Decizia nr. 3/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 31/1990 16 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind societățile comerciale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 237 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată de Emilian Chirodea, în calitate de administrator unic al Societății Comerciale "Monserrat" - S.R.L. Deva, în Dosarul nr. 2.292/2006 al Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.292/2006, Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 237 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale.
Excepția a fost ridicată de Emilian Chirodea, în calitate de administrator unic al Societății Comerciale "Monserrat" S.R.L. Deva într-o cauză comercială având ca obiect dizolvarea societății.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dizolvarea unor societăți comerciale pentru nedepunerea timp de doi ani consecutivi a bilanțului contabil constituie o încălcare a dispozițiilor art. 44 alin. (1)-(3) din Constituție, întrucât acestea nu pot fi dizolvate la cererea statului, fără o prealabilă despăgubire, decât în cazurile de natură penală. Autorul excepției mai susține că împotriva societăților comerciale care nu-și depun în termen bilanțul contabil la oficiul registrului comerțului pot fi luate alte măsuri, cum ar fi, de exemplu, amenzi administrative sau publicarea în mass-media a celor care nu și-au îndeplinit această obligație.
Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ consideră excepția neîntemeiată, arătând că invocarea acestei excepții a avut ca scop "amânarea soluționării cauzei".
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că, în cazul dizolvării societăților comerciale pentru motivele prevăzute de
art. 237 din Legea nr. 31/1990 , nu se încalcă dreptul de proprietate, întrucât, după dizolvarea societății, patrimoniul acesteia se va împărți între asociați, proporțional cu cota de participare a acestora la capitalul social sau în modul stabilit prin actul constitutiv al societății. În consecință, consideră excepția neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, arătând că dizolvarea unei societăți comerciale pentru nedepunerea situațiilor financiare anuale la oficiul registrului comerțului, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor legale, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, ci consecința încălcării unor dispoziții legale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției, astfel cum a fost formulat, îl constituie
art. 237 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
Examinând aceste prevederi, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, alin. (10) al acestui articol a fost modificat prin
art. I pct. 159 din Legea nr. 441/2006
pentru modificarea și completarea
privind societățile comerciale, republicată, și a
privind registrul comerțului, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, păstrându-se însă soluția legislativă criticată de autorul excepției. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, prevederea supusă controlului a fost modificată, Curtea se pronunță asupra prevederii legale în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării. Având în vedere că, în cauză, această cerință este îndeplinită, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor
art. 237 din Legea nr. 31/1990 , care au următoarea redactare:
- Art. 237: "(1) La cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului;
c) societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociații au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută;
d) societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii.
(2) Dispozițiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară, anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului. Durata inactivității nu poate depăși 3 ani.
(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea se înregistrează în registrul comerțului, se comunică direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societății.
(4) În cazul mai multor hotărâri judecătorești de dizolvare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică și sediul societății dizolvate, instanța care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul și data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri, tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicității, în condițiile alin. (3) și (4). Dispozițiile art. 60 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
(6) La data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi.
(7) Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numește un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare și lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi făcută din averea persoanei juridice dizolvate sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(8) Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în condițiile alin. (7), cu nicio cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (7), persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerțului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunțată la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, cu citarea părților, conform dreptului comun.
(9) Încheierea de radiere se înregistrează în registrul comerțului, se comunică persoanei juridice la sediul social, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, pe cale electronică, și se afișează pe pagina de Internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului și la sediul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal, în raza căruia societatea își are înregistrat sediul.
(10) Bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerțului, în condițiile alin. (8) și (9), revin acționarilor."
Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată.
Autorul excepției critică
art. 237 din Legea nr. 31/1990 , susținând că "societățile comerciale nu pot fi dizolvate la cererea statului, fără o prealabilă despăgubire, decât în cazurile de natură penală, pentru a determina societățile să depună bilanțul". În opinia acestuia, împotriva societăților comerciale ce nu-și depun anual situațiile financiare în termenul prevăzut de lege se pot lua alte măsuri care să nu le încalce dreptul de proprietate, ca de exemplu: "amenzi administrative sau publicitatea celor care nu și-au îndeplinit această obligație". În speță, Oficiul Național al Registrului Comerțului a solicitat dizolvarea Societății Comerciale "Monserrat" - S.R.L. Deva pentru că nu a depus în termen situațiile financiare aferente anilor 2003 și 2004, caz de dizolvare prevăzut de
art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 .
Analizând aceste critici de neconstituționalitate, Curtea constată că sunt neîntemeiate.
Articolul 237
reglementează modalitățile de dizolvare a societăților comerciale, la cererea oricărei persoane interesate și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru motivele enumerate, precum și procedura ulterioară rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare.
Curtea constată că dispoziția legală atacată, reglementând posibilitatea de dizolvare a societății comerciale pe cale judiciară, nu contravine în niciun fel principiului garantării și ocrotirii dreptului de proprietate reglementat prin art. 44 din Constituție, fiind consecința încălcării unor dispoziții legale. De altfel, pe tot parcursul operațiunii de lichidare, societatea nu-și încetează activitatea, ci continuă să existe, însă, numai pentru operațiunile privind realizarea activului și plata pasivului, fiecare dintre asociați beneficiind de posibilitatea și mijloacele legale de a-și apăra drepturile și interesele, inclusiv dreptul de proprietate.
Prin urmare, prevederile legale criticate nu numai că nu încalcă dreptul de proprietate, dar sunt menite să asigure garantarea acestui drept și să permită exercitarea lui în limitele stabilite de lege.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 237 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată de Emilian Chirodea, în calitate de administrator unic al Societății Comerciale "Monserrat" S.R.L. Deva, în Dosarul nr. 2.292/2006 al Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 ianuarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.