Decizia nr. 424/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petru Obreja în Dosarul nr. 5.681/89/2006 al Tribunalului Vaslui - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 5.681/89/2006, Tribunalul Vaslui - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petru Obreja în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la apartenența la dreptul intern a tratatelor ratificate de Parlament și la obligativitatea statului de a îndeplini cu bună-credință obligațiile ce îi revin, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și ale art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece procurorul, în calitate de reprezentant al Ministerului Public guvernat de principiul subordonării ierarhice, nu poate fi obiectiv și imparțial și, pe cale de consecință, nu poate dispune o sancțiune cu caracter administrativ.

Tribunalul Vaslui - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece procurorul poate dispune o soluție de scoatere de sub urmărire penală și să aplice o sancțiune cu caracter administrativ în considerarea unor aprecieri ce țin de atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege. Aceasta nu înseamnă însă că ordonanța procurorului nu poate fi contestată, întrucât, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală, partea nemulțumită poate formula plângere în fața instanței de judecată, care va proceda la soluționare cu respectarea dispozițiilor art. 20 și ale art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție și ale celor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

Faptul că procurorul se pronunță prin ordonanță, aplicând o sancțiune cu caracter administrativ atunci când fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, nu contravine acestui drept, întrucât partea interesată are posibilitatea de a formula plângere împotriva actelor procurorului, în condițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Cazurile și procedura scoaterii de sub urmărire, care au următorul conținut: "În cazul prevăzut de art. 10 lit. b^1) procurorul se pronunță prin ordonanță."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală dispun cu privire la posibilitatea procurorului de a se pronunța prin ordonanță atunci când constată că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Or, ținând seama de rolul constituțional al acestuia de apărător al ordinii de drept și de reprezentant al intereselor generale ale societății, legea, prin art. 18 1 din Codul penal, a atribuit procurorului competența de a stabili în concret, în faza de urmărire penală, gradul de pericol social al unei infracțiuni, cu consecința directă a posibilității de a aplica una din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute în art. 91 din Codul penal. Aceasta nu echivalează însă cu atingerea dreptului la un proces echitabil, deoarece soluțiile de netrimitere pronunțate de procuror, inclusiv aceea de scoatere de sub urmărire penală și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, nu sunt acte de jurisdicție, ci acte supuse cenzurii instanței de judecată, la plângerea persoanei interesate, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petru Obreja în Dosarul nr. 5.681/89/2006 al Tribunalului Vaslui - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2007.