Contract-Cadru din 20 martie 2007

Articolul 9

— Administrarea serviciului de iluminat public se realizează cu respectarea principiului:

a)

autonomiei locale;

b)

descentralizării serviciilor publice;

c)

subsidiarității și proporționalității;

d)

responsabilității și legalității;

e)

asocierii intercomunitare;

f)

dezvoltării durabile și corelării cerințelor cu resursele;

g)

protecției și conservării mediului natural și construit;

h)

asigurării igienei și sănătății populației;

i)

administrării

eficiente

a

bunurilor

din

proprietatea

publică

sau

privată

a

unităților administrativ-teritoriale;

j)

participării și consultării cetățenilor;

k)

liberului acces la informațiile privind serviciile publice.

Articolul 10

— Funcționarea serviciului de iluminat public trebuie să se desfășoare pentru:

a)

satisfacerea interesului general al comunității;

b)

satisfacerea cât mai completă a cerințelor beneficiarilor;

c)

protejarea intereselor beneficiarilor;

d)

întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităților locale;

e)

asigurarea dezvoltării durabile a unităților administrativ-teritoriale;

f)

creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunităților locale;

g)

punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice și peisagistice ale localităților;

h)

ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;

i)

mărirea gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale;

j)

crearea unui ambient plăcut;

k)

creșterea oportunităților rezultate din dezvoltarea turismului;

l)

asigurarea

funcționării

și

exploatării

în

condiții

de

siguranță,

rentabilitate

și

eficiență economică a infrastructurii aferente serviciului.

Articolul 11

— În exercitarea atribuțiunilor conferite de lege cu privire la elaborarea și aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public, a programelor de investiții privind dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, a regulamentului propriu al serviciului, a caietului de sarcini, alegerea modalității de gestiune, precum și a criteriilor și procedurilor de delegare a gestiunii, autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare comunitară vor urmări atingerea următoarelor obiective:

a)

orientarea serviciului de iluminat public către beneficiari, membri ai comunității;

b)

asigurarea calității și performanțelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

c)

respectarea normelor privind serviciul de iluminat public stabilite de

C.I.E. , la care România este afiliată, respectiv de

C.N.R.I .;

d)

asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunității locale la serviciul de iluminat public;

e)

reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de iluminat performante, a unor echipamente specializate și prin asigurarea unui iluminat public judicios;

f)

promovarea investițiilor, în scopul modernizării și extinderii sistemului de iluminat public;

g)

asigurarea, la nivelul localităților, a unui iluminat stradal și pietonal adecvat necesităților de confort și securitate, individuală și colectivă, prevăzute de normele în vigoare;

h)

asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental și ornamental-festiv, adecvat punerii în valoare a edificiilor de importanță publică și/sau culturală și marcării prin sisteme de iluminat corespunzătoare a evenimentelor festive și a sărbătorilor legale sau religioase;

i)

promovarea de soluții tehnice și tehnologice performante, cu costuri minime;

j)

promovarea mecanismelor specifice economiei de piață, prin crearea unui mediu concurențial de atragere a capitalului privat;

k)

instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performanță a activității operatorilor și participarea cetățenilor și a asociațiilor reprezentative ale acestora la acest proces;

l)

promovarea formelor de gestiune delegată;

m)

promovarea metodelor moderne de management;

n)

promovarea profesionalismului, a eticii profesionale și a formării profesionale continue a personalului care lucrează în domeniu.

Articolul 14

— (1) Documentația de bază a lucrărilor și datele generale necesare exploatării, întocmite de agenți economici specializați în proiectare, se predau titularului de investiție odată cu proiectul lucrării respective.

(2)

Agenții economici care au întocmit proiectele au obligația de a corecta toate planurile de execuție, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuției și, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situației reale de pe teren și să predea proiectul, inclusiv în format optoelectronic, împreună cu instrucțiunile necesare exploatării, întreținerii și reparării instalațiilor proiectate.

(3)

Organizațiile de execuție și/sau montaj au obligația ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea și schemele, planurile de situații și de execuție modificate conform situației de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări față de planurile inițiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul execuției.

(4)

În timpul execuției lucrărilor se interzic abaterile de la documentația întocmită de proiectant, fără avizul acestuia.

Articolul 15

— (1) Autoritățile administrației publice locale deținătoare de instalații de iluminat public, precum și operatorii care au primit în gestiune delegată serviciul de iluminat public au obligația să-și organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 13 alin. (1), organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu ușurință.

(2)

Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele

și documentele aflate în arhivă.

(3)

Înstrăinarea sub orice formă a planurilor, schemelor sau documentelor aflate în arhivă este interzisă.

(4)

La încheierea activității operatorul va preda pe bază de proces-verbal întreaga arhivă pe care și-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.

(5)

Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor menționa:

a)

data întocmirii documentului;

b)

numărul de exemplare originale;

c)

calitatea celui care a întocmit documentul;

d)

numărul de copii executate;

e)

necesitatea

copierii,

numele,

prenumele

și

calitatea

celui

care

a

primit

copii

ale documentului, numărul de copii primite și calitatea celui care a aprobat copierea;

f)

data fiecărei revizii sau actualizări;

g)

calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea și calitatea celui care a aprobat;

h)

data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;

i)

lista persoanelor cărora li s-au distribuit copii după documentul revizuit/actualizat;

j)

lista persoanelor care au restituit la arhivă documentul primit anterior revizuirii/modificării.

Articolul 16

— (1) Toate echipamentele trebuie să aibă fișe tehnice care să conțină toate datele din proiect, din documentațiile tehnice predate de furnizori sau de executanți și din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de recepție care trebuie să confirme corespondența lor cu realitatea.

(2)

Pe durata exploatării, în fișele tehnice se trec, după caz, date privind:

a)

incidentele sau avariile;

b)

echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei;

c)

incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul sau avaria în cauză;

d)

reparațiile efectuate pentru înlăturarea incidentului/avariei;

e)

costul reparațiilor accidentale sau planificate;

f)

perioada cât a durat reparația, planificată sau accidentală;

g)

comportarea în exploatare între două reparații planificate;

h)

data scadentă și tipul următoarei reparații planificate (lucrări de întreținere curentă, revizii tehnice, reparații curente și capitale);

i)

data scadentă a următoarei verificări profilactice;

j)

buletinele de încercări periodice și după reparații.

(3)

Fișele tehnice se întocmesc pentru aparatură, posturi de transformare, fundații, instalațiile de legare la pământ, echipamentele de comandă, automatizare, protecție și pentru instalațiile de teletransmisie și telecomunicații.

(4)

Pentru instalațiile de ridicat se va întocmi și folosi documentația cerută de normele legale în vigoare.

(5)

Separat, se va ține o evidență a lucrărilor de întreținere curentă, revizii tehnice, reparații curente și capitale.

Articolul 17

— (1) Toate echipamentele, precum și conductele, barele electrice, instalațiile independente, trebuie să fie numerotate după un sistem care să permită identificarea rapidă și ușor vizibilă în timpul exploatării.

(2)

La punctele de conducere operativă a exploatării trebuie să se afle atât schemele generale ale instalațiilor, cât și schemele normale de funcționare.

(3)

Schemele trebuie actualizate astfel încât să corespundă situației reale din teren, iar numerotarea și notarea din scheme trebuie să corespundă notării reale a instalațiilor conform alineatului (1).

(4)

Schemele normale de funcționare vor fi afișate la loc vizibil.

Articolul 18

— (1) Instrucțiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora se realizează conducerea operativă a instalațiilor trebuie să fie clare, exacte, să nu permită interpretări diferite pentru o aceeași situație, să fie concise și să conțină date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stării acestuia, asupra regimului normal și anormal de funcționare și asupra modului de acționare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.

(2)

Instrucțiunile/procedurile tehnice interne trebuie să delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialități care concură la exploatarea, întreținerea sau repararea echipamentului și trebuie să cuprindă cel puțin:

a)

îndatoririle, responsabilitățile și competențele personalului de deservire;

b)

descrierea construcției și funcționării echipamentului, inclusiv scheme și schițe explicative;

c)

reguli

referitoare

la

deservirea

echipamentelor

în

condițiile

unei

exploatări

normale (manevre

de

pornire/oprire,

manevre

în

timpul

exploatării,

manevre

de

scoatere

și

punere

sub tensiune);

d)

reguli de prevenire și lichidare a avariilor;

e)

reguli de anunțare și adresare;

f)

enumerarea funcțiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însușirea instrucțiunii/procedurii

și promovarea unui examen sau autorizarea;

g)

măsuri pentru asigurarea protecției muncii.

(3)

Instrucțiunile/procedurile tehnice interne se semnează de coordonatorul locului de muncă

și sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnată în acest sens, menționându-se data intrării în vigoare.

(4)

Instrucțiunile/procedurile

tehnice

interne

se

revizuiesc

anual

sau

ori

de

câte

ori

este nevoie,

certificându-se

prin

aplicarea

sub

semnătură

a

unei

ștampile

îvalabil

pe

anul.

“.

Modificările și completările se aduc la cunoștință sub semnătură personalului obligat să le cunoască și să aplice instrucțiunea/procedura respectivă.

Articolul 19

— (1) Fiecare operator care desfășoară una sau mai multe activități specifice serviciului de iluminat public trebuie să elaboreze, să revizuiască și să aplice instrucțiuni/proceduri tehnice interne.

(2)

În vederea aplicării prevederilor alineatului (1) toți operatorii vor întocmi liste cu instrucțiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de muncă. Lista instrucțiunilor/procedurilor tehnice interne va cuprinde, după caz, cel puțin:

a)

instrucțiuni/proceduri tehnice interne generale;

b)

instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea instalațiilor principale, după caz:

—

rețelele de transport și distribuție a energiei electrice destinate exclusiv iluminatului public;

—

instalații de măsură și automatizare;

—

instalațiile de comandă, semnalizări și protecții;

c)

instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor curente;

d)

instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor;

e)

instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru protecții și automatizări;

f)

instrucțiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor de întreținere.

Articolul 20

— (1) În instrucțiunile/procedurile tehnice interne va fi descrisă schema normală de funcționare a fiecărui echipament și pentru fiecare instalație, menționându-se și celelalte scheme admise de funcționare a instalației, diferite de cea normală, precum și modul de trecere de la o schemă normală la altă variantă.

(2)

Pe scheme se va figura simbolic starea normală a elementelor componente.

(3)

Abaterile de la funcționarea în schemă normală se aprobă de conducerea tehnică a operatorului și se consemnează în evidențele operative ale personalului de deservire.

Articolul 21

— Personalul angrenat în desfășurarea serviciului va întocmi zilnic situații cu datele de exploatare, dacă acestea nu sunt înregistrate și memorate prin intermediul unui sistem

informatic.

Datele

memorate

în

sistemul

informatic

sau

cele

întocmite

de

personalul

operativ reprezintă forma primară a evidenței tehnice.

Art.

22.

—

Documentația

operativă

și

evidențele

tehnice

trebuie

examinate

zilnic

de personalul

tehnic

ierarhic

superior,

care

va

dispune

măsurile

necesare

pentru

eliminarea eventualelor defecte și deranjamente constatate în funcționarea instalațiilor sau pentru creșterea eficienței și siguranței în exploatare.

Articolul 25

— (1) În scopul creșterii siguranței în funcționare a serviciului de iluminat și a continuității acestuia, operatorii vor întocmi proceduri de analiză operativă și sistematică a tuturor evenimentelor nedorite care au loc în instalațiile de iluminat, stabilindu-se măsuri privind creșterea fiabilității echipamentelor și schemelor tehnologice, îmbunătățirea activității de exploatare, întreținere, reparații și creșterea nivelului de pregătire și disciplină a personalului.

(2)

Evenimentele ce se analizează se referă, în principal, la:

a)

defecțiuni curente;

b)

deranjamente din rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice, indiferent dacă acestea sunt destinate exclusiv instalațiilor de iluminat sau nu;

c)

incidentele și avariile;

d)

limitările ce afectează continuitatea sau calitatea serviciului de iluminat, impuse de anumite situații existente la un moment dat.

Articolul 26

— (1) Deranjamentele din rețele de transport și distribuție a energiei electrice sunt acele defecțiuni care conduc la întreruperea iluminatului public alimentat de la o ramură a rețelei de transport sau dintr-o rețea de distribuție care asigură iluminatul unui singur obiectiv cultural, parc, alei, tunel, pod sau altele asemenea.

(2)

Deranjamentele constau în declanșarea voită sau oprirea forțată a unui echipament sau instalație, care nu influențează în mod substanțial asupra calității serviciului, fiind caracteristice echipamentelor și instalațiilor anexă.

Articolul 27

— Se consideră incidente următoarele evenimente :

a)

declanșarea prin protecție sau oprirea voită a instalațiilor ce fac parte din sistemul de iluminat, indiferent de durată, dar care nu îndeplinesc condițiile de avarie;

b)

reducerea parametrilor luminotehnici sub limitele stabilite prin reglementări, pe o durată mai mare de 15 minute, ca urmare a defecțiunilor din instalațiile proprii.

Articolul 28

— Prin excepție de la art. 27 nu se consideră incidente următoarele evenimente:

a)

ieșirea din funcțiune a unei instalații ca urmare a acționării corecte a elementelor de protecție și automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o altă instalație, ieșirea din funcțiune fiind consecința unui incident localizat și înregistrat în acea instalație;

b)

ieșirea din funcțiune sau retragerea din exploatare a unei instalații sau părți a acesteia, datorită unor defecțiuni ce pot să apară în timpul încercărilor profilactice, corespunzătoare scopului acestora;

c)

ieșirea din funcțiune a unei instalații auxiliare sau a unui element al acesteia, dacă a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcționarea corectă a anclanșării automate a rezervei, și nu a avut ca efect reducerea parametrilor luminotehnici;

d)

retragerea accidentală din funcțiune a unei instalații sau a unui element al acesteia în scopul eliminării unor defecțiuni, dacă a fost înlocuit cu rezerva și nu a afectat calitatea serviciului prestat;

e)

retragerea din exploatare în mod voit a unei instalații pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamități;

f)

întreruperile sau reducerile cantitative convenite în scris cu utilizatorul. Art. 29. — Se consideră avarii următoarele evenimente:

a)

întreruperea accidentală, totală sau parțială a iluminatului public pentru o perioadă mai mare de 4 ore, cu excepția celui arhitectural, ornamental și ornamental-festiv;

b)

întreruperea accidentală, totală sau parțială a iluminatului arhitectural, ornamental și ornamental-festiv pe o perioadă mai mare decât limitele prevăzute în contracte;

c)

defectarea sau ieșirea accidentală din funcțiune a unor instalații sau subansambluri din instalațiile de iluminat, care conduc la reducerea ariei deservite de serviciul de iluminat public cu 10% pe o durată mai mare de 24 de ore;

d)

defectarea sau ieșirea accidentală din funcțiune a unor instalații de iluminat, indiferent de efectul asupra beneficiarilor, dacă fac ca acestea să rămână indisponibile pe o durată mai mare de 72 de ore;

e)

dacă

pe

durata

desfășurării

evenimentului,

ca

urmare

a

consecințelor

avute,

acesta

își schimbă categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toată durata desfășurării lui în categoria avariei.

Articolul 30

— (1) Analizele incidentelor sau avariilor vor fi efectuate imediat după producerea evenimentelor respective de către factorii de răspundere ai operatorului, de regulă, împreună cu cei ai autorităților administrației publice locale.

(2) Operatorul are obligația ca cel puțin trimestrial să informeze autoritățile administrației publice locale sau, după caz, asociația de dezvoltare comunitară asupra tuturor avariilor care au avut loc, concluziile analizelor și măsurile care s-au luat.

Articolul 31

— (1) Analiza incidentelor și avariilor trebuie finalizată în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora.

(2)

Analiza fiecărui incident sau avarie va trebui să aibă următorul conținut:

a)

locul și momentul apariției incidentului sau avariei;

b)

situația înainte de incident sau avarie, dacă se funcționa sau nu în schemă normală, cu indicarea abaterilor de la aceasta;

c)

cauzele care au favorizat apariția și dezvoltarea evenimentelor;

d)

descrierea

cronologică

a

tuturor

evenimentelor

pe

baza

diagramelor,

rapoartelor, înregistrărilor computerizate și declarațiilor personalului;

e)

manevrele efectuate de personal în timpul desfășurării și lichidării evenimentului;

f)

efectele produse asupra instalațiilor, dacă a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea deteriorării;

g)

efectele asupra beneficiarilor serviciului de iluminat, durata de întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;

h)

stadiul verificărilor profilactice, reviziile și reparațiile pentru echipamentul sau protecțiile care nu au funcționat corespunzător;

i)

cauzele

tehnice

și

factorii

care

au

provocat

fiecare

eveniment

din

succesiunea

de evenimente;

j)

modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului și modul de respectare a instrucțiunilor;

k)

influența schemei tehnologice sau de funcționare în care sunt cuprinse instalațiile afectate de incident sau avarie;

l)

situația procedurilor/instrucțiunilor de exploatare și reparații și a cunoașterii lor, cu menționarea lipsurilor constatate și a eventualelor încălcări ale celor existente;

m)

măsuri tehnice și organizatorice de prevenire a unor evenimente asemănătoare cu stabilirea termenelor și responsabilităților.

(3)

În cazul în care pentru lămurirea cauzelor și consecințelor sunt necesare probe, încercări sau obținerea unor date tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 10 zile de la lichidarea acesteia.

(4)

În cazul în care în urma analizei rezultă că evenimentul a avut loc ca urmare a proiectării sau montării instalației, deficiențe ale echipamentului, calitatea slabă a materialelor sau datorită acțiunii sau inacțiunii altor persoane fizice sau juridice asupra sau în legătură cu instalația sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicați pentru punct de vedere.

(5)

Analiza

avariei

sau

incidentului

se

face

la

nivelul

operatorului

care

are

în

gestiune instalațiile

respective,

cu

participarea

proiectantului,

furnizorului

de

echipament

și/sau

a executantului,

după

caz,

participarea

acestora

fiind

obligatorie

la

solicitarea

operatorului

sau

a autorității administrației publice locale.

(6)

Dacă avaria sau incidentul afectează sau influențează funcționarea instalațiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenți economici, operatorul care efectuează analiza va solicita de la aceștia transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor și informațiilor necesare analizării avariei sau incidentului.

Articolul 32

— (1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemnează într-un formular tip

denumit

îfișă

de

incident“,

iar

la

exemplarul

care

rămâne

la

operator

se

vor

anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.

(2) Conținutul minim al fișei de incident va fi în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1). Art. 33. — (1) În vederea satisfacerii în condiții optime a necesităților comunității locale, operatorii vor urmări evidențierea distinctă a întreruperilor și limitărilor, a duratei și a cauzelor de întrerupere a utilizatorului și a beneficiarilor serviciului de iluminat public, inclusiv a celor cu cauze

în instalațiile terților, dacă au afectat funcționarea instalațiilor proprii.

(2) Situația centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va transmite trimestrial autorității administrației publice locale.

Articolul 34

— (1) Analiza deteriorării echipamentelor se face în scopul determinării indicatorilor de fiabilitate ai acestora în condiții de exploatare.

(2)

Pentru evidențierea deteriorărilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit îfișă pentru echipament deteriorat“, care se anexează la fișa incidentului.

(3)

Pentru evidențierea deteriorării echipamentelor ca urmare a încercărilor profilactice, manipulării, reparațiilor sau întreținerii necorespunzătoare, neefectuării la timp a reparațiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din funcțiune a acestor echipamente sau a instalației din care fac parte și care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a făcut această înlocuire) și care au avut loc în afara evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va ține o evidență separată pe tipuri de echipamente și cauze.

(4)

Evidențierea defecțiunilor și deteriorărilor se face și în perioada de probe de garanție și punere în funcțiune după montare, înlocuire sau reparație capitală.

Articolul 35

— (1) Fișele de incidente și de echipament deteriorat reprezintă documente primare pentru evidența statistică și aprecierea realizării indicatorilor de performanță.

(2) Păstrarea evidenței se face la operator pe toată perioada cât acesta operează, iar la încheierea activității de operare se aplică prevederile art. 15 alin. (4).

Articolul 36

— (1) Pentru creșterea siguranței în funcționare a serviciului de iluminat public și a asigurării

continuității

acestuia,

operatorii

vor

întocmi

proceduri

prin

care

se

instituie

reguli

de efectuare a manevrelor în instalațiile aparținând sistemului de iluminat public.

(2)

Procedurile

prevăzute

la

alin.

(1)

se

vor

întocmi

pe

baza

prevederilor

prezentului regulament.

Articolul 37

— Manevrele în instalații se execută pentru:

a)

modificarea regimului de funcționare a instalațiilor sau ansamblului de instalații fiind determinate de necesitățile obiective de adaptare a funcționării la cerințele utilizatorului, realizarea unor regimuri optime de funcționare, reducerea pierderilor etc. având un caracter frecvent și executându-se mereu la fel, denumite

manevre curente;

b)

modificarea configurației instalațiilor sau grupurilor de instalații fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum și cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe și redarea lor în exploatare, denumite

manevre programate;

c)

izolarea echipamentului defect și restabilirea circuitului funcțional tehnologic al instalației sau ansamblului de instalații executate, cu ocazia apariției unui incident, denumite

manevre de lichidare a incidentelor.

Articolul 38

— În sensul prezentului regulament-cadru, nu sunt considerate manevre în instalații modificările regimurilor de funcționare care au loc ca urmare a acțiunii sistemelor de automatizare

și protecție sau executate curent de personalul operativ asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucțiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de funcționare aprobate.

Articolul 39

— (1) Persoana care concepe manevra trebuie să cunoască instalația în care se vor executa operațiile cerute de manevră, să dispună de schema detaliată corespunzătoare situației din teren și schema tehnologică de executare a manevrei.

(2)

Manevrele trebuie concepute astfel încât:

a)

succesiunea operațiilor în cadrul manevrelor să asigure desfășurarea normală a acestora;

b)

trecerea de la starea inițială la starea finală dorită să se facă printr-un număr minim de operații;

c)

ordinea de succesiune a operațiilor trebuie să aibă în vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucțiunile de exploatare a echipamentului sau a instalației la care se execută manevra;

d)

să fie analizate toate implicațiile pe care fiecare operație le poate avea atât asupra instalației în care se execută manevra, cât și asupra restului instalațiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punctul de vedere al siguranței în exploatare;

e)

manevra să se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operațiile care se pot executa simultan fără a se condiționa una pe alta, în funcție de numărul de executanți și de posibilitatea supravegherii directe de către responsabilul de manevră;

f)

să se țină seama de respectarea obligatorie a normelor de protecție a muncii;

g)

fiecare operație de acționare asupra unui element prin comandă de la distanță să fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau de verificarea realizării efectului corespunzător. Art. 40. — Manevrele în instalații se efectuează numai pe baza unui document scris,

denumit în continuare

foaie de manevră , care trebuie să conțină :

a)

tema manevrei;

b)

scopul manevrei;

c)

succesiunea operațiilor;

d)

notații în legătură cu dispunerea și îndeplinirea operațiilor;

e)

persoanele care execută sau au legătură cu manevra și responsabilitățile lor. Art. 41. — După scopul manevrei, foaia de manevră poate fi:

a)

foaie de manevră permanentă, al cărei conținut este prestabilit în instrucțiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:

—

manevre curente;

—

anumite manevre programate, cu caracter curent;

—

anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent;

b)

foaie de manevră pentru manevre programate, al cărei conținut se întocmește pentru efectuarea de lucrări programate sau accidentale și care prin caracterul său necesită o succesiune de operații ce nu se încadrează în foile de manevră permanente.

Articolul 42

— Prin excepție de la art. 40, manevrele cauzate de accidente se execută fără foaie

de

manevră,

iar

cele

de

lichidare

a

incidentelor

se

execută

pe

baza procedurilor/instrucțiunilor de lichidare a incidentelor.

Articolul 43

— (1) Întocmirea, verificarea și aprobarea foilor de manevră se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea necesară și asigură executarea serviciului operativ și tehnico-administrativ.

(2)

Nu se admite verificarea și aprobarea foilor de manevră telefonic.

(3)

În funcție de necesitate, la foaia de manevră se anexează o schemă de principiu referitoare la manevra care se efectuează.

(4)

Foaia de manevră întocmită, verificată și aprobată se pune în aplicare numai în momentul în care există aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalația sau ansamblul de instalații în cauză, conform procedurilor aprobate.

(5)

Manevrele curente, programate sau accidentale pot fi inițiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate și care răspund de necesitatea efectuării lor.

(6)

Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale, programate, probelor profilactice trebuie realizată astfel încât echipamentul să nu fie retras din exploatare mai devreme decât este necesar și nici să nu se întârzie admiterea la lucru.

Articolul 44

Articolul 46

— (1) În cazul executării manevrelor pe baza unor foi de manevră, nu este necesară înscrierea în evidențele operative a dispozițiilor sau aprobărilor primite, a operațiilor executate, a confirmărilor făcute, toate acestea operându-se în foaia de manevră.

(2) După terminarea manevrei se vor înscrie în evidențele operative ale instalației executarea acestora

conform

foii

de

manevră,

ora

începerii

și

terminării

manevrei,

starea

operativă, configurația

etc.,

în

care

s-au

adus

echipamentele

respective,

precum

și

orele

la

care

s-au executat

operațiile

care

prezintă

importanță

în

funcționarea

echipamentelor,

instalațiilor

sau ansamblurilor de instalații.

Articolul 47

Articolul 49

— (1) În cazuri bine justificate și cu aprobarea autorităților administrației publice locale sau a asociației de dezvoltare comunitară, se admite scăderea uniformității normate prin trecerea de la o categorie de trafic la cea imediat inferioară.

(2)

În cazul reglajului în trepte, nivelul de iluminat sau luminanță, după caz, trebuie să poată fi redus sau ridicat la toți stâlpii simultan și în aceeași măsură prin conectare și deconectare comandate în trepte.

Articolul 50

— Corpurile de iluminat folosite la realizarea iluminatului vor fi alese ținându-se cont de caracteristicile tehnice, care trebuie să fie conforme cu:

a)

destinația iluminatului, care este general, local, exterior, arhitectural, estetic;

b)

condițiile de mediu — normal, cu praf, cu umiditate, cu pericol de explozie;

c)

condițiile de montaj pe stâlpi, suspendat, cu racordare la rețea;

d)

protecția împotriva electrocutării;

e)

condițiile de exploatare — vibrații, șocuri mecanice, medii agresive;

f)

randamentul corpurilor de iluminat;

g)

caracteristicile luminotehnice ale corpului de iluminat;

h)

cerințele estetice și arhitecturale;

i)

dotarea cu accesorii pentru ameliorarea factorului de putere;

j)

posibilitățile de exploatare și întreținere.

Articolul 51

— (1) La realizarea iluminatului public se va urmări minimizarea puterii instalate pe kilometri de stradă, optimizându-se raportul dintre înălțimea de montare a surselor de lumină cu distanța dintre stâlpi, luându-se în calcul luminanțele sau iluminările, după caz, și curbele de distribuție a intensității luminoase specifice corpurilor de iluminat utilizate.

(2)

Distribuțiile de intensitate luminoasă ale corpurilor de iluminat vor fi alese astfel:

a)

pentru iluminatul căilor de circulație principale și secundare: exclusiv direct;

b)

pentru iluminatul unor căi de circulație cu circulație auto interzisă sau alei din zonele blocurilor de locuințe sau zone rezidențiale sau parcuri: semidirect sau direct-indirect (în special parcuri).

Articolul 52

— (1) Iluminatul public se va realiza prin montarea corpurilor de iluminat pe stâlpi special destinați acestui scop și doar acolo unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu se justifică economic corpurile de iluminat se pot monta pe stâlpii rețelei de distribuție a energiei electrice, în conformitate cu contractul care reglementează toate aspectele cu privire la asigurarea condițiilor pentru prestarea serviciului de iluminat public, cu respectarea echitabilă a drepturilor și obligațiilor tuturor părților implicate, încheiat între autoritățile administrației publice locale și proprietarul sistemului de distribuție a energiei electrice.

(2)

În zonele cu arhitectură specială, iluminatul se va realiza conform condițiilor existente și cerințelor utilizatorului.

Articolul 53

— Modul de prindere a corpurilor de iluminat pe stâlpi se realizează ținându-se cont de:

a)

tipul corpului de iluminat;

b)

importanța căii de circulație pe care se montează;

c)

tipul stâlpului;

d)

cerințele de ordin estetic impuse.

Articolul 54

— Realizarea iluminatului public în zonele de interes deosebit, cu cerințe estetice și arhitecturale, se va face prin proiectarea și realizarea de soluții specifice, unicate, adaptate fiecărui caz în parte, conform înțelegerilor dintre utilizator și operator.

Articolul 55

— (1) De regulă, programul de funcționare va fi asigurat prin comandă automată de conectare/deconectare a iluminatului public.

(2)

Programul de funcționare a iluminatului public va ține cont de:

a)

longitudinea localității;

b)

luna calendaristică;

c)

ora oficială de vară;

d)

nivelul de luminanță sau de iluminare necesar, corelat cu condițiile meteorologice.

Articolul 56

— În cazul instalațiilor de iluminat public montate pe aceiași stâlpi pe care este montată

și

o

altă

instalație

de

transport

sau

distribuție

a

energiei

electrice, conectarea/deconectarea iluminatului public va fi realizată prin utilizarea uneia dintre următoarele soluții:

a)

acționare manuală, prin prevederea unui întrerupător manual la cutia de distribuție a postului de transformare care alimentează rețeaua de distribuție a energiei electrice;

b)

acționare automată, prin prevederea unui dispozitiv automat care acționează contactorul rețelei de iluminat seara și dimineața, în cutia de distribuție a postului de transformare care alimentează rețeaua de distribuție a energiei electrice;

c)

acționare automată individuală, prin utilizarea unui releu cu fotorezistență care echipează fiecare

corp

de

iluminat.

Această

variantă

va

fi

utilizată

în

mod

deosebit

pentru

corpurile

de iluminat amplasate în puncte izolate.

Articolul 57

— (1) Echipamentele și aparatura folosite pentru realizarea sistemelor de iluminat public vor respecta dispozițiile legale în vigoare privind evaluarea conformității produselor și condițiile de introducere pe piață a acestora, asigurându-se utilizarea rațională a energiei electrice

și economisirea acesteia.

(2)

Distanța dintre sursele luminoase va fi stabilită în funcție de înălțimea de montare a acestora, asigurându-se uniformitatea iluminatului în limitele normate.

(3)

Operatorul serviciului de iluminat public va lua măsuri pentru îmbunătățirea factorului de putere la acele instalații de iluminat public care necesită această operațiune.

Articolul 58

— (1) Rețelele electrice realizate prin montaj subteran vor fi realizate în soluție buclată, cu funcționare radială. Punctele de separație se amenajează în tablouri (nișe) speciale ce vor fi amplasate pe zidurile clădirilor învecinate sau în cutii amplasate la baza stâlpilor.

(2)

Rețelele electrice realizate prin montaj aerian se execută din conducte electrice izolate torsadate.

(3)

Linia electrică pentru alimentarea corpurilor de iluminat se racordează dintr-un tablou de distribuție, care poate fi:

a)

tabloul de distribuție din postul de transformare medie/joasă tensiune;

b)

cutia de distribuție supraterană sau subterană;

c)

cutia de trecere de la linia electrică subterană la linia electrică supraterană.

(4)

Pe căi de circulație cu trafic redus și foarte redus, alimentarea cu energie electrică a sistemului de iluminat public se realizează cu rețea electrică monofazată sau trifazată, care poate fi pozată împreună cu rețeaua electrică de alimentare a consumatorilor casnici.

(5)

Pe căi de circulație cu trafic intens sau mediu, alimentarea cu energie electrică a sistemului de iluminat public se realizează cu rețea electrică trifazată, asigurându-se posibilitatea reducerii parțiale a iluminatului public, menținându-se uniformitatea luminanței sau iluminării.

(6)

Pe aleile dintre blocurile cvartalelor de locuințe se pot monta stâlpi de înălțime mică între 3 și 6 m.

(7)

În parcuri, alimentarea cu energie electrică se va realiza numai prin montaj subteran.

Articolul 59

— (1) În localitățile urbane cu mai multe puncte de alimentare a rețelei sistemului de iluminat public, operatorul va realiza scheme prin care să se realizeze comanda sistemului de iluminat dintr-un singur loc, secvențial, urmărindu-se obținerea unui grad ridicat de fiabilitate a sistemului.

(2)

Operatorul împreună cu furnizorul de energie electrică vor stabili numărul maxim de conectoare în cascadă pentru a menține un grad ridicat de fiabilitate a sistemului.

(3)

În orașele mari, cu numeroase puncte de alimentare cu energie electrică a sistemului de iluminat public, operatorul va realiza sistemul centralizat de comandă al cascadelor.

(4)

Legătura dintre punctele centrale de comandă și punctele de execuție — cascadele trebuie să aibă rol atât de comandă, cât și de semnalizare a existenței tensiunii la sfârșitul tuturor cascadelor.

Articolul 60

— (1) În sistemele de iluminat public, protecția contra electrocutărilor se va realiza prin legarea la nulul de protecție, conform standardelor în vigoare.

(2)

Conductorul de nul al rețelei de alimentare a sistemului de iluminat public se va lega în mod obligatoriu la pământ.

(3)

Instalația de legare la pământ care deservește rețeaua de legare la nul va fi dimensionată astfel ca valoarea rezistenței de dispersie față de pământ, măsurată în orice punct al rețelei de nul, să fie de maximum 4 Ω.

(4)

Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat vor fi legate la instalația de protecție prin legare la nul.

(5)

Legarea la nul a corpurilor de iluminat se va realiza aplicându-se una dintre următoarele variante:

a)

direct, printr-un conductor electric de nul de protecție, special destinat acestui scop, și care va însoți conductele electrice de alimentare;

b)

conectarea la instalația de legare la pământ la care este legat nulul rețelei.

(6)

Ramificațiile de la rețeaua de alimentare cu energie electrică la corpul de iluminat se vor realiza din conductoare corespunzătoare ca tip de material și ca secțiune urmărindu-se realizarea unui raport optim între costurile de investiții și cele de exploatare.

Articolul 61

— (1) Modalitatea de fixare a corpurilor de iluminat pe stâlpi va fi aleasă în funcție de tipul corpului de iluminat, de importanța căii de circulație pe care se montează, de tipul stâlpului și de cerințele de ordin funcțional și estetic impuse.

(2)

Corpurile de iluminat montate în locuri unde este permis accesul tuturor persoanelor trebuie să prezinte un grad de protecție de minimum IK 08.

(3)

Întreținerea sistemelor de iluminat trebuie să se facă în permanență, prin curățarea periodică a corpurilor de iluminat, conform factorului de menținere luat în calcul la proiectare astfel încât parametrii luminotehnici să nu scadă sub valorile admise între două operațiuni succesive de întreținere.

(4)

Realizarea unei uniformități satisfăcătoare a repartiției luminanței sau iluminării, după caz, pe suprafața căilor de circulație se va asigura prin alegerea corectă a înălțimii de montare, în funcție de varianta de amplasare a corpurilor de iluminat, având ca referință standardul SR 13433:1999.

Articolul 62

— (1) În vederea realizării unui serviciu de calitate și asigurarea condițiilor impuse de necesitatea realizării unui iluminat corespunzător, autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă măsurați parametrii luminotehnici ai căilor de circulație din localitate.

(2) Autoritățile administrației publice locale sunt direct răspunzătoare de realizarea parametrilor luminotehnici stabiliți prin prezentul regulament, având ca referință și standardul SR 13433:1999.

Articolul 63

— (1) Instalațiile de iluminat public trebuie să asigure caracteristicile luminotehnice normate necesare siguranței circulației pe căile de circulație, în funcție de intensitatea traficului și de reflectanța suprafeței căii de circulație și a zonei adiacente.

(2)

Toate

instalațiile

de

iluminat

destinate

circulației

auto

vor

fi

dimensionate

conform legislației

internaționale

și

naționale,

în

funcție

de

nivelul

de

luminanță,

cu

excepția

intersecțiilor mari și a sensurilor giratorii, care se vor dimensiona în funcție de iluminare.

(3)

Parametrii luminotehnici ai instalației de iluminat public vor fi verificați de operator, la preluarea serviciului, la punerea în funcțiune a unor extinderi și periodic, pe parcursul exploatării.

(4)

Menținerea în timp a nivelului de iluminare sau luminanță, după caz, realizat de sistemul de iluminat public se asigură prin programul de întreținere, realizându-se înlocuirea lămpilor uzate, curățarea lămpilor și a corpurilor de iluminat.

(5)

Parametrii cantitativi sunt:

a)

nivelul de luminanță, pentru căile de circulație auto;

b)

nivelul de iluminare, pentru intersecții, piețe, sensuri giratorii, zone pietonale, piste pentru biciclete.

(6)

Parametrii calitativi sunt:

a)

uniformitatea pe zona de calcul;

b)

indicele TI pentru evitarea orbirii fiziologice în câmpul vizual central și periferic.

Articolul 64

— (1) Iluminatul piețelor și al intersecțiilor se va realiza astfel încât nivelul de iluminare să fie mai ridicat cu 50% față de strada cu nivelul cel mai ridicat, incidentă în intersecție, având ca referință standardul SR 13433:1999.

(2)

Iluminatul trecerilor la nivel cu calea de rulare a tramvaielor se realizează astfel încât nivelul de iluminare să fie cu 50% mai ridicat față de strada cu nivelul cel mai ridicat, având ca referință standardul SR 13433:1999.

(3)

Iluminatul intersecțiilor se va realiza prin amplasarea corpurilor de iluminat cât mai aproape de unghiurile intersecțiilor.

(4)

Iluminatul intersecțiilor dintre străzile principale și cele secundare se va realiza prin amplasarea corpurilor de iluminat pe căile de circulație principale în fața căilor de circulație secundare cu care se intersectează, acest mod de amplasare a corpurilor de iluminat constituind un punct de semnalizare pentru circulația rutieră.

Articolul 65

— (1) Iluminatul trotuarelor se poate realiza cu un nivel de iluminare cu 50% mai redus decât nivelul parții carosabile a căii de circulație respective, potrivit factorului îraport de zonă alăturată“ rezultat din proiectare, având ca referință standardul SR 13433:1999.

(2) Iluminatul spațiilor special amenajate pentru parcare se va realiza cu surse de lumină care asigură un nivel de iluminare egal cu cel realizat pe zona de acces la parcare.

Articolul 66

— (1) Iluminatul podurilor și pasajelor se va realiza cu surse de lumină care trebuie să asigure o luminanță egală cu cea realizată pe restul traseului, iar corpurile de iluminat vor avea clasa de protecție IP 65, pentru mărirea timpului de bună funcționare.

(2) Pentru poduri se va asigura marcarea luminoasă a capetelor podurilor prin mărirea nivelului mărimii de referință cu 50% și, suplimentar, marcarea structurii construcției.

Articolul 67

— (1) Iluminatul căilor de circulație în pantă se va realiza cu micșorarea distanței dintre sursele de lumină proporțional cu unghiul de înclinare al pantei și progresiv spre vârful pantei, în așa fel încât să se obțină o creștere a nivelului mărimii de referință cu 50%.

(2)

Pentru iluminatul curbelor de circulație, corpurile de iluminat se vor amplasa într-o dispunere care să asigure ghidajul vizual.

(3)

Stâlpii de susținere a corpurilor de iluminat se amplasează, în cazul iluminatului unilateral, pe partea exterioară a curbei, distanța dintre aceștia micșorându-se în funcție de cât de accentuată este curba, care să conducă la o majorare cu 50% a nivelului mărimii de referință.

(4)

În cazul intersecțiilor unor căi de circulație cu niveluri de luminanță diferite, se va asigura trecerea graduală de la un nivel de luminanță la altul pe circa 100 m pe calea de circulație mai puțin iluminată, pentru adaptarea fiziologică și psihologică a participanților la trafic.

Articolul 68

— (1) Iluminatul trecerilor de pietoni se realizează cu un nivel de luminanță cu 50% mai ridicat decât cel al căii de circulație respective, evitându-se schimbarea culorii care produce

șoc vizual și estetic perturbator.

(2)

În imediata apropiere a trecerilor de pietoni și a intersecțiilor nu se vor amplasa reclame luminoase care prin efectul de schimbare a culorii și/sau prin variația intensității luminoase să distragă atenția conducătorilor de vehicule sau a pietonilor.

(3)

Iluminatul se realizează prin dispunerea unui corp de iluminat în imediata apropiere a trecerii de pietoni sau amplasarea trecerii în apropierea locului de dispunere a corpurilor de iluminat.

(4)

Amplasarea corpurilor de iluminat se va face astfel încât să se asigure iluminarea pietonilor din sensul de circulație.

(5)

Iluminatul trecerilor de pietoni trebuie să aibă în vedere un indice de orbire cât mai scăzut.

(6)

La trecerile de pietoni unde în mod frecvent au loc accidente de circulație, în perioada în care este necesară funcționarea instalațiilor de iluminat nivelul de luminanță menționat la alin. (1) se poate mări până la 100%.

Articolul 69

— (1) Relațiile dintre mărimile geometrice ale instalației de iluminat și caracteristicile electrice și luminotehnice ale acesteia vor fi corelate astfel încât să rezulte soluții optime din punct de vedere tehnic și economic.

(2)

Înălțimile la care se vor amplasa corpurile de iluminat se calculează în funcție de fluxul luminos al surselor de lumină și de gradul de concentrare a distribuției intensității luminoase a acestora, astfel încât să se asigure uniformitatea normată și limitarea fenomenului de orbire.

(3)

În cazul în care înălțimea stâlpilor este dată de situația existentă în teren și din calcule rezultă necesitatea schimbării acesteia se vor alege soluțiile cele mai economice rezultate din înlocuirea stâlpilor existenți, supraînălțarea celor existenți, modificarea fluxului luminos, montarea unor stâlpi suplimentari, modificarea gradului de concentrare a distribuției luminoase, astfel încât să se asigure uniformitatea și limitarea fenomenului de orbire.

(4)

Pentru evitarea fenomenului de orbire, în piețe și intersecții sursele de lumină și corpurile de iluminat se montează la înălțimi cu unghiuri de protecție corespunzătoare.

(5)

Poziționarea corpurilor de iluminat pentru căile de circulație auto se va determina printr-o analiză care trebuie să prevină fenomenul de orbire.

(6)

Corpurile de iluminat trebuie să asigure o distribuție exclusiv directă a fluxului luminos către calea de circulație rutieră.

(7)

Tipul și dimensiunile consolelor se vor alege pe considerente economice, fotometrice, de întreținere și arhitecturale.

(8)

În funcție de tipul corpului de iluminat, distanța dintre corpurile de iluminat se alege în funcție de înălțimea de montare a acestora, asigurându-se uniformitatea iluminatului conform normelor Uniunii Europene, astfel încât să se reducă numărul de stâlpi/km și numărul de corpuri de iluminat/km, având ca referință standardul SR 13433:1999.

Articolul 70

— (1) În cazul în care stâlpii pe care se montează corpurile de iluminat, aparținând sistemelor de iluminat rutier, sunt situați între copacii plantați pe părțile laterale ale străzii, se va adopta o soluție de iluminat corespunzătoare astfel încât în perioada în care coroana copacilor este verde, fluxul luminos să fie astfel distribuit încât să se asigure o distribuție uniformă a luminanței, fără ca pe carosabil să apară pete de lumină și umbre puternice generatoare de insecuritate și disconfort.

(2) În funcție de vegetația existentă în zona adiacentă căilor de circulație și de sistemul de iluminat ales, corpurile de iluminat se amplasează astfel încât distribuția fluxului luminos să nu se modifice. În acest sens, coronamentul arborilor se ajustează periodic pentru a nu apărea o neuniformitate a fluxului luminos.

Articolul 71

— Poziționarea corpurilor de iluminat rutier se face la un unghi de montaj cât mai mic astfel încât să se realizeze o dirijare corespunzătoare a fluxului luminos către carosabil și pentru ca acel corp de iluminat să nu producă orbirea participanților la circulația rutieră sau pietonală, asigurându-se în același timp și uniformitatea necesară.

Articolul 72

— (1) Iluminatul căilor de circulație foarte late, prevăzute cu arbori de dimensiuni medii, se va realiza prin amplasarea surselor de lumină în linie cu arborii și nu în spatele lor; coronamentul arborilor trebuie să nu modifice distribuția fluxului luminos, iar vegetația trebuie ajustată periodic.

(2)

În cazul arborilor de înălțime mică, se va utiliza distribuția axială a corpurilor de iluminat.

(3)

În cazul arborilor de înălțime mare sursele de lumină se vor amplasa sub coroană, la nivelul ultimelor ramuri, dacă în urma calculelor rezultă că soluția este acceptabilă.

(4)

Pentru căile de circulație cu arbori pe ambele părți se va utiliza, de regulă, iluminatul de tip axial.

(5)

Iluminarea aleilor din parcuri se va realiza, de regulă, cu corpuri de iluminat montate pe stâlpi având o înălțime de 3—6 m de la sol.

Articolul 73

— (1) Iluminatul tunelurilor se va asigura și va funcționa în bune condiții și în timpul zilei.

(2)

La intrarea în tuneluri se vor asigura niveluri ridicate de luminanță, nivelurile scăzând de la exterior spre interior, în trepte, raportul dintre două trepte succesive fiind de 2:1 sau 3:1.

(3)

Luminanța ce trebuie realizată în diferitele puncte ale tunelului trebuie să fie de minimum:

a)

100 cd/m 2

în zonele de acces în tunel;

b)

10 cd/m 2

în zona de tranziție a tunelului;

c)

6 cd/m 2

în zona centrală a tunelului.

(4)

Corpurile de iluminat utilizate pentru iluminatul tunelurilor se vor dispune sub formă de benzi continue, dispuse în lungul direcției de mers sau cu intervale determinate prin calcul, pentru a

se

evita

fenomenul

de

licărire

la

care

sunt

supuși

conducătorii

auto

și

pentru

a

se

asigura ghidajul optic al acestora.

(5)

În

zona

de

apropiere

și

în

zona

de

acces

în

tuneluri

se

vor

asigura

valori corespunzătoare ale luminanței, pentru a se evita efectul de grotă neagră.

Articolul 74

— (1) Pe căile de circulație, nivelul de luminanță trebuie să asigure perceperea obstacolelor și detaliilor în mod distinct, în timp util și cu siguranță.

(2)

Pentru realizarea cerințelor de la alin. (1) valoarea contrastului dintre obiectele ce trebuie percepute și fondul pe care se situează trebuie să aibă valori cuprinse între 0,2—0,5.

(3)

Nivelul de luminanță va fi menținut în timp prin întreținerea la perioade specificate a instalațiilor de iluminat, luându-se măsuri pentru înlocuirea lămpilor uzate, curățarea lămpilor și a corpurilor de iluminat, asigurându-se factorul de menținere stabilit în caietul de sarcini.

Articolul 75

— (1) Operatorii serviciului de iluminat public au obligația de a executa modificările necesare în sistemul de iluminat public pentru asigurarea respectării condițiilor de iluminat, având ca referință standardul SR 13433:1999.

(2)

Condițiile de iluminat privind luminanța medie, uniformitatea generală a luminanței, indicele de prag, uniformitatea longitudinală a luminanței, raportul de zonă alăturată, luminanța zonei de acces, raportul dintre luminanță la începutul zonei de prag și luminanța zonei de acces, luminanța zonei de tranziție, luminanța zonei interioare, luminanța zonei de ieșire, iluminarea medie, uniformitatea generală a iluminării, iluminarea minimă, după caz, vor avea valori cu referință la standardul SR 13433:1999 pentru:

a)

clasa sistemului de iluminat pentru categoria căi de circulație destinate traficului rutier;

b)

clasa sistemului de iluminat pentru zonele de risc;

c)

clasa sistemului de iluminat pentru căile de circulație destinate traficului pietonal și pistelor pentru biciclete.

(3)

La montarea reclamelor luminoase în zona de exploatare a sistemului de iluminat public se va obține în prealabil avizul operatorului serviciului de iluminat public privind sursele de lumină utilizabile din punctul de vedere al iluminării maxime admisibile, temperaturii de culoare corelată, al culorii

surselor

de

iluminat

și

al

poziționării

acestora

față

de

traficul

rutier,

în

vederea

evitării distragerii

atenției

participanților

la

trafic

și

a

armonizării

culorilor

reclamelor

luminoase

cu

cele utilizate la iluminatul public.

(4)

Autoritățile

administrației

publice

locale

eliberează

autorizația

de

construire

pentru montarea firmelor luminoase numai pe baza avizului operatorului de iluminat public care are răspunderea corelării surselor de iluminat pentru creșterea gradului de siguranță a circulației.

(5)

Montarea corpurilor de iluminat pe clădiri, în gospodăriile populației sau pe stâlpii din curțile agenților economici în apropierea drumurilor publice se poate realiza numai pe baza avizului autorității administrației publice locale, care va verifica dacă modul în care se realizează montarea, tipul corpului de iluminat și/sau puterea acestuia poate să producă fenomenul de orbire al participanților la trafic în localități, în zonele în care nu se realizează iluminat public și mai ales în afara acestora.

Articolul 76

— (1) Pentru realizarea unei uniformități satisfăcătoare a repartiției luminanței pe suprafața căii de circulație, corpurile de iluminat vor fi astfel amplasate încât să asigure parametrii luminotehnici normați, având ca referință standardul SR 13433:1999.

(2)

Amplasarea corpurilor de iluminat se va realiza, în funcție de cerințele și condițiile în care se realizează iluminatul public, în unul dintre următoarele moduri:

a)

unilateral;

b)

bilateral alternat;

c)

bilateral față în față;

d)

axial;

e)

central;

f)

catenar.

Articolul 77

— (1) Iluminatul public al căilor de circulație va fi realizat ținându-se cont de încadrarea în clasele sistemului de iluminat, în funcție de categoria și configurația căii de circulație, de intensitatea traficului rutier și de dirijarea circulației rutiere, conform normelor în vigoare, putând fi luate în considerare și standardele naționale.

(2)

În mediul rural, căile de circulație principale, cu excepția drumurilor naționale, se pot asimila, din punct de vedere al valorilor parametrilor luminotehnici, cu căile de circulație cu trafic mediu, iar căile de circulație secundare se pot asimila cu căile de circulație cu trafic foarte redus.

(3)

Tipul corpurilor de iluminat și al armăturilor pentru iluminat se va stabili ținându-se cont ca durata de bună funcționare să fie de cel puțin 10.000 de ore, cu excepția cazurilor în care se dorește o redare foarte bună a culorilor.

Articolul 78

— În aplicarea prevederilor art. 13, pentru realizarea lucrărilor curente de exploatare, următoarea documentație tehnică va fi și anexă la hotărârea de dare în administrare sau, după caz, la contractul de delegare a gestiunii:

a)

planul detaliat al instalațiilor de iluminat public pe care le are în exploatare, cu:

—

posturile de transformare din care se alimentează rețeaua de iluminat public;

—

traseul rețelei;

—

punctele de conectare/deconectare a iluminatului public;

—

schema de acționare și a cascadei pentru conectarea/deconectarea automată a iluminatului;

—

amplasarea corpurilor de iluminat, cu indicarea tipului și puterii lămpii;

—

locul de amplasare pentru realizarea iluminatului ornamental festiv, cu indicarea punctelor de alimentare, numărului lămpilor și a puterii totale consumate;

b)

documentația tehnică pentru căile de circulație pe care sunt montate instalațiile de iluminat public, împărțită pe categorii de căi de circulație, conform prevederilor art. 77, care trebuie să cuprindă:

—

denumirea;

—

lungimea și lățimea;

—

tipul de îmbrăcăminte rutieră;

—

modul de amplasare a corpurilor de iluminat;

—

tipul rețelei electrice de alimentare;

—

punctele de alimentare și conectare/deconectare;

—

tipul corpurilor de iluminat, numărul acestora și puterea lămpilor;

—

tipul și distanța dintre stâlpi, înălțimea de montare și unghiul de înclinare a corpurilor de iluminat;

c)

proiectele de execuție a instalațiilor de iluminat, cu toate modificările operate, breviarele de calcul și avizele obținute;

d)

procesele-verbale de recepție, însoțite de certificatele de calitate. Art. 79. — Operațiile de exploatare vor cuprinde:

a)

lucrări operative constând dintr-un ansamblu de operații și activități pentru supravegherea permanentă a instalațiilor, executarea de manevre programate sau accidentale pentru remedierea deranjamentelor, urmărirea comportării în timp a instalațiilor;

b)

revizii tehnice constând dintr-un ansamblu de operații și activități de mică amploare executate periodic pentru verificarea, curățarea, reglarea, eliminarea defecțiunilor și înlocuirea unor piese, având drept scop asigurarea funcționării instalațiilor până la următoarea lucrare planificată;

c)

reparații curente constând dintr-un ansamblu de operații executate periodic, în baza unor programe, prin care se urmărește readucerea tuturor părților instalației la parametrii proiectați, prin remedierea tuturor defecțiunilor și înlocuirea părților din instalație care nu mai prezintă un grad de fiabilitate corespunzător.

Articolul 80

— În cadrul lucrărilor operative se vor executa:

a)

intervenții pentru remedierea unor deranjamente accidentale la corpurile de iluminat și accesorii;

b)

manevre pentru întreruperea și repunerea sub tensiune a diferitelor porțiuni ale instalației de iluminat în vederea executării unor lucrări;

c)

manevre

pentru

modificarea

schemelor

de

funcționare

în

cazul

apariției

unor deranjamente;

d)

recepția instalațiilor noi puse în funcțiune în conformitate cu regulamentele în vigoare;

e)

analiza stării tehnice a instalațiilor;

f)

identificarea defectelor în conductoarele electrice care alimentează instalațiile de iluminat;

g)

supravegherea defrișării vegetației și înlăturarea obiectelor căzute pe linie;

h)

controlul instalațiilor care au fost supuse unor condiții meteorologice deosebite, cum ar fi: vânt puternic, ploi torențiale, viscol, formarea de chiciură;

i)

acțiuni pentru pregătirea instalațiilor de iluminat cu ocazia evenimentelor festive sau deosebite;

j)

demontări sau demolări de elemente ale sistemului de iluminat public;

k)

intervenții ca urmare a unor sesizări.

Articolul 81

— Realizarea lucrărilor de exploatare și de întreținere a instalațiilor de iluminat public se va face cu respectarea procedurilor specifice de:

a)

admitere la lucru;

b)

supravegherea lucrărilor;

c)

scoatere și punere sub tensiune a instalației;

d)

control al lucrărilor.

Articolul 82

— În cadrul reviziilor tehnice se vor executa cel puțin următoarele operații:

a)

revizia corpurilor de iluminat și a accesoriilor (balast, igniter, condensator, siguranță etc.);

b)

revizia tablourilor de distribuție și a punctelor de conectare/deconectare;

c)

revizia liniei electrice aparținând sistemului de iluminat public.

Articolul 83

— (1) La lucrările de revizie tehnică la corpurile de iluminat pentru verificarea bunei funcționări se lucrează cu linia electrică sub tensiune, aplicându-se măsurile specifice de protecție a muncii în cazul lucrului sub tensiune.

(2)

La revizia corpurilor de iluminat se vor executa următoarele operații:

a)

ștergerea corpului de iluminat (reflectoarele și structurile de protecție vizuală);

b)

înlocuirea siguranței sau a componentelor, dacă există o defecțiune;

c)

verificarea contactelor conductoarelor electrice la diferite conexiuni.

Articolul 84

— La întreținerea și revizia tablourilor electrice de alimentare, distribuție, conectare/ deconectare se vor realiza următoarele operații:

a)

înlocuirea siguranțelor necorespunzătoare;

b)

înlocuirea contactoarelor și a dispozitivelor de automatizare defecte;

c)

înlocuirea, după caz, a ușilor tablourilor de distribuție;

d)

refacerea inscripționărilor, dacă este cazul.

Articolul 85

— La revizia rețelei electrice de joasă tensiune destinată iluminatului public se realizează următoarele operații:

a)

verificarea traseelor și îndepărtarea obiectelor străine;

b)

îndreptarea stâlpilor înclinați;

c)

verificarea ancorelor și întinderea lor;

d)

verificarea stării conductoarelor electrice;

e)

refacerea legăturilor la izolatoare sau a legăturilor fasciculelor torsadate, dacă este cazul;

f)

îndreptarea, după caz, a consolelor;

g)

verificarea stării izolatoarelor și înlocuirea celor defecte;

h)

strângerea sau înlocuirea clemelor de conexiune electrică, dacă este cazul;

i)

verificarea

instalației

de

legare

la

pământ

(legătura

conductorului

electric

de

nul

de protecție la armătura stâlpului, legătura la priza de pământ etc.);

j)

măsurarea rezistenței de dispersie a rețelei generale de legare la pământ. Art. 86. — Reparațiile curente se execută la:

a)

corpuri de iluminat și accesorii;

b)

tablouri electrice de alimentare, distribuție și conectare/deconectare;

c)

rețele electrice de joasă tensiune aparținând sistemului de iluminat public.

Articolul 87

— În cadrul reparațiilor curente la corpurile de iluminat și accesorii se vor executa următoarele:

a)

înlocuirea lămpilor necorespunzătoare cu altele, de același tip cu cel inițial în ceea ce privește puterea și culoarea aparentă;

b)

ștergerea dispersorului, a structurilor de protecție a sursei de lumină/lămpii, a structurilor de protecție vizuală și a interiorului corpului de iluminat;

c)

înlăturarea cuiburilor de păsări;

d)

verificarea coloanelor de alimentare cu energie electrică și înlocuirea celor care prezintă porțiuni neizolate sau cu izolație necorespunzătoare;

e)

verificarea contactelor la clemele sau papucii de legătură a coloanei la rețeaua electrică;

f)

înlocuirea corpurilor de iluminat necorespunzătoare.

Articolul 88

— În cadrul reparațiilor curente la tablourile electrice de alimentare, distribuție, conectare/deconectare se execută următoarele:

a)

verificarea stării ușilor și a încuietorilor, cu remedierea tuturor defecțiunilor;

b)

vopsirea ușilor și a celorlalte elemente metalice ale cutiei;

c)

verificarea siguranțelor fuzibile, înlocuirea celor defecte și montarea celor noi, identice cu cele inițiale (prevăzute în proiect);

d)

verificarea și strângerea contactelor;

e)

verificarea coloanelor și înlocuirea celor cu izolație necorespunzătoare;

f)

verificarea contactorului sau înlocuirea acestuia, dacă este cazul;

g)

verificarea funcționării dispozitivelor de acționare, cu înlocuirea celor necorespunzătoare sau montarea unora de tip nou, pentru mărirea gradului de fiabilitate sau modernizarea instalației.

Articolul 89

— În cadrul reparațiilor curente la rețelele electrice de joasă tensiune destinate iluminatului public se execută următoarele lucrări:

a)

verificarea distanțelor conductelor față de construcții, instalații de comunicații, linii de înaltă tensiune și alte obiective;

b)

evidențierea în planuri a instalațiilor nou-apărute de la ultima verificare și realizarea măsurilor necesare de coexistență;

c)

solicitarea

executării

operațiunii

de

tăiere

a

vegetației

în

zona

în

care

se

obturează distribuția fluxului luminos al corpurilor de iluminat către administrația domeniului public;

d)

determinarea gradului de deteriorare a stâlpilor, inclusiv a fundațiilor acestora, și luarea măsurilor de consolidare, remediere sau înlocuire, în funcție de rezultatul determinărilor;

e)

verificarea verticalității stâlpilor și îndreptarea celor înclinați;

f)

verificarea și refacerea inscripționărilor;

g)

repararea ancorelor și întinderea acestora, înlocuirea părților deteriorate sau care lipsesc, strângerea șuruburilor la cleme și la placa de protecție;

h)

verificarea stării conductoarelor electrice;

i)

verificarea și înlocuirea conductoarelor electrice de tip funie cu fire rupte mai mult de 15% din secțiune, precum și a conductoarelor electrice cu izolația deteriorată care prezintă crăpături, rosături ori lipsa izolației;

j)

se verifică starea legăturilor conductei electrice la izolator și, dacă este necesar, se reface legătura;

k)

la izolatoarele de susținere și întindere se va verifica dacă acestea nu sunt sparte, glazura nu este deteriorată sau dacă îmbinarea la suport este corespunzătoare, înlocuindu-se toate izolatoarele deteriorate;

l)

la console, brățări sau la celelalte armături metalice de pe stâlp se verifică dacă nu sunt corodate, deformate, fisurate ori rupte. Cele deteriorate se înlocuiesc, iar cele corespunzătoare se revopsesc și se fixează bine pe stâlp;

m)

la ancorele stâlpilor se verifică dacă cablul nu are fire rupte, clemele de strângere nu sunt deteriorate sau corodate și dacă tensiunea de întindere a cablului este cea corespunzătoare. Elementele deteriorate se înlocuiesc, iar dacă este cazul se reglează tensiunea în ancoră;

n)

la instalația de legare la pământ a nulului de protecție se va verifica starea legăturilor și îmbinărilor conductorului electric de nul la acesta, precum și a legăturilor acestuia la corpul de iluminat, se va măsura rezistența de dispersie a rețelei generale de legare la pământ, se va măsura și se va reface priza de pământ, având ca referință STAS 12604:1988;

o)

în cazul în care, la verificarea săgeții, valorile măsurate, corectate cu temperatura, diferă de cele din tabelul de săgeți, conductele electrice se întind astfel încât săgeata formată să fie cea corespunzătoare.

Articolul 90

— (1) Periodicitatea reviziilor tehnice pentru corpurile de iluminat este conform normativelor tehnice în vigoare sau în funcție de specificațiile fabricantului.

(2)

Autoritățile

administrației

publice

locale

împreună

cu

organele

de

poliție

vor

stabili,

în funcție

de

condițiile

locale,

gradul

de

intensitate

a

traficului

pentru

fiecare

cale

de

circulație, locurile și intersecțiile cu grad mare de periculozitate, precum și marile aglomerări urbane.

(3)

Gradul de intensitate a traficului se determină în funcție de numărul de vehicule/oră și bandă astfel:

a)

foarte intens, peste 600, corespunzând clasei sistemului de iluminat M1;

b)

intens, între 360 și 600, corespunzând clasei sistemului de iluminat M2;

c)

mediu, între 160 și 360, corespunzând clasei sistemului de iluminat M3;

d)

redus, între 30 și 160, corespunzând clasei sistemului de iluminat M4;

e)

foarte redus, sub 30, corespunzând clasei sistemului de iluminat M5.

Articolul 91

— Periodicitatea reparațiilor curente pentru tablourile electrice de alimentare, distribuție, conectare/deconectare și rețelele electrice de joasă tensiune destinate iluminatului public este de 3 ani, iar pentru corpurile de iluminat este de 2 ani.