Decizia nr. 48/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 din titlul I al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Kauntz Andrei, Speck Malvine, Marcus Ilse, Kauntz Andrei Rudolf jr. în Dosarul nr. 1.484/2005 al Judecătoriei Blaj.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 15 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.484/2005, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 3 din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Excepția a fost ridicată de Kauntz Andrei, Speck Malvine, Marcus Ilse, Kauntz Andrei Rudolf jr. într-o cauză având ca obiect o cerere de restituire a unui imobil și o cerere de anulare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de foștii chiriași cu statul român, în temeiul
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 21. În acest sens arată că textul de lege criticat privește numai anumite categorii de cetățeni și instituie condițiile în care aceștia pot ataca actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinația de locuință. Egalitatea în fața legii, arată autorii excepției, ar fi impus ca legiuitorul să prevadă dreptul de a se putea ataca în justiție toate contractele de vânzare-cumpărare, indiferent de data la care s-au încheiat.
Judecătoria Blaj apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece "legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării în justiție a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate după data de 14.02.2001, cu privire la imobilele preluate abuziv în perioada 1945-1989, creând astfel facilitate în fața legii acestei categorii de persoane, în detrimentul celorlalte persoane, care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru imobilele vândute conform
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că prevederile
art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005
nu aduc atingere dispozițiilor art. 16 din Constituție atât timp cât se asigură egalitatea cetățenilor în utilizarea lor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispozițiile
art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, modificat prin pct. 1 al articolului unic din titlul II al
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005. (Deși
art. III este introdus prin titlul I al Legii nr. 247/2005 , intitulat "Modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989", acesta nu este încorporat în textul republicat al
Legii nr. 10/2001 , ci se aplică în continuare ca dispoziție proprie a
Textul de lege criticat are următorul conținut:
Articolul III
: "Actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinația de locuință, încheiate după data de 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicției prevăzute de
art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999
privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 241/2001 , cu modificările ulterioare, și care nu au fost atacate în instanță în condițiile
art. 45 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , republicată, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoștință a încheierii contractului."
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:
Prin
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente s-au adus modificări
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Legiuitorul a prevăzut, pentru anumite situații speciale, cum este cea din textul de lege criticat, posibilitatea atacării într-un anumit termen a contractelor încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii. Așa fiind, nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât persoanele care pot ataca actele juridice de înstrăinare în condițiile
art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005
se află într-o situație juridică diferită față de persoanele care au încheiat contracte până la data de 14 februarie 2001, data intrării în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , și cu respectarea condițiilor legale impuse, ceea ce determină și un tratament juridic diferențiat.
Pe de altă parte, nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea, prin textul de lege arătat, a prevederilor art. 21 din Constituție, ci, dimpotrivă, prin acesta se asigură accesul la justiție persoanelor care se află în ipoteza descrisă de norma juridică atacată, termenul fiind de 12 luni de la data intrării în vigoare a titlului I din
sau, după caz, de la data luării la cunoștință a încheierii contractului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Kauntz Andrei, Speck Malvine, Marcus Ilse, Kauntz Andrei Rudolf jr. în Dosarul nr. 1.484/2005 al Judecătoriei Blaj.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 ianuarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.