Decizia nr. 214/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Cameluța Beldie în Dosarul nr. 9.134/2005 al Judecătoriei Focșani.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Răduță Bornaz al Prefecturii Focșani, pentru Comisia județeană Vrancea pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, lipsă fiind autoarea excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Prefecturii Vrancea solicită respingerea excepției, întrucât, actualmente, textul legal criticat nu i se mai aplică autoarei excepției.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu are efect retroactiv.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 9.134/2005, Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 . Excepția a fost ridicată de Cameluța Beldie, pârâtă într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare parțială a unui titlu de proprietate, în sensul înscrierii și a reclamantului în calitate de moștenitor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate, sunt contrare principiului neretroactivității legii, întrucât permit reconstituirea dreptului de proprietate chiar și pentru terenuri forestiere pentru care deja a operat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea altor persoane cărora li s-au emis titluri de proprietate și care au intrat în circuitul juridic civil.

Judecătoria Focșani și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului neretroactivității legii.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziția legală criticată este una dintre măsurile legislative din domeniul proprietății justificate din considerațiuni de politică economică și socială.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât posibilitatea acordată de legiuitor foștilor proprietari de a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în anumite condiții nu încalcă principiul neretroactivității legii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 21 septembrie 2005.

În prezent, dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: "Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor

art. III din Legea nr. 169/1997 . Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înștiințând despre acest lucru și persoanele îndreptățite. Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de

Legea nr. 169/1997

și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. În cazul formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulată de comitetul ad-hoc de inițiativă."

Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea în fața legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, presupune că o lege poate dispune numai pentru viitor, de la data intrării ei în vigoare.

Faptul că dispozițiile de lege criticate prevăd că nu pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor

art. III din Legea nr. 169/1997 , nu echivalează cu o aplicare retroactivă a acestora, întrucât se aplică din momentul intrării lor în vigoare.

În ceea ce privește posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate chiar și pentru terenuri forestiere pentru care deja a operat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea altor persoane cărora li s-au emis titluri de proprietate, Curtea constată că aceasta este o problemă de aplicare a legii, care intră în competența instanțelor de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Cameluța Beldie în Dosarul nr. 9.134/2005 al Judecătoriei Focșani.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.