Ordinul nr. 290/2007
pentru introducerea măsurilor de întărire a securității portuare
prezumat în vigoare
Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 725/2004 privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare,
ținând seama de prevederile
Deciziei Consiliului Uniunii Europene 1999/468/CE
de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei,
în timpul prevederilor art. 2 pct. 18 și ale
art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007
privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor,
ministrul transporturilor emite următorul ordin:
Obiect
Articolul 1
Prezentul ordin introduce măsuri de întărire a securității portuare în fața amenințării atentatelor la adresa securității.
Măsurile prevăzute la alin. (1) constau în:
a) norme de bază comune cu privire la măsurile de securitate portuară;
b) un mecanism de aplicare a acestor norme;
c) mecanisme corespunzătoare de monitorizare a conformității.
Domeniul de aplicare
Articolul 2
Măsurile prevăzute la art. 1 trebuie respectate în porturi și în zonele unde se desfășoară activități legate de porturi.
Măsurile prevăzute de prezentul ordin se aplică fiecărui port situat pe teritoriul României, în care se găsesc una sau mai multe instalații portuare ce fac obiectul unui plan de securitate a instalațiilor portuare, aprobat conform Regulamentului (CE) nr. 725/2004, inclusiv zonelor unde se desfășoară activități legate de porturi și în care se găsesc una sau mai multe instalații portuare.
Prezentul ordin nu se aplică instalațiilor militare din porturi.
Ministerul Transporturilor, denumit în continuare MT, stabilește, în sensul prezentului ordin, limitele tuturor porturilor și zonelor unde se desfășoară activități legate de porturi, luând în considerare, în mod corespunzător, informațiile care rezultă în urma evaluării securității portuare.
În cazul în care limitele unei instalații portuare, în sensul Regulamentului (CE) nr. 725/2004, au fost stabilite astfel încât să înglobeze portul, dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 725/2004 prevalează asupra acelora din prezentul ordin.
Definiții
Articolul 3
În înțelesul prezentului ordin, termenii folosiți se definesc după cum urmează:
a) autoritatea competentă pentru securitate portuară MT, autoritatea desemnată pentru a coordona și supraveghea aplicarea măsurilor de securitate portuară prevăzute de prezentul ordin:
b) autoritate pentru securitatea portuară - autoritatea responsabilă cu problemele de securitate dintr-un anumit port sau zonă de pe canalele navigabile unde se află instalații portuare, denumită în continuare ASP;
c) instalație portuară - o locație în care are loc interfața navă/port și care include zone cum sunt: locul de ancorare, danele de așteptare, ecluzele de pe canalele navigabile și zonele de abordare dinspre mare, după caz;
d) interfață navă/port - interacțiunile care au loc atunci când o navă este în mod direct și imediat afectată de activități care implică mișcări de persoane sau de mărfuri, manevre de ecluzare sau asigurarea de servicii portuare înspre sau dinspre navă;
e) organizație de securitate recunoscută - o organizație care are experiența adecvată în materie de securitate și un nivel adecvat de cunoștințe despre porturi și operațiuni portuare și care poate fi autorizată să efectueze o activitate de evaluare conform cerințelor prezentului ordin;
f) port - suprafața delimitată din teritoriul național, situată la malul mării sau al unei căi navigabile, protejată natural sau artificial împotriva valurilor, vânturilor, curenților și ghețurilor, construită și echipată astfel încât să permită, în principal, primirea și adăpostirea navelor, încărcarea, descărcarea, transbordarea, depozitarea mărfurilor, primirea și expedierea acestora cu mijloace de transport, îmbarcarea și debarcarea pasagerilor. Portul cuprinde totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcțiilor hidrotehnice, șenalelor de acces, radelor interioare, clădirilor, magaziilor, platformelor, căilor ferate, drumurilor, instalațiilor și echipamentelor aflate în perimetrul acestuia;
g) punct de contact pentru securitatea portuară organismul desemnat pentru a servi drept punct de contact pentru Comisia Europeană și celelalte state membre și pentru a facilita, urmări și furniza informații cu privire la aplicarea măsurilor de securitate portuară prevăzute de prezentul ordin;
h) zone de interes - zonele în care se desfășoară activități legate de porturi - zonele libere, instituite conform legii, situate în vecinătatea porturilor - și zonele de pe canalele navigabile unde se află instalații portuare.
Corelarea cu măsurile luate prin aplicarea Regulamentului (CE) nr. 725/2004
Articolul 4
La aplicarea măsurilor de securitate portuară introduse prin prezentul ordin, ASP se vor asigura că acestea sunt corelate cu măsurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 725/2004.
Autoritatea pentru securitatea portuară
Articolul 5
Autoritatea competentă pentru securitatea portuară este Ministerul Transporturilor, autoritate de stat în domeniul transporturilor, care este desemnat și ca autoritate competentă pentru securitatea maritimă conform Regulamentului (CE) nr. 725/2004.
Funcția de autoritate pentru securitatea portuară va fi îndeplinită de:
a) Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A. - pentru porturile maritime Constanța, Midia și Mangalia;
b) Compania Națională "Administrația Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galați - pentru porturile Brăila, Galați și Tulcea, inclusiv zonele libere situate în vecinătatea acestor porturi;
c) Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" - S.A. Constanța - pentru porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Luminița, inclusiv ecluzele de pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră.
Pentru porturile aflate în administrația autorităților publice locale, funcția de autoritate pentru securitate portuară va fi îndeplinită de către administratorii desemnați de către aceste administrații.
Pentru porturile private, funcția de autoritate pentru securitate portuară va fi îndeplinită de către administratorii desemnați de proprietarii porturilor.
ASP sunt responsabile de punerea în aplicare a planurilor de securitate portuară în baza concluziilor evaluărilor de securitate portuară.
Evaluarea securității portuare
Articolul 6
ASP se vor asigura că se realizează evaluări ale securității portuare pentru porturile și zonele de interes aflate sub incidența prezentului ordin. Aceste evaluări trebuie să țină cont în mod corespunzător de specificul diferitelor secțiuni ale unui port sau zone de interes și, atunci când consideră necesar, ale zonelor adiacente, dacă acestea au un impact asupra securității portului sau zonei de interes, și iau în considerare evaluările pentru instalațiile portuare din limitele acestora, evaluări realizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 725/2004.
Fiecare evaluare a securității portuare se desfășoară luându-se în considerare cel puțin cerințele prevăzute în anexa nr. 1.
Evaluările securității portuare se efectuează de către o organizație de securitate recunoscută și autorizată de MT.
Evaluările securității portuare se aprobă de către ministrul transporturilor, prin ordin.
Planul de securitate portuară
Articolul 7
În baza concluziilor evaluărilor securității portuare, ASP se asigură că se întocmesc și se actualizează planurile de securitate portuară. Planurile de securitate portuară se întocmesc conform specificității diferitelor secțiuni ale unui port sau zone de interes și integrează planurile de securitate pentru instalațiile portuare din limitele acestora stabilite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 725/2004.
Planurile de securitate portuară vor fi realizate de o organizație de securitate recunoscută de MT, alta decât cea care a realizat evaluarea securității portuare pentru portul sau zona de interes respectivă, desemnată de ASP.
Planurile de securitate portuară se aprobă de către ministrul transporturilor, prin ordin.
Planurile de securitate portuară identifică, pentru fiecare nivel de securitate prevăzut la art. 8:
a) procedurile care trebuie urmate;
b) măsurile care trebuie puse în aplicare;
c) acțiunile care trebuie întreprinse.
Fiecare plan de securitate portuară ia în considerare cel puțin cerințele detaliate prevăzute în anexa nr. 2. După caz și în măsura în care este necesar, planul de securitate portuară include în special măsuri de securitate care trebuie să se aplice pasagerilor și vehiculelor ce urmează să fie îmbarcate pe nave maritime care transportă pasageri și vehicule. În cazul serviciilor de transport maritim internațional, ASP cooperează la evaluarea securității cu statele membre în cauză.
Punerea în aplicare a planurilor de securitate portuară este monitorizată de către MT. Monitorizarea este corelată cu alte activități de control desfășurate în port.
ASP se asigură că se desfășoară exerciții adecvate, luând în considerare cerințele de bază privind exercițiile de pregătire pentru securitate, enumerate în anexa nr. 3.
Niveluri de securitate
Articolul 8
MT stabilește prin ordin al ministrului un sistem de niveluri de securitate pentru porturi, zone de interes sau porțiuni din acestea, care cuprinde următoarele 3 niveluri de securitate după modelul celor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 725/2004, astfel:
a) nivelul de securitate 1 - nivelul pentru care sunt menținute permanent măsuri de securitate corespunzătoare minime;
b) nivelul de securitate 2 - nivelul pentru care se mențin măsuri de securitate corespunzătoare suplimentare pe o perioadă de timp, ca urmare a creșterii riscului de producere a unui atentat la adresa securității;
c) nivelul de securitate 3 - nivelul pentru care se mențin măsuri de securitate specifice suplimentare pe o perioadă de timp limitată, în cazul în care este probabil sau iminent un atentat la adresa securității, deși nu este posibil să se identifice ținta exactă.
ASP stabilesc nivelurile de securitate valabile pentru fiecare port sau porțiune din port, zonă de interes sau porțiuni din acestea. La fiecare nivel de securitate, ASP pot decide ca, în diferite porțiuni ale unui port sau zonă de interes, să se aplice măsuri de securitate diferite, în funcție de concluziile evaluării securității portuare.
ASP comunică tuturor celor interesați nivelul de securitate aflat în vigoare pentru fiecare port, zonă de interes sau porțiune din acestea, precum și orice modificări survenite la acesta.
Ofițerul de securitate portuară
Articolul 9
Pentru fiecare port sau zonă de interes va fi desemnat un ofițer de securitate portuară. Fiecare port sau zonă de interes va avea, dacă este necesar, un ofițer de securitate portuară diferit, dar, atunci când este cazul, un ofițer de securitate poate fi responsabil de mai multe dintre acestea.
Ofițerii de securitate portuară îndeplinesc rolul de persoană de contact pentru problemele referitoare la securitatea portuară.
În cazul în care un ofițer de securitate portuară este altul decât ofițerul/ofițerii de securitate ai instalației/instalațiilor portuare din acel port, stabilit/stabiliți în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 725/2004, între aceștia trebuie să existe o strânsă cooperare.
Revizuiri
Articolul 10
Evaluările securității portuare se efectuează anual, iar planurile de securitate portuară se revizuiesc ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată la 5 ani.
Revizuirea planurilor de securitate portuară se realizează în aceleași condiții ca și cele prevăzute la art. 6 sau 7, după caz.
Organizație de securitate recunoscută
Articolul 11
În scopul prezentului ordin, MT va autoriza organizații de securitate recunoscute, în conformitate cu reglementările în vigoare și cu îndeplinirea condițiilor prevăzute în anexa nr. 4.
Punct de contact pentru securitatea portuară
Articolul 12
Punctul de contact pentru securitatea portuară este Direcția Generală Transport Naval din cadrul MT, denumită în continuare DGTN, care va transmite Comisiei Europene lista porturilor și zonelor de interes care fac obiectul prezentului ordin și o informează cu privire la orice modificare adusă acestei liste.
Punerea în aplicare și controlul conformității
Articolul 13
Sistemul care asigură auditarea adecvată și periodică a planurilor de securitate portuară și punerea în aplicare a acestora este prevăzut în anexa nr. 5.
DGTN în calitate de punct de contact va monitoriza împreună cu Comisia Europeană aplicarea prevederilor prezentului ordin.
Această monitorizare se va desfășura în comun cu inspecțiile prevăzute la art. 9 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 725/2004.
Adaptări
Articolul 14
Anexele nr. 1-5 se pot modifica respectându-se procedura prevăzută la art. 15, fără a se extinde domeniul de aplicare al Directivei 2005/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind consolidarea securității portuare.
Procedura consultativă
Articolul 15
Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplică prevederile art. 5 și 7 din
Decizia 1999/468/CE
de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei, ținându-se cont de prevederile art. 8 din această decizie.
Termenul stabilit în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 6 din decizia prevăzută la alin. (1) este de o lună.
Confidențialitatea și diseminarea informațiilor
Articolul 16
MT și ASP vor lua măsurile necesare pentru protecția informațiilor la care au acces părțile implicate, în conformitate cu legislația națională relevantă.
Nivelul de acces în materie de securitate al membrilor personalului care desfășoară inspecții de securitate sau care manipulează informații care au legătură cu prevederile prezentului ordin se atribuie în conformitate cu legislația națională relevantă.
Contravenții
Articolul 17
Contravențiile la prevederile prezentului ordin se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, conform legii.
Dispoziții finale
Articolul 18
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, MT, prin intermediul punctului de contact, va comunică Comisiei Europene prevederile acestuia.
Articolul 19
DGTN, Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A., Compania Națională "Administrația Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galați, Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" S.A. Constanța și administrațiile porturilor aflate în administrarea autorităților publice locale, cât și administratorii desemnați pentru porturile private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 20
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 21
Prezentul ordin transpune prevederile Directivei 2005/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005, privind consolidarea securității portuare, publicată în JO nr. L 310 din 25 noiembrie 2005, p. 0028-0039.
Articolul 22
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul transporturilor, Septimiu Buzașu, secretar de stat București, 31 mai 2007. Nr. 290.
Anexa 1 Cerințe privind evaluarea securității portuare
Articolul 1
Evaluarea securității portuare reprezintă temeiul planului de securitate portuară și al punerii în aplicare a acestuia. Evaluarea securității portuare cuprinde cel puțin:
1. identificarea și evaluarea activelor importante și a infrastructurii a cărei protecție se impune;
2. identificarea posibilelor amenințări la adresa activelor și a infrastructurii și probabilitatea concretizării acestora, pentru a stabili și ordona măsuri de securitate în funcție de priorități;
3. identificarea, selectarea și ordonarea după priorități a măsurilor de contracarare, a schimbărilor procedurale și a nivelului acestora de eficiență în reducerea vulnerabilității; și
4. identificarea punctelor slabe, inclusiv a factorilor umani implicați în activitatea portuară, a politicilor și a procedurilor.
În acest sens, evaluarea cuprinde cel puțin următoarele:
1. toate zonele relevante pentru securitatea portuară, definind astfel și limitele portuare. Acestea includ instalațiile portuare aflate deja sub incidența Regulamentului (CE) nr. 725/2004 și a căror evaluare de risc servește drept bază;
2. problemele de securitate care provin din interfața dintre instalația portuară și alte măsuri de securitate portuară;
3. personalul portuar care va face obiectul verificărilor de antecedente și/sau al verificării nivelului în materie de securitate, avându-se în vedere implicarea acestuia în zonele de risc sporit;
4. împărțirea portului, în cazul în care acest lucru este util, în funcție de probabilitatea producerii atentatelor la adresa securității. Zonele nu se analizează numai în funcție de profilul lor direct ca potențială ținută, ci și de eventualul lor rol de trecere atunci când zonele-țintă sunt cele adiacente;
5. variațiile de risc, de exemplu cele bazate pe sezonalitate;
6. trasăturile specifice ale fiecărei subzone, cum ar fi localizarea, căile de acces, furnizarea de electricitate, sistemul de comunicații, proprietatea și utilizatorii, precum și ale elemente considerate relevante pentru securitate;
7. potențiale scenarii de amenințare pentru port. Întregul port sau părți specifice ale infrastructurii acestuia, mărfurile, bagajele, persoanele sau echipamentul de transport pot fi ținta directă a unei amenințări identificate;
8. urmările specifice ale unui scenariu de amenințare. Consecințele pot avea impact asupra uneia sau mai multor subzone. Se identifică atât consecințele directe, cât și cele indirecte. Se acordă o atenție specială riscului de producere a victimelor umane;
9. posibilitatea efectelor în masă ale atentatelor la adresa securității;
10. vulnerabilitatea fiecărei subzone;
11. toate aspectele organizatorice relevante pentru securitatea globală a portului, inclusiv diviziunea tuturor autorităților de securitate, a normelor și a procedurilor existente;
12. punctele vulnerabile ale securității portuare globale în raport cu aspecte organizatorice, legislative și procedurale;
13. măsurile, procedurile și acțiunile destinate să reducă punctele vulnerabile critice. Se acordă o atenție deosebită necesității și mijloacelor de a controla sau restricționa accesul la întregul port sau la anumite porțiuni dintr-un port, inclusiv identificarea pasagerilor, a personalului portuar sau a altor lucrători, vizitatorilor și membrilor echipajelor de navă, cerințelor de monitorizare a zonelor sau a activităților, controlului mărfurilor și al bagajelor. Măsurile, procedurile și acțiunile sunt conforme cu riscul perceput, care poate varia între zonele portuare;
14. modul în care măsurile, procedurile și acțiunile vor fi consolidate în eventualitatea unei creșteri a nivelului de securitate;
15. cerințele specifice pentru gestionarea problemelor clasice de securitate, cum ar fi: încărcătură, bagaje, combustibili pentru nave, provizii sau persoane "suspecte", colete de origine necunoscută, pericole cunoscute (de exemplu, bombe). Aceste cerințe analizează condițiile de dezirabilitate fie pentru eliminarea riscului la locul depistării acestuia, fie după deplasarea acestuia într-o zonă de securitate;
16. măsurile, procedurile și acțiunile care au ca scop limitarea și diminuarea consecințelor;
17. diviziunea sarcinilor care să permită aplicarea adecvată și corectă a măsurilor, procedurilor și acțiunilor identificate;
18. acordarea unei atenții deosebite, după caz, relației cu alte planuri de securitate (de exemplu, planuri de securitate a instalațiilor portuare) și alte măsuri de securitate existente. De asemenea, se acordă atenție relației cu alte planuri de reacție (de exemplu: planul de reacție la mareele negre, planul de contingență portuară, planul de intervenție medicală, planul pentru dezastrele nucleare etc.);
19. cerințele de comunicare pentru aplicarea măsurilor și procedurilor;
20. acordarea unei atenții deosebite măsurilor de protecție împotriva divulgării informațiilor sensibile din punctul de vedere al securități;
21. cerințele legate de cunoștințe pe care trebuie să le dețină toți cei implicați direct și, după caz, publicul larg.
Anexa 2 Cerințe privind planul de securitate portuară
Articolul 1
Planul de securitate portuară stabilește regimul de securitate a unui port. Acesta se bazează pe concluziile evaluării securității portuare. Planul stabilește în mod clar măsuri detaliate. Acesta conține un mecanism de control care permite, atunci când este necesar, luarea de măsuri corective corespunzătoare.
Articolul 2
Planul de securitate portuară are la bază următoarele aspecte generale:
1. definirea tuturor zonelor relevante pentru securitatea portuară. În funcție de evaluarea securității portuare, măsurile, procedurile și acțiunile pot varia de la o subzonă la alta. Într-adevăr, unele subzone pot necesita măsuri preventive mai severe decât altele. O atenție specială se acordă interfețelor dintre subzone, identificate în evaluarea securității portuare;
2. asigurarea coordonării dintre măsurile de securitate pentru zone cu caracteristici de securitate diferite;
3. furnizarea, atunci când este necesar, de măsuri diferite, în funcție de diferitele porțiuni ale portului, de nivelurile de securitate variabile și de informațiile specifice;
4. identificarea unei structuri organizatorice care să susțină consolidarea securității portuare.
Articolul 3
În baza aspectelor generale, prevăzute la art. 2, planul de securitate portuară va atribui sarcini și va specifică planuri de lucru în următoarele domenii:
1. cerințe de acces. Pentru anumite zone, cerințele intră în vigoare numai în cazul în care nivelurile de securitate depășesc pragurile minime. Toate cerințele și pragurile sunt incluse exhaustiv în planul de securitate portuară;
2. cerințe referitoare la controlul actelor de identitate, al bagajelor și al mărfurilor. Aceste cerințe se pot aplica sau nu la subzone; cerințele se pot aplica integral sau parțial la diferite subzone. Persoanele care intră sau se află într-o subzonă pot face obiectul unui control. Planul de securitate portuară va răspunde în mod corespunzător concluziilor evaluării securității portuare, care reprezintă instrumentul prin care vor fi identificate cerințele de securitate pentru fiecare subzonă și la fiecare nivel de securitate. În cazul în care se utilizează, din motive de securitate portuară, cărți de identitate speciale, se stabilesc proceduri exacte pentru emiterea, controlul utilizării și restituirea acestor documente. Aceste proceduri iau în considerare specificul anumitor grupuri de utilizatori ai porturilor, prevăzând măsuri speciale pentru limitarea impactului negativ al cerințelor privind controlul accesului. Categoriile includ cel puțin marinarii, funcționarii din cadrul autorităților, persoanele care lucrează cu regularitate în port sau vizitează portul cu regularitate, rezidenții care locuiesc în port și persoanele care lucrează sau vizitează ocazional portul;
3. legătura cu autoritățile de control al mărfurilor, al bagajelor și al pasagerilor. Atunci când este necesar, planul prevede legătura dintre sistemul de informații și cel de control ale acestor autorități, inclusiv eventuale sisteme de control al securității înainte de sosire;
4. proceduri și măsuri de manipulare a mărfurilor, bagajelor, combustibililor de la nave, proviziilor sau persoanelor suspecte, inclusiv identificarea unei zone de securitate, precum și pentru alte aspecte îngrijorătoare din punctul de vedere al securității și încălcări ale securității portuare;
5. cerințe de monitorizare pentru subzone sau activități din cadrul subzonelor. Atât necesitatea găsirii de soluții tehnice, cât și soluțiile ca atare rezultă din evaluarea securității portuare;
6. semnalizare. Zonele cu cerințe privind accesul și/sau controlul vor fi semnalizate în mod corespunzător. Cerințele de control și acces vor lua în considerare în mod corespunzător toate legile și practicile relevante în vigoare. Monitorizarea activităților se va indica în mod corespunzător în cazul în care legislația internă cuprinde dispoziții în acest sens;
7. comunicare și control de securitate. Toate informațiile relevante pentru securitate se comunică în mod corespunzător în funcție de normele de control de securitate incluse în plan. Având în vedere sensibilitatea anumitor informații, comunicarea se face conform principiului necesității de a cunoaște, dar include, atunci când este necesar, proceduri pentru comunicatele adresate publicului larg. Standardele de control de securitate fac parte din plan și sunt destinate să protejeze informațiile sensibile din punctul de vedere al securității împotriva divulgării neautorizate;
8. raportarea atentatelor la adresa securității. În vederea asigurării unui răspuns rapid, planul de securitate portuară va trasa cerințele exacte de raportare către agentul de securitate portuară și/sau către autoritatea de securitate portuară a tuturor atentatelor la adresa securității;
9. integrarea altor planuri sau activități preventive. Planul abordează în mod clar integrarea altor activități preventive și de control existente în port;
10. integrarea altor planuri de răspuns și/sau includerea anumitor măsuri, proceduri și acțiuni specifice de răspuns. Planul descrie detaliat interacțiunea și coordonarea cu alte planuri de răspuns și de urgență. Conflictele și deficiențele se rezolvă după caz;
11. cerințele de formare și exerciții;
12. organizarea practică a securității portuare și procedurile de lucru. Planul de securitate portuară va descrie în detaliu organizarea securității portuare, diviziunea sarcinilor și procedurile de lucru. De asemenea, el va descrie în detaliu coordonarea cu agenții de securitate ai instalațiilor portuare și ai navelor, după caz. Planul va delimita sarcinile comitetului pentru securitatea portuară, în cazul în care acesta există;
13. procedurile pentru adaptarea și actualizarea planului de securitate portuară.
Anexa 3 Cerințe pentru exercițiile pregătirii de
bază în domeniul securității
Articolul 1
Tipurile de exerciții de pregătire care pot presupune participarea agenților de securitate ai instalațiilor portuare, în colaborare cu autoritățile relevante ale statelor membre, cu agenții de securitate ai companiilor sau cu agenții de securitate ai navelor, în cazul în care aceștia sunt disponibili, se desfășoară cel puțin o dată la fiecare an calendaristic, fără ca intervalul dintre două exerciții de pregătire să depășească 18 luni.
Articolul 2
Cererile de participare a agenților de securitate ai companiilor sau a agenților de securitate ai navelor la exercițiile de pregătire în comun se fac luându-se în considerare implicațiile cu privire la securitate și muncă pentru navă.
Articolul 3
Aceste exerciții de formare vor testa comunicațiile, coordonarea, disponibilitatea resurselor, intervenția și pot fi:
1. la scară naturală sau în condiții reale;
2. simulare teoretică sau seminar; ori
3. combinate cu alte exerciții organizate, cum ar fi exerciții de intervenție de urgență sau exercițiile altor autorități portuare statale.
Anexa 4 Condițiile care trebuie îndeplinite de o
organizație de securitate recunoscută pentru a fi
autorizată de MT
Articolul 1
O organizație de securitate recunoscută pentru a fi autorizată de MT trebuie să poată demonstra:
1. expertiza în aspectele relevante ale securității portuare;
2. cunoașterea corespunzătoare a operațiunilor portuare, inclusiv cunoștințe de proiectare portuară și construcție;
3. cunoașterea corespunzătoare a altor operațiuni relevante pentru securitate care ar putea afecta securitatea portuară;
4. capacitatea de a evalua riscurile de securitate portuară probabile;
5. abilitatea de a menține și îmbunătăți cunoștințele specializate ale personalului său în domeniul securității portuare;
6. abilitatea de a monitoriza capacitatea personalului de a prezenta încredere în permanență;
7. abilitatea de a menține măsuri corespunzătoare pentru a evita divulgarea neautorizată sau accesul la materiale sensibile din punctul de vedere al securității;
8. cunoașterea legislației și a cerințelor de securitate naționale și internaționale relevate;
9. cunoașterea amenințărilor actuale la adresa securității și a modelelor acestora;
10. abilitatea de a recunoaște și depista arme, substanțe și dispozitive periculoase;
11. abilitatea de a recunoaște, fără discriminare, caracteristicile și modelul comportamental al persoanelor susceptibile de a amenința securitatea portuară;
12. cunoașterea tehnicilor utilizate pentru eludarea măsurilor de securitate;
13. cunoașterea echipamentelor și sistemelor de securitate și supraveghere și a limitelor operaționale ale acestora.
Articolul 2
O organizație de securitate recunoscută care a efectuat o evaluare a securității portuare sau o revizuire a unei asemenea evaluări pentru un port nu poate întocmi sau revizui planul de securitate portuară pentru același port.
Anexa 5 Sistemul de auditare adecvată și periodică
a planurilor de securitate portuară
Articolul 1
Auditul planurilor de securitate portuară și al modului de aplicare a acestora se face prin audituri externe care se execută de auditori ce aparțin unei organizații recunoscute sau de către auditorii specializați ai autorității portuare și/sau de căi navigabile și cuprinde:
1. Auditul inițial al Planului de Securitate Portuară și al modului de aplicare a acestuia, care va include o verificare completă a sistemului de securitate și a oricăror echipamente de securitate asociate în conformitate cu prevederile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare, din 31 martie 2004. Acest audit are scopul de a constata dacă sistemul de securitate al portului și orice echipament de securitate asociat îndeplinesc în totalitate cerințele aplicabile ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 și că sunt în stare satisfăcătoare și potrivite scopului pentru care au fost proiectate și implementate.
2. Auditul anual al Planului de Securitate Portuară și al modului de aplicare a acestuia, care va include o verificare completă a sistemului de securitate și a oricăror echipamente de securitate asociate în conformitate cu prevederile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare, din 31 martie 2004. Acest audit are scopul de a constata dacă sistemul de securitate al portului și orice echipament de securitate asociat îndeplinesc în totalitate cerințele aplicabile ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 și că sunt în stare satisfăcătoare și potrivite scopului pentru care au fost proiectate și implementate.
3. Auditul suplimentar poate fi stabilit de către MT ca urmare a situațiilor concrete constatate de către acesta în funcționarea porturilor sau căilor navigabile. Auditul suplimentar se efectuează, de asemenea, ori de câte ori este inițiat sau declanșat un incident de securitate care afectează semnificativ climatul de siguranță din zona portuară.
Articolul 2
Auditul anual al Planului de Securitate Portuară și al modului de aplicare a acestuia trebuie să cuprindă o evaluare care să aibă în vedere cel puțin:
1. evidențierea funcționării corespunzătoare a sistemului de management al securității portuare la parametrii înregistrați cu ocazia aprobării inițiale a Planului de Securitate Portuară;
2. evaluarea modului în care au fost soluționate nonconformitățile constatate cu prilejul auditului anterior;
3. identificarea rezultatelor înregistrate ca urmare a modificărilor aduse pe parcursul funcționării sistemului cu scopul îmbunătățirii acestuia.
Articolul 3
La finalizarea oricărui tip de audit al Planului de Securitate Portuară și al modului de aplicare a acestuia trebuie întocmit un raport care constă într-un rezumat privind modul de efectuare a auditului, o descriere a fiecărei nonconformități găsite în timpul auditului și o descriere a măsurilor utilizate pentru remedierea acestora.
Articolul 4
Raportul trebuie protejat împotriva accesului neautorizat sau dezvăluirii neautorizate și trebuie să conțină de asemenea anexat chestionarul de audit completat cu toate constatările făcute.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.