Decizia nr. 199/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 244^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vino Bianco" - S.R.L. din Bacău în Dosarul nr. 296/2006 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 29 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 296/2006, Tribunalul Bacău - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 244^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vino Bianco" - S.R.L. din Bacău în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, întrucât textul de lege criticat nu stabilește care sunt criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea caracterului "corespunzător" al spațiului în care urmează să fie comercializate angro băuturi alcoolice și produse din tutun, se creează posibilitatea aplicării sale discriminatorii de către organele fiscale. În acest mod "se dă posibilitatea statului, prin autoritățile publice, să îngrădească libertatea comerțului" și se favorizează concurența neloială, deoarece organele de control pot aplica agenților economici criterii diferite, pe unii favorizându-i, iar altora impunându-le "condiții draconice de autorizare".

Tribunalul Bacău - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă niciunul dintre textele constituționale invocate de autoarea excepției. În opinia instanței, "reclamantul încearcă să transforme problema legalității sau a nelegalității unui act administrativ-fiscal într-o problemă de constituționalitate a unor dispoziții fiscale, fără a avea însă o fundamentare reală".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 16 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 244^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:

"(1) Agenții economici care doresc să distribuie și să comercializeze angro băuturi alcoolice și produse din tutun sunt obligați ca până la data de 31 martie 2005 să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială și să îndeplinească următoarele condiții:

a) să dețină spații de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal."

Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi și ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, textul de lege criticat, care reglementează una dintre condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească agenții economici care doresc să distribuie și să comercializeze angro băuturi alcoolice și produse din tutun, nu consacră nicio discriminare, ci este aplicabil, în mod egal, tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei. Așa fiind, nu poate fi reținută pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi.

De asemenea, contrar susținerilor autoarei excepției, stabilirea unor condiții cu privire la spațiile în care urmează să fie comercializate angro băuturi alcoolice și produse din tutun, în sensul că acestea trebuie să fie corespunzătoare exercitării activităților respective, reprezintă o opțiune a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței reale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, în deplină concordanță cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală.

Argumentul potrivit căruia, în practică, textul de lege ce face obiectul excepției este aplicat în mod diferit de către organele fiscale, uneori abuziv, nu poate fi primit, întrucât nu vizează o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii, care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. În realitate, așa cum în mod corect a reținut instanța de judecată în opinia exprimată în cauză, autoarea excepției încearcă să transforme problema legalității sau a nelegalității unui act administrativ fiscal într-o problemă de constituționalitate a unor dispoziții legale. Or, examinarea legalității actului administrativ contestat este de competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 244^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vino Bianco" - S.R.L. din Bacău în Dosarul nr. 296/2006 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.