Decizia nr. 910/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 304/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind organizarea judiciară
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Șerban Simedrea în Dosarul nr. 16.033/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 16.033/3/2006, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Șerban Simedrea în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional deoarece, "în situația în care o curte de apel este acționată în judecată într-o acțiune civilă [...], curtea de apel are același regim juridic precum o primărie comunală, competența de instanță de fond revenind tribunalelor. Cum tribunalele fac parte dintr-o circumscripție a unei curți de apel, judecătorii de tribunal sunt, într-o formă sau alta, oficial sau neoficial, subalternii judecătorilor curților de apel. Se ajunge astfel la situația paradoxală în care inferiorii judecă superiorii", ceea ce, în opinia autorului excepției, aduce atingere independenței și imparțialității instanței, ca dimensiuni ale dreptului la un proces echitabil.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate sunt în conformitate cu normele constituționale invocate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, potrivit căruia: "Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege".
Dispozițiile constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Textul de lege criticat instituie unele reguli de organizare a curților de apel, care nu sunt de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, organizarea prin lege a instanțelor judecătorești (Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare, judecătorii) și stabilirea competenței acestora nu implică o subordonare a judecătorilor de la instanțele de fond față de judecătorii de la instanțele de control judiciar. De asemenea, faptul că, potrivit
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , în circumscripția fiecărei curți de apel funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate nu înseamnă că judecătorii de la aceste tribunale sunt subordonați celor de la curtea de apel din circumscripția de care aparțin.
Așa fiind, contrar susținerilor autorului excepției,
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
nu îngrădește dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a beneficia, în acest cadru, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil și, de asemenea, nu încalcă principiile imparțialității și independenței justiției, consacrate de art. 124 din Legea fundamentală. Aceste principii constituționale guvernează, de altfel, întreaga organizare judiciară, astfel cum se prevede chiar în preambulul
Legii nr. 304/2004 , respectiv: "Organizarea judiciară are [...] ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influențe extranee".
Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 35 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Șerban Simedrea în Dosarul nr. 16.033/3/2006 al Tribunalului București Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.