Decizia nr. 269/1997

Costica Bulai - judecător

Lucian Stangu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 alin. 2 lit b) din Decretul nr. 400/1981 , invocată de inculpatul Constantin Gh. Vasile în Dosarul nr. 1.029/1996 al Judecătoriei Pascani.

La apelul nominal, lipsa partea legal citata. Magistratul-asistent face referatul cauzei.

Dosarul fiind în stare de judecată, președintele completului acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției, întrucât dispozițiile atacate nu contravin Constituției atunci când printr-o lege specială se prevăd măsuri de desfășurare în siguranța a proceselor tehnologice ce ar putea pune în pericol viața și sănătatea oamenilor.

CURTEA,

având în vederea actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 februarie 1997, Judecătoria Pascani, județul Iași, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispoziției

art. 18 alin. 2 lit. b) din Decretul nr. 400/1981 , ridicată de inculpatul Constantin Gh. Vasile, prin apărătorul sau, în Dosarul nr. 1.029/1996, aflat pe rolul acelei instanțe.

Din dosarul cauzei rezultă ca inculpatul Constantin Gh. Vasile a fost trimis în judecata pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în

art. 18 alin. 2 lit. b) din Decretul nr. 400/1981 . În sarcina inculpatului s-a reținut ca, funcționând ca ajutor de fochist la Centrala termica a Societății Comerciale "Integrată" - S.A. Pascani, a fost găsit prezent la serviciu sub influența băuturilor alcoolice.

În susținerea excepției de neconstituționalitate a dispoziției din

art. 18 alin. 2 lit. b) din Decretul nr. 400/1981 , inculpatul invoca doua argumente, și anume:

Textul de lege în discuție este în contradictie cu prevederile art. 49 din Constituție, în sensul cărora nu se poate restrânge exercițiul unor drepturi sau libertăți decât în situațiile prevăzute de acest text constituțional.

În noul context al reorganizării persoanelor juridice în baza Legii nr. 31/1990, având în vedere faptul ca locul de muncă al inculpatului Constantin Gh. Vasile se afla la o societate comercială pe acțiuni, orice reglementare interioară cu privire la raporturile de muncă trebuie aprobată de adunarea generală a acționarilor, asa încât reglementările anterioare ale forurilor tutelare sunt abrogate.

Judecătoria Pascani, în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și care, în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, a omis să-și exprime opinia, în urma intervenției Curții a comunicat opinia ei, în sensul că textul de lege criticat este constituțional, având în vedere ca acesta urmărește protejarea și intronarea ordinii și disciplinei în societățile comerciale cu foc continuu și a instalațiilor cu grad ridicat de pericol în exploatare. Acest text de lege nu este și nu poate fi în

contradictie cu prevederile Constituției României, atât timp cat urmărește să asigure buna funcționare a instalațiilor cu grad de pericol în exploatare și prin aceasta apara viața și integritatea cetățenilor.

Exprimandu-și opinia, instanța apreciază ca unii învinuiți sau justițiabili invoca neconstituționalitatea unor legi sau a unor texte de lege cu gandul ca societatea noastră și statul român au pasit pe calea democrației și ca unele legi sau texte de legi nu ar mai corespunde în raport cu Constituția noastră democrata.

În încheiere, instanța invoca în sprijinul opiniei sale prevederile art. 51 din Constituție, în sensul cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, iar

Decretul nr. 400/1981

are putere de lege și trebuie respectat; deci și art. 18 alin. 2 lit. b) este constituțional.

În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituțională a fost comunicată fiecărei Camere a Parlamentului și Guvernului, în vederea comunicării punctelor lor de vedere.

În punctul de vedere primit de la Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunități și validari a Senatului se arata ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 alin. 2 lit b) din Decretul nr. 400/1981

este neîntemeiată, deoarece dispozițiile vizate nu contravin prevederilor art. 49 din Constituție și nici altor prevederi constituționale. Interzicerea prin lege a unor acțiuni care ar putea pune în pericol funcționarea în deplina siguranța a instalațiilor de înaltă tehnica, ca, de exemplu, lăsarea fără supraveghere a acestor instalații sau introducerea de tigari, chibrituri, brichete, care, din neglijența, pot provoca incendii sau explozii ori introducerea sau consumarea de băuturi alcoolice în unitate sau prezenta la locul de muncă sub influența băuturilor alcoolice a persoanelor care supraveghează funcționarea mașinilor și instalațiilor, ceea ce sporește pericolul de explozii sau incendii, toată acestea nu pot fi considerate ca ar contraveni Constituției sau conceptiei care sta la baza legislației noastre penale.

Este de necontestat, se arata în continuare în punctul de vedere al Guvernului, ca asigurarea siguranței proceselor tehnologice, pentru preîntâmpinarea și înlăturarea oricăror situații care ar putea pune în primejdie viața sau sănătatea oamenilor, este și în prezent o problemă de mare actualitate și constituie o necesitate absolută, întrucât este în afară de orice discuție ca legea fundamentală nu este incalcata atunci când, printr-o lege specială, se instituie măsuri severe pentru prevenirea oricăror avarii, explozii sau incendii în unități care au instalații cu grad ridicat de pericol în exploatare. Constituția nu numai că nu se opune luării unor asemenea măsuri, dar ea chiar prevede obligația de ocrotire de către orice persoană juridică sau fizica a bunurilor publice, indiferent dacă acestea sunt gestionate de stat ori sunt date în administrare regiilor autonome. Tot Constituția conține prevederi, în temeiul cărora bunurile de orice fel trebuie aparate împotriva infracțiunilor, iar apărarea vieții și sănătății publice constituie un obiectiv de maxima însemnătate pentru stat. Or,

Decretul nr. 400/1981

împreună cu alte legi speciale alcătuiesc un manunchi de acte normative prin care se urmărește ca bunurile unităților economice să fie ferite de avarii, incendii sau explozii cauzate de unele comportări neglijente sau acțiuni imprudente din partea unor salariați.

În concluzie, se propune ca excepția de neconstituționalitate să fie respinsă.

Camera Deputaților nu a comunicată punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Senatului și al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția invocată, fiind legal sesizată.

Deși Decretul nr. 400/19841 este o lege anterioară Constituției, Curtea este competența să soluționeze excepția, deoarece în temeiul actului normativ în discuție s-au creat raporturi juridice după intrarea în vigoare a Constituției.

Referindu-se la excepția de neconstituționalitate invocată, menționăm ca

Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981

pentru instituirea unor reguli privind exploatarea și întreținerea instalațiilor, utilajelor și mașinilor, întărirea ordinii și disciplinei în munca în unitățile de foc continuu sau care au instalații cu grad ridicat de pericol în exploatare incrimineaza ca infracțiuni o serie de acte de indisciplina care pot vătăma sau pune în pericol grav valori materiale importante sau chiar viața și integritatea corporală a persoanelor.

Potrivit dispoziției cuprinse în art. 18 alin. 1 din acest act normativ, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani săvârșirea uneia dintre următoarele fapte de către personalul muncitor care lucrează nemijlocit la instalații, utilaje sau mașini cu regim de funcționare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare:

a) lăsarea fără supravegherea impusa de prescripțiile tehnologice a instalației, utilajului sau masinii la care lucrează:

b) plecarea de la locul de muncă în timpul programului de lucru, fără aprobarea maistrului sau a altui conducător al formatiei de lucru;

c) încetarea activității înainte de predarea instalației, utilajului sau masinii, în condițiile legii, lucrătorului din schimbul următor;

d) neasigurarea, potrivit prescripțiilor tehnice, la terminarea programului de lucru, a instalației, utilajului sau masinii cu grad de pericol ridicat în exploatare, în cazul în care nu este prevăzută predarea către un alt schimb.

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, constituie, de asemenea, infracțiune și se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 1 săvârșirea uneia dintre următoarele fapte de către personalul muncitor, indiferent de funcție, din unitățile care au instalații, utilaje sau mașini cu regim de funcționare continuu sau grad ridicat de pericol în exploatare

a) fumatul sau introducerea de tigari, chibrituri, brichete, materiale ori produse care ar putea provoca incendii sau explozii în locurile de muncă în care fumatul sau introducerea acestora este interzisă:

b) introducerea sau consumarea de băuturi alcoolice în unitate ori prezenta în unitate sub influența băuturilor alcoolice.

Alineatele următoare prevăd variante agravante ale infracțiunilor prevăzute în alin. 1 și 2, dacă faptele au avut ca urmare, între altele, moartea sau vătămarea grava a integrității corporale sau sănătății uneia sau mai multor persoane.

Excepția de neconstituționalitate invocată de inculpat privește dispoziția din alin. 2 lit. b), în baza căreia el a fost trimis în judecata.

Argumentul invocat de autorul excepției, în sensul că aceasta dispoziție ar fi în contradictie cu prevederile art. 49 din Constituție, nu poate fi reținut. Dimpotriva, textul constituțional ar putea fi invocat pentru dovedirea caracterului constituțional al normei penale în discuție, fiindca restrangerea drepturilor și libertăților pe care aceasta incriminare și aceasta sancționare le presupun se întemeiază pe interesul major al apărării bunurilor altuia, a vieții și integrității corporale a persoanelor, al asigurării condițiilor garantarii securității sociale. Asa cum se arata în opinia instanței de judecată și în punctul de vedere al Guvernului, nu pot fi considerate neconstituționale dispozițiile legale a căror ratiune este apărarea unor valori sociale împotriva unor fapte, dacă nu intenționate, în orice caz, de neglijența culpabilă.

Nu poate fi acceptat nici argumentul ca noua organizare a societăților comerciale ar fi avut ca efect abrogarea dispozițiilor

Decretului nr. 400/1981 . Dispozițiile acestui act normativ nu reglementează raporturi de muncă, ci instituie obligații speciale, a căror respectare este necesară pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave asupra valorilor materiale sau vieții și integrității corporale a persoanelor. Ele cuprind incriminari-obstacole, de aceeași natura cu cele privind siguranța transporturilor sau protecția muncii. Mașinile, agregatele, instalațiile etc., la care se referă dispozițiile incriminatoare, sunt valori sociale care trebuie să fie aparate de legea penală, indiferent de proprietarul lor, asa cum trebuie să fie aparate viața, sănătatea sau integritatea corporală a persoanelor care pot cădea victime nevinovate ale unor acte grave de indisciplina.

Pentru considerentele expuse și având în vedere prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit A.c), ale art. 23 alin. (2), ale art. 24 și ale art. 25 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 alin. 2 lit. b) din Decretul nr. 400/1981 , invocată de Constantin Gh. Vasile în Dosarul nr. 1.029/1996 al Judecătoriei Pascani.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 1997.