Decizia nr. 230/2007

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție și al

art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 23 februarie 2007, un grup de 50 de deputați a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și de alte calamități naturale.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 1.473 din 23 februarie 2007 și constituie obiectul Dosarului nr. 256A/2007.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 50 de deputați. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituționalitate sunt următorii: Viorel Hrebenciuc, Aurelia Vasile, Valer Dorneanu, Anghel Stanciu, Iuliu Nosa, Daniel Ionescu, Dumitru Bentu, Valeriu-Alexandru Ungureanu, Viorel Constantinescu, Mihai Nicolae Tănăsescu, Ion Sasu, Liviu Timar, Florin Iordache, Vasile-Filip Soporan, Ion Călin, Gheorghe Chiper, Alecsandru Știucă, Ioan Buda, Florentina Marilena Toma, Mihai Cristian Apostolache, Emil Radu Moldovan, Răzvan Petrică Bobeanu, Claudiu Adrian Pop, Ioan Bivolaru, Costică Macaleți, Irinel Loan Stativă, Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu, Vasile Cosmin Nicula, Ion Mocioalcă, Titus Corlățean, George Băeșu, Mihaela Adriana Rusu, Gabriela Nedelcu, Petru Andea, Aurel Gubandru, Mihai Dumitriu, Monalisa Găleteanu, Constantin Amarie, Vasile Mocanu, Radu Podgorean, Constantin Tămagă, Ioan Cindrea, Filonaș Chiș, George Alin Teodorescu, Octavian Știreanu, Filip Georgescu, Niculae Bădălău, Cliveti Minodora, Doina Micșunica Drețcanu, Romeo Gheorghe Leonard Cazan.

În motivarea sesizării se arată următoarele:

- măsurile de protejare a operatorilor economici locali prin excluderea altor agenți economici din afara perimetrului "protejat" încalcă principiul constituțional al libertății comerțului și al protecției concurenței loiale, consacrat prin art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) din Constituție;

- măsurile protecționiste prevăzute de legea criticată contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 45 referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și, respectiv, la accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă;

- legea criticată înfrânge principiile comunitare ale libertății comerțului și libertății concurenței loiale, consacrate prin art. 81 și art. 82 din Tratatul de la Amsterdam și prin Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului Uniunii Europene.

În conformitate cu dispozițiile

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere cu privire la sesizarea de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra sesizării de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 77 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională a solicitat o informare de la Consiliul Concurenței cu privire la efectele legii asupra libertății comerțului și a mediului concurențial.

Consiliul Concurenței comunică Curții Constituționale la data de 9 martie 2007 punctul său de vedere, adoptat în plen. Autoritatea de concurență apreciază că legea supusă controlului "are un pronunțat caracter anticoncurențial", atât prin natura sa, cât și prin conținut, deoarece "discriminează operatorii economici pe criteriul apartenenței la un anumit teritoriu", încălcându-se astfel principiile liberei concurențe. În continuare, se menționează că acest punct de vedere a fost comunicat și Președintelui României, cu precizarea că proiectul de lege nu a fost transmis, spre avizare, Consiliului Concurenței.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și celor ale

art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității legii criticate.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituționalitate dispozițiile Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și de alte calamități naturale.

Autorii sesizării consideră că prin adoptarea dispozițiilor de lege menționate sunt încălcate următoarele prevederi constituționale:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.";

- Art. 135 alin. (1) și (2) lit. a): "(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;".

De asemenea, se apreciază că sunt înfrânte dispozițiile art. 81 și 82 din Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a altor acte conexe, precum și dispozițiile

Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2003

din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a regulilor de concurență prevăzute la art. 81 și 82 din tratat.

Analizând sesizarea, Curtea reține că legea criticată reglementează măsuri ce se referă la vânzarea și exploatarea masei lemnoase rezultate în urma calamităților naturale de către operatorii economici cu sediul pe teritoriul administrativ al zonei afectate de calamitate.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din lege, "Vânzarea masei lemnoase neexploatată rezultată în urma producerii doborâturii de vânt și de alte calamități naturale, sau exploatarea acesteia, după caz, se realizează prin licitație publică la care au dreptul de participare numai operatorii economici care au sediul pe teritoriul administrativ al zonei afectate de calamitate."

Curtea observă că legea permite, prin excepția prevăzută în alin. (2) al aceluiași articol, participarea la licitație și a altor operatori economici ale căror sedii se află în alte zone, doar dacă la licitația anunțată nu s-au înscris cel puțin 2 operatori cu sediul pe teritoriul zonei afectate de calamitate.

Curtea constată că, într-adevăr, instituirea unui regim special pentru exploatarea și valorificarea masei lemnoase din zonele calamitate aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 135 alin. (2) lit. a), prin care se instituie obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Libertatea comerțului apare ca fiind o cerință fundamentală a economiei de piață, care se concretizează în participarea neîngrădită a comercianților la schimburile de mărfuri și servicii. În cauza de față este vorba despre valorificarea masei lemnoase rezultate în urma calamităților naturale.

Totodată, concurența presupune o confruntare loială între comercianții care acționează pe același segment de piață și oferă consumatorilor produse similare.

În scopul creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, statul trebuie să susțină o politică concurențială corectă, aceasta jucând un rol esențial în facilitarea liberei circulații a mărfurilor, în stimularea inițiativei participanților la activitatea de comerț, realizând și funcția de garanție a unei economii de piață.

De asemenea, Curtea constată că prin legea criticată sunt afectate regulile concurențiale, prin sprijinirea discriminatorie a anumitor operatori economici, ceea ce duce la lipsa concurenței loiale. Astfel, limitarea exploatării și valorificării masei lemnoase numai de către agenții economici locali are un caracter discriminatoriu prin stabilirea ca unic criteriu de acces pe piață a sediului acestora. Un asemenea criteriu apare ca fiind lipsit de obiectivitate, ceea ce face ca actul prin care se reglementează exploatarea și valorificarea masei lemnoase să nu se aplice tuturor comercianților care au același obiect de activitate.

Chiar dacă s-ar considera că exploatarea și valorificarea masei lemnoase numai de către societățile comerciale aflate pe teritoriul afectat ar asigura dezvoltarea zonelor forestiere respective, precum și folosirea eficientă a forței de muncă pe plan local, acestea nu justifică tratamentul juridic restrictiv și măsurile de protecție acordate prin excluderea agenților economici din afara perimetrului în care au avut loc calamitățile naturale.

În fine, întrucât, potrivit argumentelor expuse, Legea pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și de alte calamități naturale este neconstituțională, analizarea celorlalte motive invocate de autorii sesizării este irelevantă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituția României, precum și al art. 15 alin. (1) și al

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și de alte calamități naturale este neconstituțională.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, primului-ministru și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 martie 2007 și la aceasta au participat: Ioan Vida, președinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Șerban Viorel Stănoiu și Tudorel Toader, judecători.