei trebuie să știe că atunci când se va produce un seism, cei care sunt prezenți vor aplica

planul familial

și vor proceda astfel:

mama are grijă de cei mici ;

tata are grijă de copiii mai mari;

frații mai mari au grijă de cei mici și de surori;

părinții vor îndepărta copiii de ferestrele și mobilierul care ar putea cădea.

Elevii trebuie să discute cu părinții ce vor face, cum vor lua legătura cu e1 ș1 cum se vor întâlni dacă un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la școală sau în timp ce sunt pe drum.

De asemenea, părinții vor stabili cine îi ia acasă pe elevi dacă un seism

important se produce în timp ce elevul este la școală, și vor comunica decizia învăt , ătorilor.

Protecția

cartier și pe drumul spre școală

Cu ajutorul părinților, fiecare elev va face un mic plan al cartierului și va reține

în

memorie

particularitățile

cartierului

și

împrejurimilor

casei

sau blocului, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la școală.

Planul pericolelor din vecinătatea casei și școlii

o ă

.7_

Te.ren

srp -=-

-:--: o.

i.rf ::

_,,

,iE,-,

oo;

;,.

,._...,

,J.

'li,

Iucru

a.nou

LI.Îl;., _

,.--:..

•

. .

Gard.zi

•

râu

Aîcî ne întâ..InîIZI.

după cut.re.n:2ur

Părinții vor arăta pe teren copiilor eventualele

pericole care trebuie evitate

reprezentate de:

căderea unor părți din clădiri (cărămizi, tencuieli, ornamente, coșuri de fum, cornișe, parapeți, etc.), spargerea și căderea unor geamuri, la clădirile înalte;

căderea unor obiecte de pe clădiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.);

incendii, căderea unor stâlpi și linii electrice;

alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, pericole care pot apărea pe drum și în mijloacele de transport către școală sau chiar la locurile obișnuite de joacă.

Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare și protecție în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre școală sau spre casă, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea și se va proceda potrivit recomandărilor care urmează.

Părinții vor arăta copiilor unde este un loc sigur de lângă casă unde toți membrii familiei

vor Întâlni după seism.

Protect , ia

clasă

lmpreună cu învățătorii - institutorii și profesorii vom întocmi un mic

plan al clasei în vederea protecției în caz de cutremur.

Mai întâi vom identifica mobilierul și obiectele grele care sunt lângă bănci sau atârnă peste pupitre, birouri, mese, și pot cădea peste acestea.

Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu ne pericliteze viața sau integritatea corporală în caz de oscilații sau cădere. Astfel de obiecte sunt : televizoarele și

calculatoarele,

lămpile

grele,

unele

materiale

didactice,

tablourile

și oglinzile

mari, vasele

și vazele,

acvariile,

boxele

audio,

dulapuri,

rafturi etajere, etc.

Cu Învățătorii

institutorii, profesorii și părinții vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situații de urgență. Rucsacul

va păstra acasă (in cameră ori lângă ieșire), sau/și la școală (in dulapul clasei; conținutul recomandat

este

redat separat). Acesta

va folosi numai după un cutremur cu urmări deosebite.

Vom cunoaște locul unde se află trusa de prim-ajutor și modul de utilizare a continutului acesteia.

În clasă

' și pe coridor, vom cunoaște locul unde se află stingătoarele de

incendiu de dimensiuni mici și ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu.

Protecția

școală

Vom

cunoaște

drumul

care

vom

deplasa

învățătorii

- institutorii și profesorii în situații de urgență (după seism, în caz de incendiu) și a locului de adunare din incinta sau curtea școlii.

Cum ne putem proteja in timpul unui cutremur

trebuie să facem in timpul unui cutremur

Acasă sau la școală

CE FACEM

CAZ

CUTREMUR

Păstrăm calmul și liniștea,

fără a

intra în

panică,

indiferent

a l te zgomote d in

juru l

nostru !

Acasă

protejăm

unde ne aflăm,

indiv i dual și împreună cu părinț ii,

așa cum

învățat în

planul familial

de protecție:

mama are

grijă

de ce i

mic i

tata

are grijă de copi ii

mai mar i;

frații mai mari

au gr ij ă de ce i

mici și de suror i;

părinții vor

îndepărta

copiii de ferestrele și

mobilierul

care ar putea cădea ;

părinții pot desch i de

ușa

de ieș i re ca să

blocheze.

Părinții sau frații

mai

mari vor opri cât se poate

repede mașini l e

gătit cu gaze sau e l ectrice, vo r

căuta să știngă orice început

de incendiu !

Î n

timpul

seismu l

ui,

evităm să

fugim pe ușă

sau să sărim

pe fereastră,

să alergăm

scăr i

sau să uti l izăm liftul.

Dacă stăm în p i cioare,

putem dezechil i bra

l a se i sm.

vom proteja

mai

bine sub

banca

de clasă, sub o masă sau birou ,

dacă specialișt i

ș i

profesorii

ne-au spus că sunt rezistente.

Deoarece

banca, masa

biroul

pot mișca,

se recomandă să ne ținem

bine

mâna

de piciorul

băncii

mesei pe

durata seismului.

Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge și ne pot accidenta, departe de pereți exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi ! Dacă avem o pernă sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta.

Dacă este întuneric, așteptăm să ne protejeze părinții și să treacă seismul, fără să alergăm prin casă. Suntem atenți la câine sau pisică, pot deveni neliniștiți sau chiar agresivi.

La școală ne protejăm individual și cu colegii, sub îndrumarea învățătorilor

institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei uși ori o grindă solidă, dacă specialiștii au spus că sunt rezistente și pot lua și copiii cu ei. Dar învățătorii - institutorii sau profesorii pot deschide ușa de ieșire ca să nu se blocheze.

Dacă ne surprinde cutremurul

în afara clasei,

ne vom proteja prin ghemuire, în genunchi și pe coate, lângă un perete interior, de ex. pe coridor, protejându-ne capul cu palmele.

1O. Dacă suntem în curtea școlii, ne deplasăm imediat, calm și ordonat cât mai departe de clădiri, spre un loc deschis și sigur. Ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prăbuși.

Pe drum

Dacă seismul ne surprinde

în

autoturism, cel care conduce

trebuie

să oprească

într-un loc

deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de

poduri,

pasaje și

linii

electrice aeriene. Stăm

înăuntru.

ferim

de firele de curent electric și orice cabluri care pot să cadă peste

noi.

Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau

în

tren, stăm pe loc până se

termină mișcarea

seismică. Conducătorul trebuie să oprească ș i

să

deschidă ușile,

dar

este

indi cat sa ne îmbulzim la coborâre sau să spargem ferestrele.

Î n metrou ne păstrăm ca l mul și ascultăm recomandările personalului trenului,

dacă

acesta s-a oprit

între

stații

în tunel,

fără a părăsi vagoanele.

Dacă

aflăm

într-un loc

public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de

întrunire),

stăm calm i

și ne protejăm pe loc, până se

termină

mișcarea ,

fără să alergăm către

ieșire.

În localitate, in afara clădirilor

În afara clădirilor, ne deplasăm calm și ordonat cât mai departe de clădiri, spre

un loc

deschis și sigur, fără maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prăbuși.

Oriunde am fi, suntem calmi,

numărăm

rar și calm până

la 100

ca să ajungem cu bine

sfârșitul mișcării seismice!

trebuie să facem imediat după cutremur

Suntem calmi, rămânem în clădirea în care ne-a surprins seismul !

Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, așa cum

spun

învățătorii

institutorii

și profesorii.

Pentru a

răniți

de căderea unor cărămizi sau tencuieli crăpate, și pentru că

știm starea scărilor după seism,

fugim pe ușă,

sărim pe fereastră, nu alergăm pe scări,

nu utilizăm

liftul !

Acordăm

mai

întâi

primul ajutor

celor răniți sau afectați

seism. Calmăm persoanele intrate în

panică

sau speriate, în special copiii

mai

sensibiU.

Îi ajutăm

cei

răniți

prinși

sub

mobilier

alte

obiecte. Nu mișcăm răniții grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical

către cei

ambulantă.

Ascultăm și

urmăm profesorii,

care vor verifica

mai întâi

scara și drumul spre

ieșire

spre a

nu ne

expune la

pericole. Dacă

ieșire

sunt

uși

blocate, profesorii vor solicita ajutor

pentru

deblocare.

Prevenim

rănirea

provocată de

căderea

unor tencuieli,

cărămizi, etc. la ieșirea

din clădire punând un

obiect protector (geantă,

ghiozdan,

cărți groase, etc.) desupra capului.

La plecare

toți vom fi încălțați

pentru

a nu

răni

în

cioburi și vom avea îmbrăcăminte

potrivită

cu starea vremii

afară. Atunci când este frig, plouă sau

ninge,

conducerea școlii

va arăta o clădire sigură. Dacă avem

rucsacul

urgență,

îl

vom

lua

pentru a face față situației

de după

cutremur.

Vom rămâne

în

curtea școlii, într-un

loc

liber,

indicat

de profesori și care prezintă siguranță. Dacă este vreme rea, conducerea școlii

îndruma

către o clădire sigură.

Este

recomandat

să dăm telefoane

doar pentru

cazuri de

urgență,

pentru a

nu aglomera

și bloca liniile.

1 O.

Profesorii

vor

da informatii dacă în

zona

învecinată nu

sunt alte pericole

(incendii,

inundații) și p

ot decide

plecarea

către case

elevilor

ma . i man . .

Elevii mai mici

vor

fi preluați de

către

părinți.

11.

Pe drum,

ferim

orice

fire,

cabluri, stâlpi și

panouri

electrice căzute

pământ.

12.

Dacă

fost învoiți

să plecăm de

școală,

ne întâlnim

familia în locul

pe care

l-am

stabilit

dinainte.

CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR

Suporl curricular la EDUCAȚIE CIVICĂ, ȘTIINȚELE NATUR/I lectură suplimentară

la clasele III-IV

EDUCAJIA ȘI PROTECȚIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din învățământul primar

CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR

Suport curricular la EDUCAȚIE CIVICĂ, ȘTIINȚELE NATURII lectură suplimentară

la clasele III-IV

Cutremurele sunt fenomene naturale care

Întâmplă din când În când În multe țări, Între care

numără și țara noastră.

Cele mai puternice cutremure din România

produc În zona Vrancea, de la curbura munților Carpați, dar mișcarea seismică

simte puternic la sute de kilometri depărtare. Aproape toți oamenii

simt neajutorați și chiar speriați când Începe să

legene puternic clădirea În care

află.

La Începutul seismului

simte

vibrație și un zgomot surd, ca și când ar trece un camion foarte greu pe stradă. Este posibil să

legene deja și lampa din tavan.

Balansul pe care

simțim În clădiri crește, iar planșeul

mișcă sub noi. Este greu să stai În picioare sau să mergi, dar nici pe scaun nu

este

ușor să te menții. Parcă ar fi ceva asemănător cu mersul pe bicicletă pe un drum accidentat...!

Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de Împrejurare nu

sperie și

comportă cumpătat. Ei au Învățat că

este

foarte important și folositor să

protejeze În timpul cutremurului ca să nu fie loviți sau răniți de diferite obiecte care cad.

Când simțim un cutremur trebuie să fim calmi, deși poate vom simți

anumită senzație de rău În zona stomacului, emoție, temperatură și chiar frică. Dacă În Încăperea În care ne aflăm

este

un foc deschis, cei mari trebuie să caute să

oprească.

Ca să ne protejăm, specialiștii recomandă să intrăm imediat sub banca din clasă, sub

masă sau un birou, dacă specialiștii le-au evaluat că sunt rezistente, departe de ferestre care

pot sparge.

Vom sta ghemuiți pe genunchi și coate, ridicând brațele pe lângă

urechi ca să ne protejăm capul cu palmele. Dacă banca, masa sau biroul

mișcă , , .

ne vom

. tine cu

mână de picioarele acestora.

lnvățătorii

institutorii sau profesorii, ori părinții

pot proteja sub

tocul gros al unei uși ori

grindă solidă, despre care știu de la specialiști că sunt rezistente și pot lua și copiii cu ei.

L . a fel se protejează cei din Japonia, S.U.A. și toate țările din zone

seismice.

Cutremurele nu durează decât 1-2 minute, În cazul celor mai puternice, deși nouă ni se pare, de obicei,

veșnicie. Este bine să numărăm rar și calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârșitul mișcării seismice.

Cât ține mișcarea seismică, se Întâmplă ca diferite mobile zvelte și obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice să se dezechilibreze și chiar să cadă pe podea lângă noi.

Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra clădirilor și mobilierului. Din vecinătate se pot auzi cum cad unele coșuri de fum din cărămidă pe acoperișul casei vecine sau unele calcane.

aceea

este bine să știm că afară sunt multe pericole și trebuie să ne protejăm singuri, mai Întâi În interior!

După

mișcarea Încetează, În jurul nostru se așterne parcă

liniște ciudată.

Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine să ne grăbim să ieșim afară din clasă sau apartament.

Învățătorii

institutorii, profesorii sau părinții vor verifica cu grijă dacă În clasă sau În apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie să

stingem, sau dacă afară sunt alte pericole În urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidării, tencuieli, coșuri de fum, ornamente și geamuri.

De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem mege Încet și fără să aglomerăm scara, către ieșire. Vom fi bine Îmbrăcați, În funcție de anotimp și vreme, dar Întotdeauna ne vom Încălța, ca să ne ferim de cioburi. Este bine să avem rucsacul de urgență cu noi, ca să avem apă, ceva de mâncare, haine etc.

Când ajungem afară din clădire, vom merge Într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alăturat sau terenul de sport, mai departe de clădiri sau alte ziduri. Dacă este un anotimp rece sau plouă, conducerea școlii ne va Îndruma către

clădire sigură.

După un timp este posibil să mai fie niște mici cutremure. Dar deoarece am Învățat cum să ne protejăm, data viitoare nu ne va mai fi atât de teamă.

Cum ne pregătim pentru ne proteja

in caz de cutremur

acasa

..,

in clasă

În localitate

Citim broșurile și afișăm posterele despre educația și protecția la cutremur

Discutăm cu părinții planul familiei pentru cutremur și desenăm planul pericolelor din casă și vecinătate

Învățăm

să

aplicăm cu colegii planul pentru cutremur

Pregătim rucsacul de urgență al elevului

Învățăm

să

dăm primul-ajutor și

să

stingem incendiile mici

Învățăm ce

să

facem și cum

să

ne protejăm in timpul și după un cutremur puternic

Participăm la fixarea unor dulapuri și materiale didactice și la exercițiile de protecție din școală

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

dacă am invățat din timp,

vom ști să ne protejăm !

RUCSACUL DE URGENTĂ AL ELEVULUI

pentru clasele III

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (În camera sa ori lângă ieșire), sau/și la școală (În dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite :

3 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 3 pachete x 200 g biscuiți simpli;

trusa de prim ajutor cu

rolă de fașă I bandaj sau

pansamente la plic,

rolă leucoplast, dezinfectant lichid sau pudră

Saprosanl Sapromed

;

săpun, prosop mic, șervețele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinți;

lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori și baterii de rezervă utilizabile În

caz

de urgență pentru trei zile;

un pulover,

căciuliță, mănuși, un șal sau

pătură subțire și

pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 perechi ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloți

;

un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor

;

un carnețel și pix, lista cu adrese și telefoane de acasă și de la rude, cheia de la

casă,

bani.

EU ȘTIU CE SA "'

FAC

IN CAZ DE CUTREMUR

Elevii din zonele seismice trebuie să știe să se protejeze....

... T u a1 ■

1 .A

nva ""t a t? .

DACĂ A ÎNCEPUT MIȘCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ !

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ȘI DE FERESTRE!

ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂTĂTORII ȘI PROFESORII !

facem

În timpul unui seism

acasa

...,

În clasă

AL_

Rămânem pe loc și ne protejăm I

Evităm

să

fugim spre scări sau să intrăm in lift!

Ascultăm părinții, invăt ,

ătorii

institutorii și profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

- acasă

În timpul unui seism

În clasă

■

lll.

Rămânem

pe loc și ne protejăm

Evităm să fugim spre scări

sau să intrăm În

lift

Ne protejăm sub masă sau sub bancă !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate și de ferestre!

Ascultăm părinții,

invă • tătorii

institutorii și profesorii

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

.. .

:f :(

•

· -:

111.-. - _

. _ -

t.....

U ,.

f .

..,

.. , . . . ,

•·.

•

\ fi$

, · . _ .

•

in timpul unui seism

dacă ne aflăm in sălile de clasă

Ne protejăm sub bancă sau sub masă !

Ne ferim de sursele de

foc

și aparatele electrice!

Ne ferim de materialele didactice care

pot să cadă!

Ascultăm cadrele didactice !

----

,_.-,

,_....._,_..._..- .....,_,...-......

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

in timpul unui seism

{J) '

¼'"ii.\if

<ic

�,t

!Jml

. LT

dacă ne aflăm În incinta

curtea

școlii

Ne Îndepărtăm de clădiri !

Suntem atenți la coșuri de fum, ziduri, geamuri, cornișe, tencuieli, fire electrice !

Acționăm calm, fără a alerga !

Stăm În locul indicat de Învătători

institutori și profesori !

a.'l..,,"""',.,...... n..,..................

--.-----

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

În timpul unui seism

pe stradă

lângă clădiri

În mijloacele de transporl În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc sigur!

Evităm să producem aglomerație !

În vehicule rămânem În interior !

Coborâm numai după oprirea În stație !

Ascultăm indica , tiile personalului din vehicule!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

după un seism

puternic

...,

acasa

la școală

in localitate

Suntem calmi, rămânem pe loc !

Evităm ușa, fereastra, scările sau liftul!

Ascultăm Învă , tătorii

ȘI

urmăm

părinții, institutorii

și

profesorii,

care

vor

verifica

mai Întâi drumul spre ieșire !

La plecare toți vom fi Încălțați și Îmbrăcați pentru a ne proteja. Vom lua rucsacul de urgență

Ne protejăm

capul

geantă, ghiozdan, cărți groase, etc. !

Dacă este vreme bună, rămânem lângă casă sau in curtea școlii, Într un loc deschis, sigur, cunoscut !

Direcția

școlii

va decide

dacă și când

elevii

pot

pleca sau

vor

fi preluați de către părinți

Dacă a incetat mișcarea seismică,

au trecut și emoțiile... putem pleca ordonat,

fără panică

Partea a III-a

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din invățământul gimnazial

Clasele V

VIII

Text și postere

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din Învățământul gimnazial

Clasele V - VIII

Cunoștințe

privind cauzele și manifestarea

cutremurelor

de pământ În condițiile țării noastre

Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruște și de foarte scurtă durată ale unor porțiuni din scoarța (crusta) terestră sau de sub aceasta.

Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente iar mișcarea plăcilor tectonice reprezintă principala cauză a producerii seismelor. În cazul mișcărilor convergente a două plăci tectonice și mai ales în procesele de subducție, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pământ.

Erupțiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menționăm: prăbușirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbușirea unor stânci etc.

,.,,,,.- . --

LEGENDA

'1----1

.11'

Fig. 1. Plăcile tectonice și tipurile de cutremure la scară globală: 1 - cutremure de adâncime mică (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adâncime mijlocie

(intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adâncime) (300-700 km).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafața terestră.

Punctul teoretic în care se produce ruptura inițială (în realitate există o zonă de fracturare) se numește focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafața pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziției focarului și epicentrului se obține pe baza prelucrării înregistrărilor mișcărilor seismice în statii echipate cu aparatură specifică.

În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mișcări denumite replici sau post - șocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcarea energiei și o anumită liniștire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu așa numitele roiuri de cutremure.

Pe teritoriul României se manifestă, în funcție de adâncime, mai multe categorii de cutremure:

superficiale (O:s;H::;;5 km);

crustale (normale) (de regulă 5:s;H::;;30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);

intermediare (60... 70km:s;H:s;100... 180... 220) km), specifice numai zonei Vrancea.

Cele mai puternice și care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munților Carpați, în zona Vrancea, cu plăci tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est - Europeană și blocul intra - Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adâncimi, și unde se consideră că de aproape 1O milioane de ani procesul de subducție activă s-a blocat.

Zona epicentrală a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, și al cărei proces de fragmentare, faliere pe contur și/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.

Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensități seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul țării, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimțite și la mari distanțe (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);

Datele statistice istorice arată o așa-numită "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adâncimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsă, Bucureștiul fiind apropiat de această zonă.

În

celelalte zone epicentrale

ale României se produc doar

cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:

seismele sunt moderate și de joasă energie, evenimentele distructive producându-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decât pentru Vrancea, dar în intervalele de intensificare a activității efectele pot fi repetate în roiuri de seisme;

intensitățile de 7- 8 grade MSK se pot extinde pe arii de câteva sute de kilometri pătrați afectând câteva zeci de localități rurale și unele localități urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.

Pe o hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crișana, Maramureș, Făgăraș, Târnave.

Putem constata că aproape tot teritoriul țării este puternic seismic, zonele seismice afectând

peste 60

din populatie, prin urmare este foarte important să știm să ne protejăm în cazurile de incidență a unor astfel de fenomene naturale.

Unde seismice

Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcțiile sub forma undelor seismice, care sunt :

•

unde de adâncime care pot fi :

de tip longitudinal sau de dilatație (numite unde primare sau prime - P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau în dilatări și comprimări succesive pe direcția de propagare ;

de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilații într-un plan perpendicular pe direcția propagării.

•

unde superficiale de tip Rayleigh (R) și Lowe (Q) și unde lungi (L).

Undele seismice de adâncime se produc în interiorul pământului și se transmit din focar spre suprafața liberă a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului și cresc cu adâncimea.

Întrucât direcția de propagare devine aproape verticală în vecinătatea suprafeței libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inerțiale asupra construcțiilor.

Amplitudinea mișcării terenului scade pe măsura depărtării de epicentru, dar poate crește de la roca de bază până la suprafață în cazul depozitelor geologice aluvionare și afânate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipează (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominantă, având în vedere și rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.

În multe cazuri, în orele sau zilele de după șocul principal se mai produc treptat și alte mișcări, denumite replici sau post-șocuri, care, de regulă, sunt mai puțin puternice.

Mărimea oscilațiilor produse de cutremure se determină cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informațiile minime obișnuite transmise populației se referă la magnitudinea și intensitatea mișcărilor produse.

Magnitudine și intensitate

Magnitudinea

este o mărime care se exprimă printr-o valoare adimensională (număr) determinată prin calcul, pe baza unor măsurători ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.

semniflcație 'fizică,

magnitudinea este considerată ca o măsură obiectivă a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelațiilor logaritmice dintre magnitudine și amplitudine, repectiv energia radiată sub forma undelor seismice, rezultă că de fiecare dată cand magnitudinea crește cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate crește de 1O ori, iar energia totală de cca. 32 de ori.

Scările de magnitudini

Scara de magnitudini seismice

este o scară relativă care ierarhizează cutremurele într-o manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiții identice. Această "scară" inițială (de fapt o suită de valori) introdusă de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale (ML), definită pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale și distanțe epicentrale mai mici decât cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distanțe trebuie făcută cu precauție, având în vedere posibilele și probabilele diferențe în procesul de atenuare a undelor seismice.

Magnitudinea nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistența rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ -3 și 9,5. Ulterior au fost dezvoltate și alte scări de magnitudine (Ms, Ms, Mw ).

Scările de intensitate

Intensitatea

este o măsură a severității mișcării terenului pe baza evaluării amplorii efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcții, obiecte din acestea și ocupanți.

Succesiunea descrierii crescătoare a efectelor seismelor alcătuiește o

scară de intensități,

cu elemente convenționale, uneori statistice, de apreciere comparativă.

În istoria seismologiei sunt cunoscute scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg

(MCS

1903-1923),

Mercalli

Modificată

(MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), având câte 12 grade, Scara japoneză JMA-

Agenția Meteorologică Japoneză, noua Scară Europeană de Intensități - EMS - 1998 etc. La unele scări s-au adăugat și valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru accelerații, viteze și deplasări.

Majoritatea acestor scări cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce privește valorile efective, dar variază din punctul de vedere al complexității formulărilor. Trebuie menționat totuși că prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifică suprapunerea exactă, deoarece fiecare scară are metodologia sa de cuantificare.

Zonarea

seismică

presupune

identificarea

ariilor

expuse

seismelor,

cu reprezentarea mărimii mișcărilor terenului în corelație cu reprezentarea geografică, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismică (intensități, accelerații, viteze, deplasări), pentru a proiecta construcții rezistente la cutremur.

Trebuie reținut deci că:

-magnitudinea se referă

numai

la manmea convențională a seismului

În zona epicentrală,

(dependentă de energia acestuia), exprimată pe scara Richter sau alte scări de magnitudine;

-intensitatea se referă la mărimea (efectele) seismului

În diferite amplasamente,

fiind diferită în diferite locuri și descrescând în general cu distanța față de epicentru (fenomenul de atenuare).

Efectele cutremurelor asupra mediului

În principiu, seismele pot acționa asupra mediului Înconjurător

prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:

rupturi în scoarță însoțite de prăbușiri sau procese de faliere;

alunecări de teren cu antrenarea unor versanti;

tasări și lichefieri de depozite nisipoase satura ' te.

Efectele cutremurelor asupra construcțiilor și a ansamblurilor de constructii

Cutremurel ' e pot produce efecte negative,

uneori cu caracter de dezastru, prin:

distrugerea (prăbușirea) totală sau parțială a unor clădiri vulnerabile;

distrugerea / avarierea unor echipamente și instalații din clădiri a unor rețele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicații) și izolarea unor zone;

incendii și explozii în clădiri sau în cartiere, localități;

blocarea unor intersecții de străzi principale, ca urmare a prăbușirii unor clădiri și împiedicarea operațiunilor de salvare-ajutorare.

Forma scurtă a scărilor de intensitate MM și MSK

Grad

SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ MM

SCARA

MEDVEDEV-

SPONHEUER-KARNIK MSK64

Cutremurul nu este perceput decât de putine persoane aflate în conditii favorabile

Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilitătii oamenilor.

Se simte de puține persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale clădirilor.

Mișcarea foarte slabă, resimțită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare.

III

Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunțat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată.

Se produc oscilații slabe, similare celor produse de circulația autocamioanelor ușoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.

în timpul zilei este resimțit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. ln exterior puțin perceptibil.

Cutremurul este destul de puternic, vibrații similare celor produse de circulația autocamioanelor grele. Obiectele suspendate,

precum și lichidele din vase oscilează.

Este simțit aproape de toți oamenii. Ușoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă .

Se percepe de toate persoanele din interiorul locuințelor și de majoritatea celor din exterior. Obiectele ușoare, nefixate, se răstoarnă.

Mișcarea este simțită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la clădirile slab executate.

Mișcarea este simțită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează.

Degradări moderate în elementele

nestructurale ale constructiilor.

VII

Produce panică, iar oamenii părăsesc locuințele. Avarii ușoare până la moderate la structurile de rezistență obișnuite. Avarii considerabile la construcțiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coșurile se prăbușesc.

Cutremurul produce panică, iar.majoritatea oamenilor părăsesc locuințele. ln clădirile slab executate.apar avarii importante sau chiar distrugeri. In construcțiile proiectate și executate corespunzător se înregistrează

degradări moderate. Coșurile de fum se dislocă puternic sau cad.

VIII

Avarii ușoare la structurile proiectate seismic.Avarii considerabile la clădirile obișnuite. Prăbușirea structurilor de rezistență executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coșurilor înalte, monumentelor etc.

Panica are un caracter general. Toate construcțiile sunt afectate. Se produc avarii majore și distrugeri la clădirile obișnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos. Structurile proiectate în concept

seismic pot suferii avarii moderate.

Avarii însemnate la structurile de rezistență proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistență bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături în pământ.

Conductele subterane se rup.

Se produc avarii însemnate în structurile proiectate antiseismic. Construcțiile cu asigurare seismică moderată se distrug parțial sau se prăbușesc. Castelele de apă, turnurile izolate, monumentele etc. se prăbușesc.

Crăpături în terenuri.

Majoritatea construcțiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundațiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.

Construcțiile proiectate antiseismic se prăbușesc parțial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Șinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de teren.

Puține structuri de rezistență rămân nedistruse. Apar falii la suprafața pământului. Conductele subterane complet distruse. Prăbușiri și alunecări puternice ale terenului.

Se distrug majoritatea construcțiilor corespuzător proiectate și executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi și deplasări ale

terenurilor pe toate directiile.

XII

Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate

ascendent în aer.

Distrugere totală a construcțiilor. Modificarea radicală a formei suprafetei pământului.

Forma scurtă a scării EMS-98

Intensitatea EMS

Definiție

Descrierea efectelor tipice observate (condensată)

Nesesizat

Neresimtit.

Puțin sesizat

Simțit numai de foarte puține persoane individuale, în stare de repaos în case.

III

Slab

Simțit în interior de puțini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o ușoară trepidatie.

Observat pe scară largă

Simțit în interior de mulți oameni, în exterior de foarte puțini.

Puține persoane sunt trezite. Ferestrele, ușile și vesela trepidează.

Puternic

Simțit în interior de cei mai mulți, în exterior de puțini. Mulți oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriați. Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici alunecă. Ușile și ferestrele se leaqănă, se deschid sau se închid.

Producător de avariere ușoară

Mulți oameni sunt speriați și fug afară. Unele obiecte cad. Multe case suferă avariere nestructurală ușoară, ca fisuri subtiri și căderi de mici bucăti de tencuială.

VII

Producător de avariere

Majoritatea oamenilor sunt speriați și fug în exterior. Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Multe clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereți, căderi de tencuială, părți ale coșurilor cad, clădiri mai vechi pot prezenta crăpături pronunțate în pereți și

ruperi de pereti de umplutură.

VIII

Producător de avariere gravă

Mulți oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereți. Unele clădiri obișnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereților, în timp ce

structuri mai vechi, slabe, se pot prăbuși.

Distrugător

Panică generală. Multe construcții slabe se prăbușesc. Chiar clădiri obișnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri serioase de pereti și cedare structurală partială.

Puternic distrugător

Multe clădiri obișnuite bine realizate se prăbușesc.

Devastator

Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbușesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.

XII

Complet devastator

Aproape toate clădirile sunt distruse.

Cum simt , im seismele

Comportarea seismică a unei clădiri așa cum o percepe o persoană este urmarea mișcării terenului la care structura răspunde prin oscilațiile sale.

La etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilațiilor clădirii și a mobilierului, a emoției, percepția personală a seismului va fi deformată ("nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !!").

Este aproape normal să apără o senzație de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice. Pe măsura amplificării oscilației clădirii reacțiile oamenilor pot fi influențate și de oscilații laterale, fisurări, căderi de mobilier, obiecte și tencuieli.

Vibrațiile care afectează anumite organe interne cât și amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărți sau filme pot induce, în mod aproape natural, reacția de teamă, senzații de temperatură, greață etc.

Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) , deși vor fi simțite oscilațiile, senzația de pericol va fi mai puțin evidentă.

Cum ne putem proteja În caz de cutremur

Planul familial de protecție

Pentru ca fiecare membru al familiei să știe cum să se protejeze, elevul va participa la stabilirea din timp a unui

plan familial de protecție,

cu privire la diferitele situații posibile :

Protecția În casă sau apartament

vom discuta cu părinții despre cum și unde putem să ne protejăm de căderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte instabile, mai ales în vecinătatea locurilor unde ne facem lecțiile sau care sunt circulate;

vom fi atenți la: lămpi grele, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, calculatoare și printere, mașini de spălat, frigidere, alte aparate casnice mai grele sau pe rotile. De asemenea, vom fi atenți la mobilierul și obiectele grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, și pot cădea sau se pot răsturna la seism, să cerem să fie fixate contra deplasării sau mutate;

vom ruga părinții să consulte un specialist constructor ca să știm locurile din casă unde ne putem proteja cu toții, adică tocul gros al unei uși ori o grindă solidă; de asemenea să ne informeze despre mesele din fiecare cameră sau biroul la care ne facem lecțiile, dacă sunt destul de rezistente pentru a ne proteja sub acestea;

vom participa cu părinții la pregătirea unui rucsac de urgență, aflat la îndemână, în care să se găsească apă și câteva obiecte de primă necesitate dacă ar fi necesar să se stea în afara locuinței un timp;

toți membrii familiei vor cunoaște locul unde se află un stingător de incendiu de dimensiuni mici și pe care cei în putere au învățat să îl folosească și se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu ;

când se produce un seism, toți membrii familiei care sunt prezenți vor aplica planul familial și vor proceda astfel:

mama are grijă de cei mici ;

tata are grijă de copiii mai mari;

frații mai mari au grijă de cei mici și de surori, ca și de bunici sau de alte persoane cu disabilități;

părinții vor îndepărta copiii de ferestre și mobilier care ar putea cădea;

când seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandările redate într-un capitol special;

părinții vor

stabili cine

îi

ia acasă

pe elevi

dacă un

seism important se produce în

timp

ce elevul este

școală, și vor comunica decizia diriginților;

părințiii vor discuta

cu copiii

despre modul

de comportare și

protecție în

cazul

în

care

seism are

loc în timp

ce elevul este

drumul spre școală sau spre casă, pe

jos

într-un vehicul,

și se

proceda

potrivit

recomandărilor care

urmează.

Planul unei bucătării,

cu pericolele posibile

în

caz

cutremur

(seism)

!..,../

VESTIBUL

Cuier.fix

HOLCENTRAL

Aici

este

ogrindă

•

rezistentă sub care

ne putem proteja

seism

Protecția

cartier și pe drumul spre școală

Cu ajutorul

părinților

sau al

fraților

și surorilor

mai mari,

fiecare elev

face

un mic plan

al cartierului și va

reține

în memorie

particularitățile

localității,

cartierului și împrejurimilor

locuinței,

ale drumului, pe care se

deplasează

zilnic

școală, cumpărături sau

alte activități.

Părinții vor arăta

pe teren

copiilor eventualele

pericole

care

trebuie

evitate,

reprezentate

de:

căderea unor elemente de construcții

nestructurale (ziduri,

cărămizi ,

placaje,

tencuieli,

ornamente, coșuri de

fum,

cornișe,

parapeți,

etc.);

spargerea și căderea

unor

geamuri,

în

special

clădirile

înalte

care au mari suprafețe vitrate;

căderea

unor

elemente aflate

la înălțime

pe clădiri (ex.

antene

radio, TV,

antene de sate li t ,

jardiniere

grele

etc.);

autovehicule,

incendii,

căderea

unor

stâlpi și

linii

electrice;

alunecări

teren, avalanșe

în

zona

muntoasă, lichefierea unor

terenuri

nisipoase.

Părinții

vor arăta copiilor unde este un

loc

deschis și sigur de

lângă

casă

unde toți membrii familiei

se vor aduna

dacă în

clădirea

în

care locuiesc s-ar produce probleme

seism.

asemenea, părinții

vor

da exemple copiilor

despre

cum se

pot proteja

și atunci când se află în

altă

situație (în

vacanță, în

altă

localitate,

spectacole, în vizită, etc.).

Planul pericolelor din vecinătatea casei și școlii

Râpă a âncă

Dealul Florilor

Pod mare

ȘCOALA NOASTRĂ

înalt,

--dirrbeto:11 .

Autocamioane

Tramvaie

' Fireelectrice

Blocu{J1f�l�e

cșd

cu ca te re ncu1 1i

•

geamun sparte

case

DOI

Aici

ne întâlnim după seism

Poliție:

ies și intră mașini

Depozit

Autocamioane

FACEM IN

CAZ

Cum

ne putem

pregăti de cutremur În clasă și

În

incinta școlii

Planul

de protecție În clasă

Vom discuta cu

profesorii

și

părinții

despre procurarea

unui

rucsac cu cele

necesare

pentru situații de

urgență

care se va păstra acasă (în camera elevului ori

lângă ieșire),

sau/și

școală (în dulapul clasei)

în

dulapul clasei

(conținutul recomandat

este

redat

separat)

;

acesta se va folosi

numai

după

cutremur cu

urmări deosebite

;

Vom cunoaște locul unde se află

trusa

de prim-ajutor și

utilizarea

conținutului acesteia; Vom cunoaște locul unde se află stingătoarele de incendiu de dimensiuni mici și pe care am învățat să le folosim, sau

vom

instrui

privire la

alte metode simple de a stinge

început de

incendiu ;

Vom participa

identificarea

mobilierului

și obiectelor grele care atârnă peste

pupitre,

birouri,

mese,

și

pot

cădea peste acestea, pentru a

feri

seism, fixarea contra deplasării sau mutarea

astfel încât

să

pericliteze viața sau integritatea corporală

în

caz de oscilații sau cădere

(lămpi

grele, material

didactic, tablouri,

oglinzi,

vase,

acvarii, boxe,

dulapuri,

rafturi etajere, etc . ) ;

În

incinta școlii

Vom cunoaște

drumul pe

care

vom deplasa cu profesorii în situații de

urgență

(după seism,

incendiu) și a locului

liber

și sigur

din

curtea școlii sau alt

loc învecinat unde ne

vom aduna după seism .

Vom învăța

recomandările

de comportare în caz de cutremur

în

diferite situații

în

care

ne-am

putea afla.

Ce trebuie să facem

În

timpul

unui

cutremur

Acasă,

școală sau

În

locuri publice

păstrăm calmul, fără să intrăm

în

panică sau să

țipăm,

chiar dacă se aud zgomote în

jur !

Acasă ne

protejăm

unde ne aflăm,

individual

și cu părinții, potrivit planului familial !

Ne amintim că este periculos să fugim pe ușă sau să sărim pe fereastră, cei care ar alerga pe scări sau ar utiliza liftul pot fi surprinși de secvența puternică a seismului și pot fi răniți !

Dacă stăm în picioare ,

ne putem dezechilibra

seism. Ne vom proteja mai bine ,

prin ghemuirea sub banca de clasă, sub o masă sau birou, dacă specialiștii și profesorii ne au spus că sunt rezistente.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot mișca, se recomandă să ne prindem cu mâna de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului.

Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, de ex. pe coridor, ne vom proteja prin ghemuire, lângă un perete interior, stând pe genunchi și pe coate, protejându-ne zona urechilor și ceafa cu palmele lipite de cap.

Profesorii, ori părinții se pot proteja sub tocul gros al unei uși ori o grindă solidă, dacă specialiștii au spus că sunt rezistente și pot lua și copiii cu ei.

Dacă este întuneric și nu ne putem orienta, așteptăm să ne protejeze părinții și să treacă seismul, nu alergăm prin casă. Numărăm rar și calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârșitul mișcării seismice ! Suntem atenți și la câine sau pisică, deoarece pot deveni neliniștiți sau chiar agresivi.

La școală ne protejăm individual și cu colegii, sub îndrumarea profesorilor! Dacă este posibil, profesorii vor deschide ușa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia în timpul seismului. Vom rămâne în încăpere sau clasă, fără a fugi, a produce panică, sau a îndemna pe alții să iasă. Dacă va fi nevoie, vom ieși din clasă sau clădirea școlii numai după seism, împreună cu colegii și cadrele didactice !

Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge și ne pot accidenta, departe de pereți exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi !

Dacă este posibil, închidem sursele de foc din încăpere cât de repede iar dacă a luat foc ceva intervenim imediat după ce a trecut șocul puternic.

Dacă ne aflăm în curtea școlii, suntem atenți și ne îndepărtăm de clădiri, ne ferim de coșuri de fum, ziduri, geamuri, cornișe, tencuieli, fire electrice !

1O.

Dacă ne aflăm într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de

întrunire,

vom evita să alergăm catre ieșire .

În afara unei clădiri sau pe drum

11.

Dacă seismul ne-a surprins în afara unei clădiri, în localitate, mergem cât mai departe de clădiri, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă.

12.

Mergem calm spre un

loc

deschis și sigur, fără a alerga. Pe teren

liber,

protecția va

prin ghemuire ,

sprijinindu-ne cu cu palmele pe teren.

13.

Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis ,

evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje și

linii

electrice aeriene. Stăm

înăuntru.

Ne ferim de firele de curent electric și orice alte cabluri.

Dacă suntem pe jos sau

într-un

vehicul, ne oprim departe de versanți sau maluri care pot aluneca.

14.

Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe

loc

până se termină mișcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească și să deschidă ușile, dar nu este

indicat

sa ne

îmbulzim la

coborâre sau să spargem ferestrele.

15.

În metrou ne păstrăm calmul și ascultăm recomandările personalului trenului ,

dacă acesta s-a oprit

între

stații în tunel, fără a părăsi vagoanele.

Ce trebuie să facem după cutremur

Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, așa cum ne spun profesorii.

Mai întâi observăm starea încăperii în care ne aflăm și nu ne grăbim să plecăm ! Cei care ar fugi pe ușă, ar sări pe fereastră, ar alerga pe scări sau ar utiliza liftul pot fi expuși unor pericole !

Participăm, după puteri și posibilități, la stingerea sau anunțarea oricărui început de incendiu.

Acordăm primul ajutor celor afectați de seism. Îi ajutăm pe cei răniți sau prinși sub mobilier sau alte obiecte. Calmăm persoanele intrate în panică sau speriate, în special colegii mai sensibili. Nu mișcăm răniții grav până la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat.

Profesorii vor deschide ușa, vor verifica mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu ne expune la pericole.

La plecare toți vom fi încălțați, pentru a ne feri de cioburi sau bucăți de tencuială și îmbrăcați potrivit anotimpului, pentru a ne feri de frig, ploaie, zăpadă, microbi. Dacă avem rucsacul de urgență, îl vom lua pentru a face față situației de după cutremur.

Vom preveni rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieșirea din clădire punând un obiect protector (geantă, ghiozdan, cărți groase, etc.) deasupra capului.

Dacă la ieșire sunt uși blocate, așteptăm în liniște ca profesorii să solicite ajutor pentru deblocare.

Telefonul fix sau mobil se va utiliza numai după ce am ajuns în zona sigură, dinainte cunoscută, dar se recomandă numai în cazuri de urgență, pentru a nu bloca circuitele necesare intervent , iilor.

1O. Vom sta într-un loc care prezintă siguranță, indicat de profesori; dacă este vreme bună

vom sta în curtea școlii, într-un loc deschis și sigur; dacă este frig sau ploaie, vom merge într-o clădire sigură.

Reintoarcerea acasă

Profesorii vor culege informații că în zona învecinată nu sunt alte pericole (incendii, inundații) și pot decide plecarea către case a elevilor mai mari. Cei care au de parcurs un drum mai lung până acasă și au stabilit ca în astfel de cazuri să îi aștepte pe părinți, vor anunța profesorii.

După expertizarea clădirii de către specialiști, elevii vor fi informați de conducerea școlii dacă s-au produs avarii care ar impune interzicerea accesului.

De asemenea, dacă este cazul, elevii pot fi anunțați că unitatea de învățământ respectivă face parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuință în caz de dezastre iar activitățile școlare vor fi un timp suspendate.

Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stâlpi și panouri electrice căzute la pământ, nu aglomerăm fără rost locurile unde s-au produs avarii.

Să

Învățăm să ne pregătim pentru

protecția În caz de cutremur

acasă

În clasă

În localitate

Citim

broșurile

și

accesăm

site-ul

INTERNET

despre educația și protecția la cutremur

Afișăm posterele la loc vizibil și Învățăm

să

ne protejăm

Desenăm planul casei, al vecinătăților

casei și școlii, cu drumul nostru zilnic spre școală și

casă,

cu pericolele care pot apărea În

caz

de cutremur.

Discutăm cu părinții planul familiei și pregătim rucsacul de urgență pentru cutremur

Întocmim

și

aplicăm

planul

clasei

pentru

cutremur, Împreună cu profesorii și colegii

Participăm la fixarea unor dulapuri și materiale didactice

Învățăm

să

dăm primul-ajutor și

să

stingem mici incendii

Învățăm cum

să

ne protejăm În timpul unui cutremur

Învățăm cum

să

ne protejăm după un cutremur puternic

10.

Participăm la exercițiile de protecție din școală

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

dacă am invățat și ne-am pregătit din timp să ne protejăm,

putem să ii facem față !

RUCSACUL DE URGENTĂ AL ELEVULUI

pentru clasele

V-VIII

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (in camera sa ori lângă ieșire), sau/și la școală (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

4 sticle de plastic de O,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 3- 4 pachete x 200 g biscuiți simpli;

trusa de prim ajutor cu

rolă de fașă I bandaj sau 6 pansamente la plic,

rolă

leucoplast,

dezinfectant

lichid

pudră

Saprosanl Sapromed;

săpun, prosop mic, șervețele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinți,;

lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori și baterii de rezervă utilizabile in

caz

de urgență pentru trei zile;

un pulover,

căciuliță, mănuși, un șal sau

pătură subțire și

pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloți;

un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;

un carnețel și pix, lista cu adrese și telefoane de acasă și de la rude, cheia de la casă, bani.

.....

caz

de cutremur

Suntem calmi, fără a intra in panică

DACĂ A ÎNCEPUT MIȘCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ !

FERIM

OBIECTELE

ÎNALTE,

CELE SUSPENDATE ȘI DE FERESTRE !

ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂȚĂTORII ȘI PROFESORII!

Ce facem

În timpul unui seism

acasa ""

În clasă

Rămânem pe loc !

------- --------

_..

Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă, sub masă sau sub

grindă!

....--I.li!!!!!!!!!!!'

--.

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate și de ferestre !

Colaborăm cu profesorii la protecția clasei !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

acasă În timpul unui seism

În clasă

Rămânem pe loc !

Este foarte periculos să fugim spre scări sau

să

intrăm În lift!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

in timpul unui seism

dacă ne aflăm În săli de laborator

-- . : f

♦ (

•.

;'.

""""'•'

. · ::.

;

_ :J.

•

\ w

•

;

Ne ferim de vasele cu substant , e chimice, de aparatele și materialele didactice care pot să cadă !

Ne protejăm numai sub bănci sau

mese

care nu au pe ele vase cu substanțe chimice, surse de foc și aparate electrice !

Colaborăm cu cadrele didactice, prevenim și stingem incendiile !

.........,_,...........-,...

-.-.-.-...-;

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

COȘ FUM

ATENȚIE LA CORNIȘE,

. ,. ,_:

Jl[mlll .f.

----

TENCUIELI ȘI GEAMURI

PARTE DE

CURTEA l TERIOA

'.!o-·. .._

- -

in timpul unui seism

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

dacă ne aflăm in incinta I

curtea școlii

Ne Îndepărtăm de clădiri

Suntem atenți și ne ferim de coșuri de fum, ziduri, geamuri, cornișe, tencuieli, fire electrice !

Acționăm conform planului clasei, ordonat, fără a alerga

Stăm Într-un loc sigur, cu profesorii și colegii !

---------------

---

ne protejăm și nu intrăm in panică

facem

pe stradă

lângă clădiri

În timpul unui seism

În

mijloacele de

transport În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc sigur!

Evităm

să

producem aglomerație lângă clădirile avariate !

În vehicule rămânem În interior !

Coborâm numai după oprirea În stație !

Ascultăm indica , tiile personalului !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

după un seism

puternic_

acasa V

la școală

Ne liniștim, evităm fuga pe ușă sau pe fereastră, pe scări sau cu liftul!

Acordăm primul ajutor și calmăm pe cei În panică sau speriați !

Ascultăm și urmăm profesorii, care vor

verifica

scara

și

calea

spre ieșire!

Plecăm numai Încăl , tat , i și Îmbrăca , ti, cu rucsacul de urgență la noi!

Ne protejăm capul cu

geantă, un ghiozdan,

carte groasă, etc.

Rămânem

lângă

casă,

În

curtea școlii, sau Într-alt loc sigur indicat de profesori !

Direct , ia școlii va decide dacă și când elevii pot pleca acasă !

Seismul a trecut, acum avem experientă,

ne păstrăm calmul și revenim '

la normal !

Partea a IV-a

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din

invătământul liceal

Te ' xt și postere

Cunoștințe și recomandări pentru elevii din invățământul liceal

Cunoștințe privind cauzele și manifestarea cutremurelor de pământ în condițiile țării noastre

Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruște și de foarte scurtă durată ale unor porțiuni din scoarța (crusta) terestră.

Erupțiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menționăm: prăbușirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbușirea unor stânci etc.

LEGE NOA

---- 1

. z

Fig. 1. Plăcile tectonice și tipurile de cutremure la scară globală: 1 - cutremure de adâncime mică (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adâncime mijlocie

(intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adâncime) (300-700 km).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafața terestră.

În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mișcări denumite replici sau post - șocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcare energiei și o anumită liniștire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu așa-numitele roiuri de cutremure.

Pe teritoriul României se manifestă, în funcție de adâncime, mai multe categorii de cutremure:

superficiale (O:::;H:::;5 km);

crustale (normale) (de regulă 5:::;H:::;30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);

intermediare (60... 70km:::;H:::;100... 180... 220) km), specifice numai zonei Vrancea.

și/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.

În

celelalte zone epicentrale

ale României se produc doar

cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:

Putem constata că aproape tot teritoriul țării este puternic seismic, zonele seismice afectând peste 60

din populație, prin urmare este foarte important să știm să ne protejăm în cazurile de incidență a unor astfel de fenomene naturale.

Unde seismice

Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcțiile sub forma undelor seismice, care sunt:

•

unde de adâncime care pot fi :

de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde - S), cu oscilații într-un plan perpendicular pe direcția propagării.

•

unde superficiale de tip Rayleigh (R) și Lowe (Q) și unde lungi (L).

Amp '

litudinea mișcării terenului scade pe măsura depărtării de epicentru, dar poate

crește de la roca de bază până la suprafață în cazul depozitelor geologice aluvionare și afânate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipează (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominantă, având în vedere și rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.

În multe cazuri, în orele sau zilele de după șocul principal se mai produc treptat și alte mișcări, denumite replici sau post-șocuri, care, de regulă, sunt mai puțin puternice.

Mărimea

oscilațiilor

produse

cutremure

determină

aparate

denumite seismografe sau accelerografe dar informațiile minime obișnuite transmise populației se referă la magnitudinea și intensitatea mișcărilor produse.

Magnitudine și intensitate

Magnitudinea

este o mărime care se exprimă printr-o valoare adimensională (număr) determinată prin calcul, pe baza unor măsurători ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.

semnificație fizică,

Scări de magnitudini

Scara de magnitudini

seismice

este o scară relativă care ierarhizează cutremurele într e manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiții identice. Această "scară" inițială (de fapt o suită de valori) introdusă de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale (ML), definită pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale și distanțe epicentrale mai mici decât cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distanțe trebuie făcută cu precauție, având în vedere posibilele și probabilele diferențe în procesul de atenuare a undelor seismice.

Din definiția magnitudinii reiese că aceasta nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistenta rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ '_3 și 9,5. În afară de scara inițială Richter, au fost dezvoltate și alte scări de magnitudine (Ms, Ms, Mw ).

Scări de intensitate seismică

Intensitatea

este o măsură a severității mișcării terenului pe baza evaluării mărimii (amplorii) efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcții, obiecte din acestea și ocupanți.

Succesiunea descrierii crescătoare a efectelor observate ale seismelor alcătuiește o

scară de intensități,

cu elemente convenționale, uneori statistice, de apreciere comparativă. În istoria seismologiei sunt cunoscute scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-

Cancani-Sieberg (MCS

1903-1923),

Me r cal li

Mod i ficată

(MM;

1931-1935),

Medvedev Sponheuer-Karnik

(MSK

1964), având câte 12 grade ,

Scara japoneză

JMA-Agenția Meteorologică Japoneză ,

noua Scară Europeană de Intensități - EMS - 1998 etc. La

unele

scări s-au adăugat și valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru accelerații, viteze și deplasări.

Major i tatea acestor scări cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce privește valorile efective, dar variază din punctul de vedere al complexității formulărilor. Prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifică însă suprapunerea exactă, deoarece fiecare scară are metodolog i a sa de cuantificare.

Zonele seismice din România

Studiile de inginerie seismică și experiența cutremurelor precedente au condus la e l abo r area de metode de calcul al construcțiilor la cutremur și hărți de zonare se i sm i că .

Zonarea seismictJ

presupune ide n t i

fi ca r ea ariilor expuse seisme l or,

nivelul unor țări sau regiun i , potrivit unor criterii faptice -

istor i ce ,

geologice ,

geofizice, cu reprezentarea mărimii mișcărilor terenului în corelație cu reprezentarea geografică, potrivit unor parametri seismologici sau

inginer i e seismică

(intensități,

accelerații, viteze, deplasări).

Intensitățile

seismice probabile pe teritoriul României sunt redate

în figura

2.a

prin harta de zonare expr

i m a t ă

în

grade de intensitate seismică pe scara MSK (STAS 11100/1- 93), asemănătoare cu scara Me r calli

care face referință în

mod uzual.

Fig .

2 .

a. Zonarea seismică a teritoriului României - intensități pe scara

MSK,

conf.

SR 11100

1: 93 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României

(indicele 1

indică

o perioadă med i e de revenire

minimum 50 de ani iar

indicele

indică

o perioadă medie de revenire de

minimum 100

de ani a

intensităților

respective)

Pe acea

hartă,

cifrele între 6 și 9 exprimă grade de intensitate MSK

(și

magnitudini)

iar indicele 1 exprimă o perioadă

medie

de revenire de minimum 50 de ani,

iar

indicele 2 o perioadă medie de revenire de minimum

100

de ani a inte n s it ăți l or respective,

în

sens statistic-probabilistic (Notă: aceste cifre cu indici

vor fi confundate

cu valorile de

magn · i t u d. m1 •

1 . .

)

Forma scurtă a scărilor de intensitate MM și MSK

Grad

SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ MM

SCARA MEDVEDEV- SPONHEUER-KARNIK MSK64

Cutremurul nu este perceput decât de puține persoane aflate în conditii favorabile

Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilitătii oamenilor.

Se simte de puține persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale

clădirilor.

Mișcarea foarte slabă, resimțită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare.

III

Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunțat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată.

Se produc oscilații slabe, similare celor produse de circulația autocamioanelor ușoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.

în timpul zilei este resimțit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. în exterior puțin perceptibil.

Cutremurul este destul de puternic, vibrații similare celor produse de circulația

autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum și lichidele din vase oscilează.

Este simțit aproape de toți oamenii. Ușoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte

instabile se răstoarnă .

Se percepe de toate persoanele din interiorul locuințelor și de majoritatea celor din exterior.

Obiectele ușoare, nefixate, se răstoarnă.

Mișcarea este simțită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la

clădirile slab executate.

Mișcarea este simțită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează.

Degradări moderate în elementele nestructurale

ale constructiilor.

VII

Cutremurul produce panică, iar majoritatea oamenilor părăsesc locuințele. în clădirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri.În construcțiile proiectate și executate corespunzător se înregistrează degradări moderate. Coșurile de fum se dislocă puternic sau cad.

VIII

Avarii ușoare la structurile proiectate seism ic.Avarii considerabile la clădirile

obișnuite.Prăbușirea structurilor de rezistență executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de

umplutură, căderea coșurilor înalte, monumentelor etc.

Panica are un caracter general. Toate construcțiile sunt afectate. Se produc avarii majore și distrugeri la clădirile obișnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos.

Structurile proiectate în concept seismic pot suferii avarii moderate.

subterane se rup.

terenuri.

Majoritatea construcțiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundațiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.

Construcțiile proiectate antiseismic se prăbușesc parțial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Șinele de cale ferată se deformează.

Masive alunecări de teren.

Puține structuri de rezistență rămân nedistruse. Apar falii la suprafața pământului. Conductele subterane complet distruse.

Prăbușiri și alunecări puternice ale terenului.

Se distrug majoritatea construcțiilor corespuzător proiectate și executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi și deplasări ale

terenurilor pe toate directiile.

XII

Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate ascendent în aer.

Distrugere totală a construcțiilor. Modificarea radicală a formei suprafetei pământului.

Forma scurtă a scării EMS-98

Intensitatea EMS

Definiție

Descrierea efectelor tipice observate (condensată)

Nesesizat

Neresimtit.

Puțin sesizat

Simțit numai de foarte puține persoane individuale, în stare de repaos în case.

III

Slab

Simțit în interior de puțini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o ușoară trepidatie.

Observat pe scară largă

Simțit în interior de mulți oameni, în exterior de foarte puțini. Puține persoane sunt trezite. Ferestrele, ușile și vesela trepidează.

Puternic

Simțit în interior de cei mai muiți, în exterior de puțini. Muiți oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriați. Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici

alunecă. Ușile și ferestrele se leaQănă, se deschid sau se închid.

Producător de avariere ușoară

M uiți oameni sunt speriați și fug afară. Unele obiecte cad. Muite

case suferă avariere nestructurală ușoară, ca fisuri subțiri și căderi de mici bucăti de tencuială.

VII

Producător de avariere

Majoritatea oamenilor sunt speriați și fug în exterior. Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Muite clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereți, căderi de tencuială, părți ale coșurilor cad, clădiri mai vechi pot

prezenta crăpături pronunțate în pereți și ruperi de pereți de umplutură.

VIII

Producător de avariere gravă

M uiți oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereți. Unele clădiri obișnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereților, în timp ce structuri mai

vechi, slabe, se pot prăbuși.

Distrugător

Panică generală. Muite construcții slabe se prăbușesc. Chiar clădiri obișnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri

serioase de pereti și cedare structurală partială.

Puternic distrugător

M uite clădiri obișnuite bine realizate se prăbușesc.

Devastator

Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbușesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.

XII

Complet devastator

Aproape toate clădirile sunt distruse.

Trebuie reținut deci că:

-magnitudinea

se referă

numai

la manmea

convențională

seismului,

energia declanșată de șocul seismic,

În zona epicentrală.

-intensitatea se referă la mărimea efectelor seismului

În diferite amplasamente,

fiind diferită în diferite locuri și descrescând în general cu distanța față de epicentru (fenomenul de atenuare).

2 1

- -

U n g :ii ri-:;i

_ _j

. I

---u-

"(J

7 rn1;rn);lv; mii 1fov;l1f ' '

;.,:<:i,l,,i; ;,,; 1,,,,,,11..,ii

fll)lllrll 1:1 1 l l l:1"IIIJ l l), V; :1" 1 d

IMR

1fJO;l1ii

Sorbi

©UTCB

U n

iv s rsit.l 8a Tehnic;,

Co,istroctii

Buc-uro.sti

Pentru proiectarea antiseismică construcțiilor există hărți speciale, cum este

cea

prezentată

în fig.

2 .

b.,

preluată din Codul P .

100-1/2006,

care

redă

zonarea

teritoriului

României în

termeni

de valoare

vârf a accelerației orizontale a teren ulu i .

Posibilități și

limite

actuale în prognozarea cutremurelor

Sunt cunoscute

informațiile

care apar periodic

în

mass-media

privind "iminența" unui

cutremur major,

în

zilele sau

lunile următoare,

care

de fapt nu

se confirmă.

Din

păcate, predicțiile neștiințifice sunt crezute de omul obișnuit,

neinformat,

iar

când sunt prezentate sub o aparență științifică cu

date "precise" devin greu de

combătut;

fel de

adevărat este că

după

se adeveresc publicul

îi

uită

și îi

iartă

pe cei ce

le-au

emis ... Deși

seismologii au publicat de

mai mulți

ani evaluări statistice privind ciclurile

istorice

ale

marilor

seisme de Vrancea,

s-a ajuns

predicții oficiale pe

termen

scurt .

Se poate

pune

întrebarea:

de ce

suntem anunțați oficial despre

posibilele

seisme ca și despre vreme ?

Seismologiii profesioniști consideră că o predic e seismică validă

trebuie

să

indice:

fereastră

temporală

(intervalul de timp de

apariție a seismu lui)

;

fereastră

spațială

(zona apariției

cutremurului);

fereastră magnitudinală (mărimea

cutremurului așteptat);

încrederea

autorului în gradul

siguranță al predicției;

probabilitatea

de apariție a cutremurului ca eveniment aleator;

efectele de suprafață ale cutremurului.

Predicția seismică poate

sistematizată

într-o

procedură succesivă pe

următoarele

etape:

predicția

statistică-preliminară - bazată

analiza

frecvențelor

de apariție a cutremurelor

scara

istoriei

cunoscute pentru

teritoriul

studiat;

predicția pe termen

lung -

bazată

pe studiul acumulării deformațiilor scoarței

terestre;

predicția

termen mediu

- bazată pe studiul

fenomenelor tectonice;

predicția

termen

scurt

;

predicția în

etapa

iminentă, imediat

înainte de ruptura

principală.

Observarea

unor fenomene

precursoare,

apărând

anterior șocului

principal dar

legate

cauzal de acesta este o activitate

bază în predicția seismică

termen scurt. Există zeci,

până la

sute, de tipuri de fenomene precursoare de natură seismologică, geofizică, geomorfologică, geochimică sau biologică, dar corelațiile cu cerințele unei adevărate predicții nu sunt simplu de stăpânit.

Până în prezent, numai în China s-a reușit ca la cutremurul Haicheng din 4 februarie 1975 și apoi la un alt seism, să se comunice public predicții urmate de evacuare, cu salvarea unui număr mare de vieți omenești și bunuri.

Specialiștii consideră că o predicție pe termen scurt sau iminent ori avertizări în masă într-o societate cu populație nepregătită și needucată pentru a reacționa unitar și rațional poate face mai multe pagube decât un seism. Deși cercetările continuă iar tehnicile de analiză computerizată permit numeroase corelații, predicția pe termen scurt a seismelor pare să fie temporar într-o etapă de acumulare a unor noi abordări.

Cu toate că reprezintă o soluție în mentalul opiniei publice, evacuarea în cazul unei predicții care ar fi anunțată public, din timp, voluntară sau ordonată, pe perioade lungi, este dificilă, și nu pare recomandabilă (decât cu măsuri deosebit de detaliate de organizare și suficiente locații sigure), probabil că ar duce la pierderi economice și dezorganizare socială. Zonele urbane creează mari probleme potențiale de evacuare, așa cum s-a putut constata la uraganele Katrina și Rita din SUA, 2005.

În cazul cutremurelor de Vrancea, aria afectată este de obicei foarte mare, astfel încât evacuarea ar trebui pregătită cu o mare desfășurare de personal și mijloace.

Sistemele de alertă seismică și închidere preventivă a retelelor și surselor de mare risc

Sistemul de alertă sau alarmare seismică pentru Bucu ' rești,

se bazează pe observațiile

referitoare la cutremure de adâncime intermediară de Vrancea, la care pentru magnitudini de pană la Mw=8.0, și o distanță epicentrală de 130-150 km, diferența de timp între sosirea undelor longitudinale P în zona epicentrală și a undelor transversale S în București, ar fi întotdeauna mai mare de 25 s, cea ce ar reprezenta timpul maxim posibil de alarmare. Clienții firmei furnizoare primesc anticipat pe pager anunțul, prin semnal sonor, dar în acel moment nu se știe ce mărime va avea cutremurul. Utilizarea extinsă, în special în condiții publice, pune problema instruirii utilizatorilor pentru o utilizare corectă și eficientă a informațiilor oferite de acest sistem, având în vedere că reacția acestora poate avea un impact social potențial deosebit.

Sistemul de Avertizare Seismică În Timp Real INCDFP,

lansat experimental în 2005, ar

permite ca în maximum 0,9 - 1,2 secunde (din cele 20-28 secunde până la sosirea undelor seismice distrugătoare) să se poată bloca automat obiectivelor și rețelele de interes național cu risc major la cutremure puternice și activa mijloacele de salvare, protecție și intervenție.

Efectele cutremurelor asupra mediului

În principiu, seismele pot acționa asupra mediului Înconjurător

prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:

rupturi în scoarță însoțite de prăbușiri sau procese de faliere;

alunecări de teren cu antrenarea unor versanți;

tasări și lichefieri de depozite nisipoase saturate.

Efectele cutremurelor asupra constructiilor și a ansamblurilor de constructii

Cutremurele pot produce asupra c ' onstrucțH/or și

ansamblurilor de con ' strucții efecte

negative,

uneori cu caracter de dezastru, prin:

distrugerea (prăbușirea) totală sau parțială a unor clădiri vulnerabile;

distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor clădiri sau avarierea lor;

distrugerea/avarierea unor echipamente și instalaț i i din clădiri a unor rețele publice de utilitate vitală

(de

a l imentare cu apă,gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicații) și izolarea unor zone;

incendii ș i

explozii

în

clădiri sau în cartiere, localități;

blocarea unor intersecții de străzi principale, ca urmare a prăbușirii unor

clădiri

și

împiedicarea

operațiunilor de salvare-a j utorare.

Fig. 3. Prăbușirea unei părți dintr-o clădire veche din București ,

insuficient de rezistentă la seisme .

Ca urmare a cutremurului vrâncean

din

4 martie 1977 ,

pereții din zidărie

s-au prăbușit

în

stradă și au pus

în

pericol trecătorii

Fig.

Clădiri construite

înainte

de 1940, fără a

proiectate să reziste la seisme, prăbușite

cutremurul din 4 martie 1977.

Stânga Complex Nestor, Calea Victoriei; dreapta Bloc Casata, Bd. Gh. Magheru, București

Experiența cutremurului de Vrancea din 4 martie 1977

a demonstrat că

în

zonele unde

mișcarea

seismică a fost mai puternică ,

multe școli vechi cu structură din zidărie portantă au avut de sufer i t. În țara noastră s-au înregistrat circa 15 % prăbușiri și avarii grave ș i

1O % avarii ușoare (procente raportate

suprafața construită).

Ca o caracteristică generală clădirile au prezentat fisurarea și ruperea stâlpilor de beton armat sau a șpaleților de zidărie, fisurarea și dislocarea unor pereți transversali. S-au produs dislocări de ziduri în special în zonele cu neregularități în plan, rupturi în pereți și deplasările acestora pe orizontală iar la casele scărilor zidăria s-a crăpat și desprins la colțuri urmând linia rampelor. Datorită căderii unor coșuri s-au produs și prăbușiri locale de planșee; la planșeele de lemn s-a produs desprinderea de pe reazemele perimetrale și au căzut porțiuni mari de tencuială.

Riscul seismic

reprezintă probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii și pierderi în cazul unui seism, considerând o anumită perioadă de timp de referință.

Riscul seismic referitor la construcții depinde de:

-hazardul

seismic

(factorul

cauzal,

seismicitatea,

în

expresie

matematică, probabilistică, prin modul în care se repetă fenomenele puternice de-a lungul timpului istoric);

-expunerea la risc

a unor elemente (prezența lor în zona seismică - construcțiile vor fi mereu expuse riscului în timp ce unele persoane pot pleca un timp din zonele neseismice în zonele seismice ori invers, sau din clădiri, și astfel își schimbă expunerea);

-vulnerabilitatea

(susceptibilitatea unor construcții

de a suferi avarii

la seisme (depinzând de calitățile lor antiseismice, avarierea la seisme precedente, deteriorarea în timp, etc.

Trebuie reținut că în timp ce

hazardul seismic nu poate fi modificat de oameni, și În general nici expunerea construcțiilor, care sunt fixe, vulnerabilitatea acestora poate fi redusă prin intervenții (consolidări), astfel Încât să fie redus riscul.

Legile În vigoare se referă la reducerea riscului seismic ca prioritate natională. În prezent există legi care obligă la consolidări, ca și la măsuri de pregătire, incÎusiv În unitățile de Învățământ, pentru a face față situațiilor de urgență În caz de seisme.

În ultimii ani au fost consolidate numeroase clădiri de școli și licee.

Cheia prevenirii rănirilor este ca să avem o clădire sigură, mobilerul, obiectele și echipamentele să fie fixate iar persoanele să fie instruite să se protejeze.

Recomandări privind pregătirea anticipată pentru prevenirea unor avarieri, răniri și accidentări

Elevii de liceu au capacitatea fizică și de înțelegere pentru a se pregăti și a face față cu bine unei situații produse de un eventual cutremur, atât individual cât și cu concursul colegilor, sub coordonarea cadrelor didactice.

Ce trebuie să știti despre pregătirea antiseismică

Măsurile privind pregătirea pentru a face fată unui seism se referă la:

cunoașterea pericole/or și a modului de '

comportare și protecție În locuință, zona locuinței și pe drumul spre școală;

pregătirea

pentru

protecție

În

interiorul

clădirii

unității

de Învățământ

prin asigurarea unei rezistențe la cutremur adecvate, pregătirea pentru protecția În clădire prin cunoașterea instalațiilor vitale, cunoașterea și comunicarea locurilor de adăpostire sigure pentru protecție În timpul seismului (acestea sunt atribuții ale conducerii unității);

pregătirea pentru protecția individuală și de grup prin cunoașterea regulilor de comportare rațională În caz de cutremur, atât În școală cât și prin protecția În zona Învecinată unității de Învățământ, care trebuie

să

Îi

preocupe pe toți elevii.

Participarea la planul familial de protectie. Cum ne putem pregăti de cutremur:

recunoașterea pericolelor din locuintă, zo ' na locuintei, pe drumul spre școală și

în

incinta școlii

Pentru ca fiecare membru al familiei să știe cum să se protejeze, elevul de liceu va participa la stabilirea din timp a unui

plan familial de protecție,

cu privire la diferitele situații posibile.

fiecare elev va face efortul de a reține în memorie particularitățile localității, cartierului și împrejurimilor locuinței, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la școală, cumpărături sau la alte activități având în vedere eventualele pericole de care se va feri:

căderea unor elemente de construcții nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coșuri de fum, cornișe, parapeți, etc.);

spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafețe vitrate;

căderea unor obiecte de pe clădirile înalte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, jardiniere etc.);

autovehicule, incendii, căderea unor stâlpi și linii electrice;

alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.

elevul de liceu își poate ajuta frații mai mici și chiar părinții să facă un mic plan al cartierului, localității, cartierului și împrejurimilor locuinței;

este utilă obișnuința de a se proteja și atunci când se află în altă situație (în vacanță, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.) ;

fiecare familie va avea pregătit un rucsac de urgență, aflat la îndemână, în care să se găsească apă și câteva obiecte de primă necesitate dacă ar fi necesar să se stea în afara locuinței un timp;

când are loc un seism, toți membrii familiei care sunt prezenți vor aplica planul familial și vor proceda astfel:

mama are grijă de cei mici;

tata are grijă de copiii mai mari;

frații mai mari au grijă de cei mici și de surori;

elevii din clasele superioare de liceu pot să își protejeze bunicii și unii membri de familie cu disabilități;

părinții vor îndepărta copiii de ferestre și mobilier care ar putea cădea;

când seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandările redate într-un capitol special;

părințiii vor discuta cu copiii despre modul de comportare și protecție în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre școală sau spre casă, pe jos sau într un vehicul, și se va proceda potrivit recomandărilor care urmează;

părinții vor arăta copiilor unde este un loc deschis și sigur de lângă casă unde toți membrii familiei se vor aduna dacă în clădirea în care locuiesc s-ar produce probleme la seism.

Coș de

fum

deteriorat și calcan, care se

pot prăbuși

în

stradă la seism

Clădiri cu ornamente care se desprind și cad în stradă

F i g. 5. Exemple

părți ale

clădirilor

vechi și alte elemente care

pot

constitui pericole

în

caz de cutremur pentru elevii care

trec

pe lângă acestea

Balcoane cu

închideri improvizate,

geamuri, antene și aparate

aer condiționat care pot să cadă la seism sau furtună

Aparate de aer condiționat, antene și

panouri

publicitare deasupra zonelor circulate

Fig. 6. Exemple de părți ale clădirilor noi și alte elemente care

pot

constitui

pericole

în caz

cutremur pentru elevii care trec pe

lângă

acestea

Cum se poate asigura protecția antiseismică în interiorul clădirilor de învățământ

Aspecte privind mobilierul, instalațiile și echipamentele, materialele didactice din clase și laboratoare

În cazul unui cutremur, în afara pericolelor ce pot apărea ca urmare a unor deteriorări a elementelor structurale și nestructurale, pot constitui pericole și unele echipamente, instalații, mobilier și materiale didactice specifice activităților școlare, care împiedică sau întârzie evacuarea prin răsturnarea peste căile de acces și blocarea trecerii spre ieșire sau prin lovirea sau rănirea persoanelor. Astfel de corpuri pot fi:

lămpi grele, lămpi cu petrol, ghivece, hărți, tablouri, material didactic greu;

biblioteci, vitrine, corpuri suspendate și rafturi neasigurate, computere, echipamente de audio-vizual, mașini de scris, godine, radiatoare electrice neasigurate;

tavane suspendate, geamuri;

aparate și substanțe chimice în cadrul laboratoarelor de fizică și chimie; alte mașini și obiecte grele în ateliere și laboratoare;

cofrete de la conducte, robinete și contoare de gaz, tablouri electrice, robinetele de închidere a apei și a gazului;

rezervoare de lichide și gaze, boilere, schimbătoare de căldură, transformatoare, pompe, ventilatoare, baterii de acumulatoare, corpuri de iluminat, conducte aparente.

Măsuri de pregătire a clasei și instalațiilor, echipamentelor și mobilierului pentru situatia unui cutremur:

pro '

fesorii vor discuta cu părinții și elevii despre procurarea unui rucsac cu cele

necesare pentru situații de urgență care se va păstra acasă (în camera elevului ori lângă ieșire), sau/și la școală (în dulapul clasei); conținutul recomandat este redat separat;

cunoașterea locului unde se află trusa de prim-ajutor și utilizarea conținutului acesteia.

participarea la identificarea mobilierului auxiliar și obiectelor grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, și pot cădea peste acestea, degajarea spațiilor de diverse piese instabile la seism, mai ales în vecinătatea locurilor de studiu sau circulate, înlocuirea cu altele mai ușoare, fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu pericliteze viața sau integritatea corporală în caz de oscilații sau cădere (lămpi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);

participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ, la asigurarea pieselor grele de mobilier, înalte dar cu lățime mică, din corpuri suprapuse, prin prindere de un perete sau de o grindă solidă ; de asemenea, cărțile și alte materiale didactice din rafturi vor fi asigurate contra alunecării și căderii, cu coardă de nylon de tip undiță sau baghete ușoare dar rezistente ;

participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ la cunoașterea locului de amplasare

al comutatoarelor,

siguranțelor,

robinete

generale

și locale

pentru electricitate, apă și gaze și modul lor de manevrare, astfel încât la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenție de urgență (închidere/deschidere), în caz de pericol ;

fixarea calculatoarelor și a printerelor, amplasarea aparatelor mai grele sau pe rotile (ex.mașini de spălat, frigidere, etc.) astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi spre a nu bloca prin deplasare accesul în cazul unui seism; limitarea deplasărilor aparatelor mari prin fixare, în așa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;

piese de prindere de un perete solid

coarda nylon sau

bagheta rezistenta

carti sau materiale didactice

coarda nylon

· -

Fig. 7. Fixarea unei biblioteci

amplasarea obiectelor fragile și valoroase într-un loc mai jos și sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se lucrează frecvent și nu există pericolul de contaminare și incendiu;

asigurarea ușilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;

cunoașterea locului de amplasare a extinctoarelor și a modului de utilizare a acestora.

Aspecte privind reacția la cutremur a elevilor si grupurilor de persoane

Comportarea seismică a unei clădiri așa cum o percepe o persoană este rezultatul impactului mișcării terenului asupra structurii și a interacțiunii acestora. Răspunsul structurii modifică mișcarea terenului astfel încât persoanele vor simți diferit oscilațiile în funcție de caracteristicile dinamice ale tipului de clădire în care se află, intervenind și interacțiunea sa cu spațiul din apartament și clădire.

Omul percepe mișcarea seismică în mod deformat, emoțional, în general cu o durată mărită de câteva ori.

Oscilațiile seismice au anumite componente dominante (frecvențe dominante) care sunt importante pentru reacția umană din două puncte de vedere:

oscilațiile a căror frecvență dominantă coincide cu frecvența proprie a clădirii conducând la fenomene de rezonanță, deci de amplificare a oscilației acesteia de 2-3

ori;

oscilațiile clădirii, datorate mișcarii seismice, a căror componente dominante sunt apropiate de frecvențe proprii caracteristice corpului uman sau a unor organe umane, influențând organismul pe cale fiziologică sau psihologică.

Frecvențele amintite se regăsesc și între frecvențele componentelor oscilațiilor, puse în evidență de analiza accelerogramelor reale, ceea ce conduce la reacții semnificative ale corpului omenesc sau ale părților sale, datorate unui fenomen similar celui de rezonanță. Componentele de joasă frecvență conduc la senzații similare răului de mare.

În Japonia s-a studiat corelația care apare între intensitatea cutremurelor și gradul

de conștientizare a reacțiilor umane: la intensități de grad VII pe scara MM (Mercalli Modificată) cca. 30% din subiecți se manifestă confuz iar la intensități de grad

IX-X

pe scara MM cca. 50% se comportă inconștient (instinctiv). Trebuie amintit că populația

japoneză are experiență datorită frecventei mari a cutremurelor din zonă, iar pe de altă parte a beneficiat de programe de educație antiseismică. La seisme de gradul VII MM din punct de vedere psihologic s-au înregistrat în ordinea ponderii lor următoarele trei tipuri de senzații:

senzația că oscilațiile nu se mai opresc (10%);

senzația de surprindere;

senzația de spaimă (pondere redusă).

Din punct de vedere al comportamentului se disting două tipuri de reacții: reacții pasive și reacții active. Indiferent de intensitatea cutremurului, la japonezi se remarcă reacția activă cu o pondere majoră în grija pentru prevenirea incendiilor.

Indiferent de experiența seismică, unele persoane pot reacționa negativ (parțial sau total) din motive independente de voința lor, prin:

senzația de teamă, panică, agitație, dorința de evacuare din locul unde i-a surprins seismul;

blocaj motor sau emoțional, plâns, isterie etc.

Pe măsura amplificării oscilației clădirii reacțiile pot fi influențate de unele efecte ale acestui fenomen fizic (oscilații laterale, fisurări, căderi de mobilier, obiecte și tencuieli).

Organele

interne

sunt

asemenea

sensibile

oscilații

conducând

la dezechilibrarea în timpul mersului. Simțindu-și corpul supus oscilațiilor și cunoscând din propria experiență sau din alte informații efectele posibile ale cutremurului asupra unor constructii, unele persoane pot încerca să se evacueze.

În' cazul unei clădiri joase, acest lucru ar fi posibil dar nu este o soluție rațională, deoarece pe drumul de ieșire sau afară pot exista pericole majore pe durata și chiar după cutremur.

Dintre factorii psiho - sociologici pot interveni teama și panica, uneori cu tentă dominantă,și oarecum naturală, deși se poate controla prin exerciții repetate de răspuns la seism, pe durata seismelor dar și în perioada ulterioară, când intervin și elementele legate de comportamentul individual și colectiv. Prezenta într-o colectivitate în cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influentă în lant (panică), fie prin subordonarea colectivității unor lideri conjuncturali. În funcție de natura îndemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta, cel puțin în prima fază de urgență, în mod variabil, de la haotic până la solidar și eficient.

Efectul zvonurilor este de obicei evident numai după trecerea primei faze de urgență, după o primă perioadă de acalmie, odată cu reluarea comunicării între grupurile sociale separate de consecințele seismului.

Recomandări privind comportarea și protecția în caz de cutremur (pe durata mișcării și după seism) pentru revenirea la normal, în corelație cu planul de interventie al liceului

Cum trebuie să reactionati la cutremur

Cutremurele de '

păm ' ânt se declanșează brusc, au o perioadă de acțiune scurtă în

timp (de cca. 20 - 90 secunde, în funcție de tipul și mărimea cutremurului, tipul clădirii și amplasamentului, amplificările posibile, etc.).

Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari și pot produce oscilații mai ample la unele clădiri, senzații dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spațiu în care mobilierul se mișcă, se aud zgomote ciudate și uneori se întrerupe iluminatul.

Într-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilațiilor clădirii și a mobilierului, a emoției, percepția personală a seismului va fi deformată ("nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !!"), va fi normal să

apără o senzație de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

Cu toate acestea, cel care trăiește efectul unui seism puternic nu trebuie să se lase copleșit, să își propună să reziste (numărând de exemplu, rar, pană la 100) și mai ales să nu intre în panică !

Este deci posibil și necesar

să

vă protejați, chiar pe durata unui cutremur! Dacă v ați protejat timp de 2 minute, ați trecut de principalul pericol!

Creierul uman este un puternic computer care memorează și găsește În situații de criză tot ce vă este necesar spre

vă asigura supraviețuirea!

Aceste reacții sunt naturale, dar pot fi controlate.

Cutremurul și incendiul induc, uneori dorința de părăsire a spațiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la apariția cărară omul caută adăpost.

Deși sunt avizați să nu o facă, pentru cei aflați în clădiri din zone seismice reacția de părăsire a clădirii la oscilații seismice reprezintă o puternică reminiscență instinctuală a locuirii în case individuale tradiționale, în care acest lucru poate fi fizic posibil.

Măsurile de protecție în clădiri trebuie realizate rapid, imediat ce mișcarea seismică a fost sesizată. Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) senzația de pericol va fi mai puțin evidentă, chiar și protecția va fi mai simplă, prin ghemuire și sprijinire cu palmele pe teren.

Aceste recomandări verificate de experiența românească și internațională trebuie practic memorate dar și Înțelese; Într-o situație de criza, creierul va căuta aceste informații În memorie și le va readuce În atenție În "computerul personal", evitând reacțiile

de panică și catastrofice:

Ce trebuie să faceți în timpul unui cutremur Acasă, la liceu sau în locuri publice

Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți și protejați ceilalți membri ai familiei și colegii, fără a vă speria de zgomotele din jur;

Protejați-vă pe loc, aplicați atât măsurile individuale cât și cele care să protejeze grupul în care vă aflați ! Acasă, aplicați planul familial de protecție ! La școală, aplicați aceste reguli, preveniți panica și tendințele de a părăsi clasa, laboratorul sau clădirea;

Rămâneți în clădire sau în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, departe de pereți exteriori care se pot deteriora, spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc., protejându-vă eficient, astfel:

elevii se vor proteja sub o bancă de clasă, o masă solidă sau un birou solid, după caz, apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii, sau stând în cadrul ușii sau sub o grindă etc (dacă au fost indicate școlii de către un specialist atestat ca fiind rezistente); deoarece masa sau banca se mișcă în timpul seismului, se recomandă prinderea cu mâna de picioarele acestora;

cadrele didactice și personalul auxiliar se vor proteja similar, iar în cazul unei încăperi fără mese, uși sau grinzi rezistente, adulții se pot proteja lângă un perete rezistent. Protecția se asigură prin ghemuirea cu fața în jos, la podea, pe genunchi și coate sau palme, iar capul se protejează cu palmele lipite de zona urechilor și de ceafă.

Atenție:

Deși

circulat

recent

și o opinie contrară, dar cu argumentări neacceptate de specialiști,

în

clădirile de zidărie se asigură mai multă protecție sub o

bancă,

un birou, o catedră etc,

decât

alături de

acestea,

față

de căderea unor

părți de clădire sau a altor

mobile

și obiecte .

În

opoziție cu acea opinie care a circulat

pe INTERNET,

s-au exprimat clar evaluările specialiștilor din SUA ,

Japonia,

Noua

Zeelandă, ca și din alte

țări

europene

din

zone seismice.

Instituțiile responsabile

cu protecția

dezastre, ca și

toate cursurile, manualele

și tehnicile de supraviețuire

cutremur au accentuat din

nou

că este

utilă

o astfel de

protecție în

școli

(majoritatea fiind

din zidărie), după

principiul

vă ghemu i ți ,

vă acoperiți

protejați și vă susțineți"

(sau ăvă

aruncați la

pământ,

vă acoperiți

/ protejați

și vă țineți de ceva"), conform desenelor alăturate, preluate

din

SUA, dar

utilizate în

toate

țările

cu experiență.

poate

garantată

nimeni siguranța

în clădiri

vechi

și înalte

care s-ar prăbuși

total,

dar și

în

acele cazuri este esențial ca

prin

căderea unor

părți de

clădire corpul omenesc și

mai

ales capul să nu sufere

răni

grave, astfel crescând șansele

supraviețuire.

În

prezent în Japonia

există

pe piață pupitre

școlare

individuale,

rezistente

căderea unor componente din

clădiri

cutremur.

Fig. 8.

Pupitrele

obișnuite

de clasă

au schelet

din

oțel care împreună cu

partea din produse

lemnoase poate asigura protecția

față de

căderea

unor lămpi, materiale

didactice, tencuieli, geamuri

Rețineți I

Pentru a preveni panica și rănirile, este necesar să ascultați

recomandările

cadrelor didactice, nu permiteți nimănui să fugă din încăpere, clasă, să țipe sau să propună evacuarea. Veți evita să fugiți pe ușă, să săriți pe fereastră, să alergați pe scări, să utilizați liftul sau să produceți aglomerație.

Dacă puteți, deschideți ușa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.

Nu uitati:

s ' cările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale

etajelor În timpul mișcărilor seismice;

deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de nesigură și periculoasă;

faza seismică inițială are o durată redusă

iar faza oscilațiilor puternice

Îl

poate surprinde pe cel care a plecat În grabă tocmai În

casa

scării, un spațiu periculos,

care să se adauge panica sau aglomerația creată de alte persoane (nu trebuie neglijați factorii reacției de grup, care pot scăpa de sub control, inducând voit sau nevoit efecte negative).

în multe cazuri,

timpul necesar la evacuare este mai mare decât durata seismului sau decât a intervalului disponibil până la sosirea primelor unde seismice puternice,

deci

evacuarea celor de la etaj nu este recomandabilă și de cele mai multe ori nici posibilă;

chiar dacă ieșirea dintr-o clădire parter sau de la etajele inferioare ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp (în special pentru persoane tinere care ar ieși individual), afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, ferestre etc.

de aceea trebuie să evitați să alergați în stradă.

Fig. 9. Scările pot prezenta pericol de busculadă, alunecare, ciocnire cu ferestrele, tăiere și cădere în gol dacă sunt aglomerate cu elevi în timpul mișcării seismice

Dacă este posibil, închideți sursele de foc din încăpere cât de repede iar dacă a

luat

foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.

Dacă vă aflați într-un

loc

public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, săli de întrunire), nu alergați catre ieșire. Stați calmi și

liniștiți-i

pe ceilalți.

Acordati primul ajutor medical persoanelor rănite.

În caz I în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutați să vă protejați capul și membrele

sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți căuta să alarmați prin diferite metode vecinii, profesorii, colegii, cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dvs. Fiți calm, fără a intra în panică.

În afara unei clădiri, pe drum, în mijloacele de transport în comun

Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, în locurile special destinate, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur, fără a alerga pe stradă. Deoarece poziția stând în picioare este instabilă, se recomandă ca și pe teren liber protecția să fie prin ghemuire și sprijinire cu palmele pe teren.

Dacă seismul vă surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje și linii electrice aeriene. Stați înăuntru. Feriți-vă de firele de curent electric și orice cabluri care pot să cadă.

Dacă sunteți într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stați pe loc până se termină mișcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească și să deschidă ușile, dar nu este indicat să vă îmbulziti la coborâre sau să spargeti ferestrele.

În metrou vă păstrați calmul și ascultați recomandădle personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între stații în tunel, fără a părăsi vagoanele.

Ce este bine să faceți după producerea unui cutremur

Nu vă grăbiți să plecați! Trebuie să aplicați regulile de comportament după un cutremur puternic și anume:

- Îngrijiți-vă cu prioritate de siguranța personală, a familiei și a colegilor !

- Este bine să nu părăsiți imediat spațiul sau clădirea în care v-a surprins seismul. Calmați persoanele intrate în panică sau speriate, în special colegii mai sensibili.

3.- Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Ajutați pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Se recomandă să nu mișcați răniții grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniți suplimentar din alte cauze) până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

4.- Imediat după seism, se recomandă să nu utilizați telefonul fix sau mobil decât pentru apeluri la ambulanță, pompieri sau inspectoratul pentru situații de urgență, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice necesare intervențiilor;

5.- Dacă a luat foc ceva, căutați să-l stingeți prin forțele și mijloacele din apropiere și anunțați imediat cadrele didactice, personalului administrativ sau pompierii;

6.- Verificați vizual starea construcției în interiorul încăperii în care vă aflați și să comunicați profesorilor sau administratorilor dacă sunt avarii;.

?.-Părăsiți cu calm clădirea, încălțați, îmbrăcați potrivit anotimpului, fără a lua lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole. Dacă s-au produs efecte grave ca urmare a seismului, va fi util să avem cu noi rucsacul de urgență.

8.- Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărți groase, etc.);

9.- Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au geamuri, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. Dacă se constată că într-un ascensor sunt persoane blocate, operațiunea este dificilă și nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundație, etc,), calmați persoanele și adresați-vă la serviciile

inspectoratelor pentru situații de urgență, intervenind numai cu specialiști și unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea în gol a cuiva.

10.-Dacă vremea este bună, elevii vor sta în curtea liceului, într-un loc liber și sigur; dacă anotimpul nu permite, conducerea liceului poate recomanda gruparea într-o altă clădire sigură sau plecarea elevilor căre domiciliu. Pe drumul spre casă, evitați clădirile grav avariate, spre a nu vă expune la riscuri inutile.

11.-Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare, indicând unde sunt încăperi avariate, mobilier răsturnat și/sau colegi răniți.

12.-Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale conducerii liceului și autorităților.

13.-Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice (așa numitele replici), fără a intra în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști !

14.- La evacuare

dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor

și ascultați întocmai recomandările salvatorilor.

15.

Cadrele didactice și personalul tehnic disponibil vor aplica măsurile de verincare vizuală imediată a stării clădirii pentru a nu pune În pericol elevii Înăuntru sau lângă aceasta.

16.

Dacă

un anumit element al clădirii v-a blocat ieșirea dintr-o Încăpere:

luptați-vă pentru rezolvarea problemei, pentru supraviețuire!

Autoritățile vor concentra personal specializat și aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.

în primul rând trebuie să

nți calmi,

să îi liniștiți pe cei șocați, să

nu permiteți reacții de panică,

să

acordați primul ajutor celor răniți

iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are cunoștințe tehnice și posibilitatea de mișcare să faceți un mic plan de salvare ;

experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util

să

aveți cunoștințe necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare, chiar În cazul unei situații extreme În care, de exemplu ați n surprins sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau Într-o cameră, incintă (ascensor etc) blocată, prin Înțepenirea ușilor sau din alte cauze;

deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația (de exemplu prin mișcarea dărâmăturilor sau a mobilierului). O variantă clasică de

comunicare cu cei din afară

este să

bateți la intervale regulate cu un obiect tare În conducte Învecinate sau În pereții incintei, iar dacă ați stabilit contactul verbal, furnizați informațiile cerute și cereți prim-ajutor necesar.

nu vă preocupați de durata timpului scurs până la salvare,

deoarece în astfel de conditii, deși timpul pare nesfârșit,

corpul uman ÎȘi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste

perioadă critică.

În acest mod se explică durate extreme de rezistență de sute de ore în condiții de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în tara noastră în 1977 și în mod similar în întreaga lume.

17.

După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autoritățile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităților umane din zona sinistrată sau calamitată. Se vor întocmi pe baza investigațiilor de urgență marcarea clădirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a căror semnificație este legal obligatorie (fig. 1 O) :

clădire inspectată

poate fi utilizată fără restricții (culoare verde); clădire cu acces limitat (culoare galbenă)

acces limitat;

zonă nesigură (culoare albastră)

acces interzis; clădire nesigură (culoare roșie)

intrarea interzisă,

Ulterior se efectuează expertizele tehnice și se întocmesc listele de priorități ale clădirilor afectate pentru execuția intervențiilor/consolidărilor și reabilitării construcțiilor de locuit.

ACCES LIMITAT

ATENTIUNE:

Attasta <lidirea a fost

i11sp,ec1ata si au

fou ideotific:ate

urmitoarde.

degrad!rt •

······· ·-· ·········"·· · · · ·· · ··

Jllt:ni.rea,

locuirea

s.i

u.tilizaree legala

elid.irii smt pemtlse dupi

cum

urmea.ri:

-Nu

n tra jn

urm.ito-arele

zoae:

Data ··--·----

Ora: . . .

............ .

Aceasla clidire a fost insp,eciata in co11.di(ii

orgeah

pe:ntT\11

. .

. ..... .

.. .

(Antorit11lea

loc.al.a, Primăria.)

- lotrare ■

de scurta dunta este permis1.

pent

ru : • ··---

Jn,poc •

a fost

dednal•

de:

(mstilu a,

· Alt•

mtriclii: ----

firma,etc)

.....

....

. .... ..... .. .. ..... . . ..........

Adresa

clădirii:··········---

Fig. 1O

Placardele care se aplică după seisme pe clădiri ca urmare a inspecției stării acestora

Participarea la planul de intervenție al liceului și la primul ajutor

Potrivit legilor în vigoare, liceul va avea plan de gestionare a situațiilor de urgență care pot fi produse de seisme, având în vedere următoarele ipoteze:

un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului școlar zilnic poate produce uneori efecte defavorabile pentru siguranța elevilor și cadrelor didactice; cutremurul poate produce un lanț de efecte negative în localitățile, în zona învecinată și direct sau indirect în unitatea de învățământ respectivă și nu ar fi recomandabil să fie lăsați elevii să plece acasă;

serviciile de transport, comunicații, salvare, pompieri, poliție și intervenție pot fi afectate sau supraaglomerate și nu vor putea interveni imediat;

grupul de elevi, cadre didactice și personal tehnico-administrativ trebuie să fie capabil să se autoprotejeze și să aibă grijă de elevi până când va disponibil ajutor din localitate sau din altă zonă sau se va clarifica situația efectelor cutremurului;

fără un plan anticipat nu este posibilă acțiunea ordonată în condiții de impact seismic și protecția în unitatea școlară respectivă, efectele putând deveni dezastre seIsmIce.

Elevii de liceu pot participa la activitătile pregătitoare, ceea ce îi va ajuta să se protejeze mai eficient la nevoie. În conformit te cu experiența de pe plan mondial și din țara noastră, apar drept necesare următoarele activități care pot contribui la protecția și pregătirea antiseismică:

cunoașterea părții ce revine elevilor în partea de plan care privește răspunsul în caz de cutremur;

însușirea de cunoștințe privind educația antiseismică și programele de instruire practică;

participarea la identificarea hazardurilor seismice în clădire, clasă și în curtea liceului și a discutării măsurilor de eliminare sau reducere posibile;

participarea la exercițiile de protecție antiseismică organizate sub coordonarea Inspectoratelor locale pentru Situații de Urgență, la însușirea tehnicilor de prim ajutor cu concursul Crucii Roșii.

Exercițiile de protecție antiseismică au în vedere un răspuns la un eveniment care ar afecta liceul respectiv, care să permită reducerea riscurilor de rănire a elevilor sau cadrelor didactice. În aceste cazuri se aplică demonstrativ procedurile standard de comportare și protecție, ca și alte măsuri, inclusiv evacuarea ordonată către locurile prevăzute în planuri.

Evacuarea post-seismică are în vedere și eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorită efectului cutremurului. Se urmărește și evacuarea ordonată și calmă către un amplasament dinainte cunoscut și sigur, fără linii electrice, conducte de gaze, ziduri învecinate. Evacuarea clădirilor poate avea loc numai după ce dispoziția de evacuare a fost dată de persoanele desemnate de comitetul operativ al liceului ca având acest drept.

În cazul operațiunilor de evacuare se pot avea în vedere și situații neașteptate, cum

ar fi:

întreruperea curentului electric; blocarea unor uși, găsirea altei ieșiri;

blocarea scărilor cu tencuieli, cărămizi, placaje; producerea unui șoc secundar pe durata evacuării;

existența fumului pe coridor și pe scări;

un anumit număr de elevi răniți, netransportabili; particularități specifice oricărui sezon.

De asemenea, este posibil ca unitatea de învățământ respectivă să facă parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuință în caz de dezastre iar activitățile școlare să fie un timp suspendate.

Elevii din clasele superioare pot participa la activitățile de intervenție și refacere din liceu sau ca voluntari la acțiuni sociale de ajutorare și binefacere în localitate, prin Crucea Roșie și alte ONG, sub coordonarea conducerii liceului.

Pregătirea anticipată pentru protecția activă În

caz

de cutremur

acasă

În clasă

În localitate

Studiem

materiale

documentare

și

site-ul

INTERNET

despre cutremure, efectele acestora și modalitățile de protecție la cutremur in România

Învățăm să recunoaștem și să evităm pericolele in

caz

de seism din

casă,

vecinătatea casei și a liceului, in localitate și Împrejurimi

Participăm la stabilirea planului familiei și exersăm modalitățile de protecție, pregătim rucsacul de urgență pentru cutremur

Participăm la stabilirea planului clasei și liceului pentru cutremur și ii aplicăm cu profesorii și colegii

Participăm la identificarea și fixarea unor dulapuri și materiale didactice care pot prezenta pericol la seism

Facem un poster cu imagini de pericole la seism in vecinătate

Învățăm

și

exersăm

utilizarea

tehnicilor

prim-ajutor

și

stingătoarelor de incendii

Ne insușim recomandările de comportament și protecție la seism

Participăm la exercițiile de protecție din liceu

10.

Participăm ca voluntari la activitățile din liceu, familie și localitate după un cutremur puternic

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

ne vom aduce aminte de cunoștințele acumulate

și vom putea să ne protejăm !

RUCSACUL DE URGENT ,

Ă AL ELEVULUI DE LICEU

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (În camera sa ori lângă ieșirea din casă), sau/și la școală (În dulapul clasei), un mic rucsac cu un minim de lucruri necesare după un cutremur cu urmări deosebite. În astfel de situații, se poate ca locuința să fie avariată și să nu se poată intra un timp, până va fi inspectată cu privire la siguranță. Conținutul redat este orientativ (pe baza experienței din Japonia și SUA), fiecare familie, școală și elev putând să completeze sau să modifice cantitatea și/sau obiectele din acesta:

□

6 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 4

pachete x 200 g biscuiți simpli;

□

trusa de prim ajutor cu

rolă de fașă I bandaj sau 6 pansamente la plic,

rolă leucoplast

;

□

săpun, prosop mic, șervețele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinți;

□

lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori și baterii de rezervă utilizabile În caz de urgență pentru trei zile;

□

chibrituri, cană metalică de ceai și lampă cu pastile de spirt solid

;

ceai la plicuri, lapte praf;

□

un pulover,

căciuliță, mănuși, un șal sau

pătură subțire și

pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 perechi ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti;

□

un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;

□

un carnețel și pix, lista cu adrese și telefoane de acasă și de la rude, cheia de la

casă,

bani.

Protecția și pregătirea antiseismică in clase și laboratoare

•

identificarea mobilierului instabil la seism,

fixarea mobilei care se poate răsturna

•

fixarea calculatoarelor

și aparatele mari contra deplasării

•

verificarea și fixarea obiectelor grele (lămpi, tablouri, oglinzi, vase, boxe)

•

asigurarea ușilor dulapurilor cu Închizători eficiente la oscilatii

•

amplasarea Într-un loc mai jos și sigur a obiectelor fragile și valoroase

•

prevenirea răsturnării vaselor cu chimicale

•

extinctoare lângă sursele de incendiu, exersarea utilizării extinctorului

Reducerea riscului seismic depinde de măsurile

pe care le-am aplicat din timp În clasa și liceul nostru

Ce facem

in timpul unui seism

acasă

in clasă

Rămânem pe loc ! Protejăm copiii și bătrânii!

Ne protejăm sub masă, sub bancă, sub un toc de ușă sau sub

grindă I

Chiar dacă ar fi posibil, este foarte periculos

să

fugim spre scări sau să intrăm În lift !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate și de ferestre!

Colaborăm cu profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică

Ce facem

in timpul unui seism

dacă ne aflăm

in sălile de laborator

. . I . .

· ·

. ..

•

.. '.

;

•

-•··

:-;.

., • ; ,'

· • r

--.:.,

G ·

.,.

"'-

....

.... \

•• l

I , :

.=ii

•

fbl •

. ·

;

Ne ferim de vasele cu substante chimice, de aparatele și materialele didactice care pot să cadă !

Ne protejăm numai sub bănci sau

mese

care nu au pe ele vase cu substanțe chimice, surse de foc și aparate electrice !

Colaborăm cu cadrele didactice,

prevenim și stingem incendiile !

•-

- · -----,_.......,.

...,,.

---

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

Ce facem

in tim , p ..

ul unui seism

dacă ne aflăm

in incinta I curtea liceului

Actionăm calm, ordonat ! Ne Îndepărtăm de clădiri !

Ne ferim de coșuri de fum, ziduri, geamuri, cornișe, fire electrice !

loc liber

spre terenul de sport

pericole

cad cărămizi

Stăm În locul sigur indicat În planul liceului pentru gestionarea situațiilor de urgență sau Într-o clădire sigură !

~---.........

--------"'--1'""----

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem

in timpul unui seism

pe stradă

lângă clădiri

În mijloacele de transport În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc liber!

Evităm să producem aglomerație lângă clădirile avariate !

În vehicule rămânem În interior, coborâm numai după oprirea În statie !

Ascultăm indica , tiile personalului!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm și nu intrăm in panică !

facem după un seism

puternic

acasa V

la liceu

in localitate

.-"-:llial

Evităm fuga pe ușă sau pe scări, nu intrăm in lift ! Nu ieșim pe fereastră !

Acordăm primul ajutor și calmăm pe cei În panică sau speriați!

Colaborăm

deblocarea

ușilor, verificăm scara și calea spre ieșire !

Plecăm numai Încălțați și Îmbrăcați, luăm rucsacul de urgență !

Ne protejăm de căderea unor părți de clădire și obiecte

Pentru a nu bloca liniile, telefonul

utiliza

primul

rând

pentru urgențe!

Rămânem În curtea liceului, Într-un loc sigur, sau Într-o clădire sigură, până

când direct • ia liceului va decide dacă elevii pot pleca acasă !

Chiar dacă se mai produc (in mod natural) șocuri post-seismice, nu dăm crezare zvonurilor alarmiste !

Pentru a reduce riscul seismic,

după un cutremur puternic participăm la activitățile de intervenție și refacere in liceul nostru!

P R E Ț U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2007

— pe suport fizic —

Prețul

Denumirea publicației

abonamentului

anual (lei)

Prețul abonamentului trimestrial (lei)

Prețul abonamentului lunar (lei)

•

Monitorul Oficial, Partea I, în limba română

1.560

400

140

•

Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*

260

—

•

Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară

1.400

350

—

•

Monitorul Oficial, Partea a II-a

2.100

525

—

•

Monitorul Oficial, Partea a III-a

400

100

—

•

Monitorul Oficial, Partea a IV-a

1.600

400

—

•

Monitorul Oficial, Partea a VI-a

1.500

375

—

•

Monitorul Oficial, Partea a VII-a

500

125

—

•

Colecția Legislația României

400

100

—

•

Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative

660

165

—

•

Breviar Legislativ

—

•

Repertoriul actelor normative

109

—

* Cu excepția numerelor bis de interes restrâns.

Legislație în format electronic (opțional pe CD sau DVD)

Preț

■

Decizii ale Curții Constituționale

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea I și Partea I bis

1989—2006

1.400

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea I Maghiară

2000—2006

900

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a II-a

1995—2006

1.200

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a III-a

2001—2006

400

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a IV-a

2001—2006

1.700

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a VI-a

2001—2006

800

■

Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a VII-a

2005—2006

Prețurile includ T.V.A. 9%.

Abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție:

COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.

— prin oficiile sale poștale

RODIPET — S.A.

— prin toate filialele

ACTA LEGIS — S.R.L.

— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

INFO EUROTRADING — S.A.

— București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)

INTERPRESS SPORT — S.R.L.

— București, str. Hristo Botev nr. 6

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L.

— București, str. Izvor nr. 78, et. 2

(tel. 311.97.84, fax 311.97.85)

M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;

255.48.16)

PRESS EXPRES — S.R.L.

— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;

0745.133.712)

ZIRKON MEDIA — S.R.L.

— București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

ART ADVERTISING — S.R.L.

— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

CALLIOPE — S.R.L.

— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

CARTEXIM — S.R.L.

— Slobozia, Bd. Matei Basarab, bl. A2, sc. B, ap. 15, parter (telefon/fax: 0243/22.06.95)

CURIER PRESS — S.A.

— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

MIMPEX — S.R.L.

— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

ROESTA — S.R.L.

— Curtea de Argeș, str. Valea Iașului, bl. P10, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43)

VIAȚA LIBERĂ — S.A.

— Galați, str. Domnească nr. 68

(telefon: 0236/46.07.19, fax: 0236/46.08.75)

T A R I F E

pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007

1.1.

Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice centrale și de alte instituții publice,

50 lei/pag. manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147

1.2.

Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție

50 lei/pag. manuscris

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a

2.1.

Pierderi de acte, schimbări de nume, citații emise de instanțele judecătorești

15 lei/anunț

2.2.

Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unul

15 lei/anunț + 5 lei/rând tabel

2.3.

Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, a cambiei și a biletului la ordin

65 lei/pag. manuscris

2.4.

Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, prin care se constată că proveniența

65 lei/pag. manuscris bunurilor este justificată

2.5.

Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege

65 lei/pag. manuscris

2.6.

Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română

80 lei/anunț

2.7.

Concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici, precum și alte concursuri prevăzute de lege

65 lei/pag. manuscris

2.8.

Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada de depunere a propunerilor de candidaturi

65 lei/pag. manuscris pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)

2.9.

Deciziile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității

65 lei/pag. manuscris

2.10.

Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii

50 lei/pag. manuscris

2.11.

Publicarea raportului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și a raportului privind starea justiției

50 lei/pag. manuscris

2.12.

Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice

50 lei/pag. manuscris

2.13.

Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național

50 lei/pag. manuscris

2.14.

Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege

65 lei/pag. manuscris

2.15.

Publicații cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a

3.1.

Publicarea integrală sau în extras a încheierilor judecătorului delegat pentru autorizarea constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora

31,5 lei/pag. manuscris

3.2.

Publicarea următoarelor acte:

90 lei/pag. manuscris



proiecte de fuziune/divizare



acte adiționale



somații



convocări AGA



hotărâri AGA



acte de numire a lichidatorilor



bilanțuri contabile ale lichidatorilor



raportări ale cenzorilor în caz de lichidare



bilanțuri ale băncilor



hotârâri judecătorești a căror publicare este prevăzută de lege



alte acte a căror publicare este prevăzută de lege

3.3.

Publicarea bilanțului și contului de profit și pierderi (anunțuri-extras)

80 lei/anunț

3.4.

Publicații cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a

4.1.

Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură

Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a

5.1.

Publicarea anunțurilor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice

50 lei/pag. manuscris

5.2.

Publicarea anunțurilor prevăzute de O.U.G. nr. 54/2006 privind concesiunile de bunuri proprietate publică

50 lei/pag. manuscris

5.3.

Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege

50 lei/pag. manuscris

5.4.

Publicații cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a

6.1.

Publicarea încheierii judecătorului delegat de înmatriculare a societății cooperative

31,5 lei/pag. manuscris

6.2.

Publicarea următoarelor acte:

90 lei/pag. manuscris



proiecte de fuziune/divizare vizate de judecătorul delegat



acte adiționale



hotărâri AGA prin care se aprobă situația financiară anuală sau se majorează capitalul social > 10%



acte de dizolvare a societății cooperative



alte modificări ale actului constitutiv al societății absorbante



act de numire a lichidatorilor



publicarea hotărârii irevocabile a tribunalului de anulare a hotărârii AGA



alte acte a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației

6.3.

Publicații cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

*) Aprobat de

Ordinul nr. 5709 din 23 noiembrie 2006 , publicate în Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.