Decizia nr. 4/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Italtecnorom" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 4.176/C/2006 al Judecătoriei Galați.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 26 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.176/C/2006 Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Italtecnorom" - S.R.L. din Galați într-o cauză în care autorul excepției a formulat o cerere de recuzare a judecătorului.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 16, art. 21 și art. 24 alin. (1) din Constituție, întrucât cererea de recuzare se soluționează fără ca partea ce a formulat-o să fie prezentă pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la aceasta. Pe de altă parte, judecătorul recuzat este ascultat de instanța care va decide asupra cererii, ceea ce este inechitabil pentru parte.
Judecătoria Galați apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin
art. I pct. 8 din Legea nr. 219/2005
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art. 31 alin. 1: "Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat."
Aceste dispoziții sunt considerate de autorul excepției ca fiind neconstituționale în raport cu prevederile art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare din Legea fundamentală.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile constituționale care consacră egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la apărare. Astfel, de exemplu, prin
Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, referindu-se la practica sa anterioară, Curtea a statuat că textele legale criticate nu încalcă principiul constituțional al accesului liber la justiție și al dreptului la apărare, deoarece "judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanța pronunțând în ședință publică o încheiere asupra recuzării", iar "încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca o dată cu fondul".
Totodată, Curtea a constatat că "prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite", așa încât nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea art. 16 din Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Italtecnorom" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 4.176/C/2006 al Judecătoriei Galați.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 ianuarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.