Decizia nr. 829/2006

Ion Predescu - presedinte

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicata de Caraian Romica în Dosarul nr. 5.940/3/2003 al Curtii de Apel București - Sectia I penala.

La apelul nominal este prezent autorul excepției, personal și asistat de avocat Ilie-Iordachescu Ion. Sunt prezente, de asemenea, părțile Gheorghe Luca, Costel Stan, Daniela Stan, Nicolae Constantin, personal, Benoni Nica, personal și asistat de avocat Ion Lazar, și Florinel Pentelei, personal și asistat de avocat Ilie-Iordachescu Ion.

Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Având cuvantul pentru Caraian Romica, avocatul acestuia solicita admiterea excepției de neconstitutionalitate, reiterand, pe larg, motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

Părțile Gheorghe Luca și Daniela Stan arata că nu au nimic de spus.

Partea Costel Stan arata că nu a savarsit fapta de care este acuzat.

Pentru partea Benoni Nica, avocatul acestuia arata ca sustine în totalitate excepția de neconstitutionalitate ridicata.

Părțile Nicolae Constantin, personal, și Florinel Pentelei, prin avocatul sau, solicita admiterea excepției de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 31 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 5.940/3/2003, Curtea de Apel București - Sectia I penala a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicata de Caraian Romica în dosarul mentionat.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate se sustine, în esenta, ca participatia improprie "nu reprezinta o infractiune, ci o formă a participatiei", și, ca atare, este neconstitutional ca persoana în cauza, desi nu savarseste nicio infractiune, sa răspundă penal. Se arata ca "unitatea în raport de care se stabileste pluralitatea participatiilor este data de infractiunea care presupune în mod obligatoriu să fie savarsita de cel care este tras la raspundere penala", precum și faptul ca "aplicarea unei pedepse în acelasi cuantum ca și infractiunea la care cel acuzat de participatie improprie a lucrat fără vinovatie" este în contradictie cu dispozitiile constitutionale și cu cele din actele internationale privind prezumtia de nevinovatie și legalitatea pedepsei.

Curtea de Apel București - Sectia I penala considera ca art. 31 alin. 2 din Codul penal nu contravine dispozițiilor art. 23 alin. (11) și (12) din Legea fundamentala.

În conformitate cu dispozitiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate.

Guvernul arata ca prevederile legale criticate sunt în concordanta cu dispozitiile constitutionale și cu cele din actele internationale invocate, deoarece "prin acestea nu se stabileste o pedeapsă pentru o faptă care nu este prevăzută de lege și nici nu se instituie vreo pedeapsa pentru o faptă care la data savarsirii ei nu era prevăzută ca infractiune de legea naționala, ci este stabilita pentru comiterea unei infractiuni în calitate de complice sau de instigator aceeasi pedeapsa ca și pentru comiterea faptei în calitate de autor." În concluzie, apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Avocatul Poporului considera ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul excepției.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie art. 31 alin. 2 din Codul penal, potrivit caruia "Determinarea, inlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intentie, la savarsirea unei fapte prevăzute de legea penala, de către o persoană care comite acea fapta fără vinovatie, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infractiune."

Dispozitiile constitutionale pretins incalcate prin acest text legal sunt cuprinse în art. 23 alin. (11) și alin. (12) privind prezumtia de nevinovatie și, respectiv, legalitatea pedepsei. Se invoca, de asemenea, prevederile art. 7 din Convenția pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale, referitoare la legalitatea pedepsei, și cele ale art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, referitoare la prezumtia de nevinovatie și legalitatea pedepsei.

Examinand excepția de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata, Curtea constata ca întreaga motivare a acesteia este fundamentata pe interpretarea eronata a textului de lege criticat. Astfel, în opinia autorului excepției, în cazul participatiei improprii în modalitatea prevăzută de art. 31 alin. 2 din Codul penal, participantul nu savarseste o infractiune și, prin urmare, pedepsirea acestuia este în contradictie cu art. 23 alin. (11) și alin. (12) din Legea fundamentala privind prezumtia de nevinovatie și, respectiv, legalitatea pedepsei, precum și cu dispozitiile art. 7 din Convenția pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale, respectiv cu cele ale art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, referitoare la prezumtia de nevinovatie și legalitatea pedepsei.

Or, institutia participatiei penale a fost reglementata de legiuitor pentru acele situații în care o faptă prevăzută de legea penala este savarsita de un numar mai mare de persoane decat cel care ar fi fost necesar potrivit cu natura acelei fapte. Asadar, pentru ca o pluralitate de faptuitori să poată fi socotita pluralitate de infractori, deci participatie penala (propriu-zisa sau improprie), trebuie ca fapta savarsita de acestia să fie "o faptă prevăzută de legea penala", asa cum rezultă, de altfel, chiar din textul de lege criticat. Imprejurarea ca, în cazul participatiei improprii în modalitatea prevăzută de art. 31 alin. 2 din Codul penal, autorul faptei a actionat fără vinovatie este o cauza personala a acestuia, care nu schimba caracterul faptei savarsite, aceasta ramanand o faptă prevăzută de legea penala, și nu inlatura vinovatia celorlalți participanti, care au actionat cu intentie. Cel care participa cu intentie la savarsirea unei fapte prevăzute de legea penala, în calitate de instigator sau complice, comite o infractiune, asa cum stabilesc, de altfel, și dispozitiile art. 144 din Codul penal, potrivit cărora prin "savarsirea unei infractiuni" sau "comiterea unei infractiuni" se înțelege "savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum și participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice."

Asa fiind, contrar sustinerilor autorului excepției, prin dispozitiile legale criticate nu se stabileste o pedeapsă pentru o faptă care nu este prevăzută de lege ca infractiune și nici nu se instituie vreo pedeapsa pentru o faptă care la data savarsirii ei nu era prevăzută ca infractiune de legea naționala, prevederile art. 31 alin. 2 din Codul penal fiind, prin urmare, în deplina concordanta cu principiul legalității incriminarii, astfel cum este acesta reglementat de normele constitutionale și de actele internationale invocate.

Curtea constata, totodata, ca reglementarea participatiei penale improprii nu aduce nicio atingere prezumtiei de nevinovatie. Astfel, până la ramanerea definitivă a hotărârii de condamnare, persoana participanta la savarsirea unei fapte prevăzute de legea penala este considerata nevinovata, neinstituindu-se nicio prezumtie de vinovatie a inculpatului trimis în judecata în temeiul dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal.

Cat priveste critica referitoare la cuantumul pedepsei aplicabile în cazul participatiei improprii, aceasta nu poate fi primita, regimul pedepselor constituind o problemă de politica penala, pe care organul legislativ este singurul indreptatit sa o solutioneze în functie de imprejurarile existente la un moment dat în domeniul criminalitatii. De altfel, participatia improprie, privita ca fenomen infractional, este o formă de ilicit penal deosebit de periculoasa pentru relatiile sociale prevăzute de lege, intrucat folosirea cu intentie a unor persoane aflate în situații speciale (iresponsabilitate, constrangere fizica sau psihica etc.) la efectuarea de activități infractionale face ca aceste activități să fie lesne savarsite, cu riscuri reduse pentru cel ce le initiaza.

Pentru considerentele mai sus aratate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 2 din Codul penal, excepție ridicata de Caraian Romica în Dosarul nr. 5.940/3/2003 al Curtii de Apel București - Sectia I penala.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 16 noiembrie 2006.

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

_________