Decizia nr. 919/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 52 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.118/2006 al Curții de Apel Iași - Secția penală.

La apelul nominal, lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că Emil Balaure a formulat o cerere prin care reiterează solicitările de la termenul de judecată precedent, respectiv de atașare la dosarul Curții Constituționale a întregului dosar de la instanța de judecată, precum și de amânare a cauzei.

Ministerul Public se opune cererii formulate, apreciind că aceasta este neîntemeiată.

Curtea, deliberând, respinge cererea autorului excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că, ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, textul de lege criticat a fost modificat, iar soluția legislativă criticată nu a fost preluată de noua reglementare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.118/2006, Curtea de Apel Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Codul de procedură penală, ridicată de Emil Balaure în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece, "în cazul incompatibilității conducerii unei instanțe de judecată sau a unuia din judecătorii aflați în conducerea unei instanțe de judecată, incompatibilitatea magistraților aflați în funcții de șefi, în mod logic și automat, ar trebui să se răsfrângă și asupra judecătorilor subordonați, nefiind nevoie de argumente suplimentare pentru recuzarea fiecărui judecător subordonat și nici pentru a explica [...] metodele și mijloacele prin care un șef poate determina un subordonat să dea soluții nelegale [...]." În motivarea excepției se fac ample referiri la situația de fapt în speță, fiind criticat modul de repartizare a dosarelor, "prin fraudarea programului de distribuție aleatorie [...]" a acestora, precum și modul de soluționare a cauzelor de către judecători ai Tribunalului Iași, concluzia fiind în sensul că, în condițiile arătate, "nu se poate sub nicio formă asigura respectarea dreptului constituțional la un proces echitabil."

Curtea de Apel Iași - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu sunt în contradicție cu dispozițiile art. 21 din Constituție și nici cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu-ționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale și nici pe cele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale 2, 3, 10 și 29 din Legea nr.47/1992, să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate.

Potrivit dispozitivului încheierii de sesizare a Curții Constituționale, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 52 din Codul de procedură penală, privind procedura de soluționare în cursul judecății a abținerii și a recuzării. Din examinarea susținerilor autorului excepției se constată însă că acesta critică numai alineatul 5 al acestui articol, referitor la abținerea sau recuzarea care privește întreaga instanță. În plus, în considerentele încheierii de sesizare a Curții Constituționale, Curtea de Apel Iași Secția penală reține că se invocă "excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală" și își exprimă opinia numai cu privire la acest text de lege.

Așa fiind, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală, care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul cuprins: "Abținerea sau recuzarea care privește întreaga instanță trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate în care se află fiecare judecător și se soluționează de instanța ierarhic superioară. Aceasta, în cazul când găsește întemeiată abținerea sau recuzarea, desemnează pentru judecarea cauzei o instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a produs abținerea sau recuzarea."

Autorul excepției invocă încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, precum și a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care se referă, de asemenea, la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 27 iunie 2006, dispozițiile legale criticate au fost modificate prin

art. I pct. 28 din Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Noua reglementare a procedurii de soluționare în cursul judecății a cererii de recuzare nu a preluat soluția legislativă criticată de autorul excepției, și anume aceea care impunea părții care formulează o cerere de recuzare a întregii instanțe de a indica în cuprinsul acestei cereri, concret, cazul de incompatibilitate în care se află fiecare judecător. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, dispoziția legală supusă controlului a fost modificată, Curtea se pronunță asupra prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării. Având în vedere că, în cauză, această cerință nu este îndeplinită și că, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se poate pronunța asupra dispozițiilor "dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare", excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, conform dispozițiilor

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin.(1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.118/2006 al Curții de Apel Iași - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2006.