Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 870/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, precum și a legii în ansamblul ei

prezumat în vigoare

Data actului
30 noiembrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 32 din 17 ianuarie 2007
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 7.582 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, cu referire specială la art. 36 alin. (1) din lege, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dunăreana" - S.A. Giurgiu în Dosarul nr. 37.447/2/2005 (număr vechi 5.771/2005) al Curții de Apel București - Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 37.447/2/2005 (număr vechi 5.771/2005), Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, cu referire specială la art. 36 alin. (1) din lege. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Dunăreana" - S.A. Giurgiu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că

Legea nr. 64/1995 , și în special art. 36 alin. (1) din aceasta, contravin principiilor constituționale referitoare la statul de drept și la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prin faptul că permit "oricărui creditor" îndreptățit, inclusiv autorităților publice pârâte, să solicite deschiderea procedurii insolvenței, în litigii de contencios administrativ ce au ca obiect tocmai contestarea legalității titlurilor de creanță invocate împotriva debitorilor. De asemenea, se susține că textele de lege criticate contravin și prevederilor art. 52 și ale art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece exceptează de la contenciosul administrativ actele administrativ-fiscale.

Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

Legii nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu referire specială la art. 36 alin. (1) din lege. Ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 24 mai 2006,

Legea nr. 64/1995

a fost abrogată prin

art. 156 alin. (3) din Legea privind procedura insolvenței nr. 85/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.

Prevederile

art. 36 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

au fost preluate în

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora: "(1)Orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:

a) cuantumul și temeiul creanței;

b) existența unei garanții reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;

c) existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;

d) declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puțin la nivel de principiu, modalitatea în care înțelege să participe la reorganizare."

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, în art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 126 alin. (6) referitor la controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că principala critică de neconstituționalitate se referă la o lacună legislativă, autoarea excepției fiind nemulțumită, pe de o parte, de faptul că textul de lege criticat nu exceptează din categoria creditorilor care pot solicita deschiderea procedurii insolvenței autoritățile publice pârâte în litigii de contencios administrativ, ce au ca obiect tocmai contestarea legalității titlurilor de creanță invocate împotriva debitorilor, iar, pe de altă parte, se contestă soluția legislativă din perspectiva faptului că exceptează de la contenciosul administrativ actele administrativ-fiscale.

Curtea constată că, având în vedere prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", precum și jurisprudența sa constantă (de exemplu,

Decizia nr. 30 din 25 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 24 februarie 2005), controlul de constituționalitate al lacunelor legislative excedează competenței Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, precum și a legii în ansamblul ei, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dunăreana" - S.A. Giurgiu în Dosarul nr. 37.447/2/2005 (număr vechi 5.771/2005) al Curții de Apel București - Secția a VI-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 noiembrie 2006.

PREȘEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.