Decizia nr. 56/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială "Zaso" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 349/CA/R/2006 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 349/CA/R/2006, Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Zaso" - S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de aceasta împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unor contravenții, întocmit în temeiul textului de lege criticat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 33 din lege, care prevede că autoritățile administrației publice locale pot dispune "fără sesizarea instanțelor judecătorești" desființarea unor construcții edificate pe terenuri aparținând domeniului public, încalcă art. 21 și art. 24 din Constituție, prin aceea că "interzice accesul la justiție al proprietarului construcției, care nu are niciun cadru procesual unde să-și apere dreptul invocând apărări pe fond sau de procedură".

Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat nu este contrar art. 21 și art. 24 din Constituție, întrucât persoana vătămată s-a adresat instanței judecătorești solicitând anularea actului administrativ prin care s-a dispus demolarea extinderii construite, iar în cadrul procesului beneficiază de dreptul la apărare garantat de Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 50/1991

sunt constituționale, întrucât nu îngrădesc "dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a beneficia de toate drepturile și garanțiile menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil". Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, astfel cum a fost modificată și completată prin

Legea nr. 376 din 5 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006, care prevede: "(4) Prin excepție de la prevederile art. 32, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, orașelor ori comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice competente, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului."

Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt art. 21 privind "Accesul liber la justiție" și art. 24 care consacră "Dreptul la apărare".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Autorul excepției consideră că art. 33 din legea criticată, care prevede că autoritatea administrației publice pe raza căreia se află construcții executate fără autorizație de construire le poate desființa pe cale administrativă, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului, încalcă prevederile constituționale ale art. 21 și art. 24, prin aceea că "interzice accesul la justiție al proprietarului construcției, care nu are niciun cadru procesual unde să-și apere dreptul invocând apărări pe fond sau de procedură".

Din analiza acestor susțineri, Curtea constată că art. 33 instituie o excepție de la regula stabilită prin prevederile

art. 32 din Legea nr. 50/1991 , potrivit căreia în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, "[...] organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești [...]". Așadar, sintagma "fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului" din cuprinsul art. 33, criticat ca fiind neconstituțional, vizează autoritatea administrației publice locale competente, iar nu, așa cum susține autorul excepției, pe proprietarul construcției, care ar fi astfel lipsit de "un cadru procesual, unde să-și apere dreptul invocând apărări pe fond sau de procedură".

În consecință, Curtea nu poate reține încălcarea art. 21 și a art. 24 din Constituție.

De altfel, Curtea constată că prezenta excepție de neconstituționalitate a fost ridicată în recurs, în cadrul unui litigiu de contencios administrativ, prin care s-a solicitat anularea actului administrativ de desființare a construcției edificate fără autorizare.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 alin. (4) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială "Zaso" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 349/CA/R/2006 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 ianuarie 2007.