Decizia nr. 877/2006

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998

privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, excepție ridicată de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 8.418/299/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 8.418/299/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 , excepție ridicată de Ionel Dragomir.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), precum și ale art. 21 și 20, prin raportare la art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "se creează un regim privilegiat directorului S.I.E. în raporturile cu oricare cetățean al României, vătămat printr-o acțiune sau inacțiune a directorului". De asemenea, mai arată că, "dacă legiuitorul ar fi dorit aplicarea unui regim preferențial special pentru directorul S.I.E., atunci l-ar fi introdus în rândul subiecților prevăzuți de art. 29 din Codul de procedură penală".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece critica privește modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 1/1998 .

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare a Curții, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1/1998

privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Din examinarea susținerilor autorului excepției se constată însă că, în realitate, excepția de neconstituționalitate vizează numai prevederile

art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998 . Așa fiind, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestor din urmă dispoziții, care au următorul cuprins: "Conducerea Serviciului de Informații Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru [...]."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, coroborate cu art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv și interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998

nu conțin nicio prevedere contrară art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 și 20 din Constituție, raportate la art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, întrucât prin textul de lege criticat nu s-a instituit un regim privilegiat făptuitorului, cum de altfel susține autorul excepției. Se constată că intenția legiuitorului a fost aceea de a-i conferi directorului Serviciului de Informații Externe rang de ministru, ceea ce nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

Totodată, se constată că dispozițiile art. 20 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, nefiind vorba de nicio neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului, la care România este parte, și legile interne. De asemenea, prin dispozițiile

art. 6 alin. (1) fraza întâi din Legea nr. 1/1998

nu îi este îngrădit părții vătămate dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

În realitate, critica adusă textului nu privește constituționalitatea acestuia, ci modul său de interpretare și aplicare pentru stabilirea instanței judecătorești competente să soluționeze cauza după calitatea făptuitorului. Or, după cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, interpretarea conținutului unei norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1), fraza întâi din Legea nr. 1/1998

privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, excepție ridicată de Ionel Dragomir în Dosarul nr. 8.418/299/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 noiembrie 2006.