Protocolul din 30 martie 2007

În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Nyiregyhaza, pe teritoriul Ungariei, în perioada 26-30 martie 2007, Sesiunea a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat:

Delegația părții române:

Ovidiu Gabor - supleant al împuternicitului;

Anemarie Ciurea - expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;

Victor Popescu - expert, șeful Subcomisiei de calitatea apelor;

Anna Peter - expert.

Delegația părții ungare:

Antok Gabor - supleant al împuternicitului;

Domahidy Laszlo - expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;

Dr. Sallai Adrienn - expert;

Bodnar Gaspar - expert;

Solymos Karoly - expert, șeful Subcomisiei de calitatea apelor.

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Oradea la 2 februarie 2006.

II. Diverse.

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei

I.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul și elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 pct. 14 din Acord.

I.1.a. Comisia constată că:

- subcomisia ad-hoc a continuat coordonarea verificării și reînnoirii regulamentelor existente și elaborarea noilor regulamente, în conformitate cu Programul care reprezintă anexa 6 la Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei;

- subcomisia ad-hoc a avut o întâlnire la Târgu Mureș (Praid), în perioada 12-14 septembrie 2006;

- subcomisia ad-hoc a finalizat conținutul, structura și forma proiectelor de text ale unor regulamente elaborate de subcomisiile responsabile, stabilite conform pct. 2 al procesului-verbal al Subcomisiei ad-hoc de la Mezțhegyes, din 4-6 aprilie 2005;

- în legătură cu proiectele de text ale unor regulamente, Comisia constată următoarele:

- Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă

La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, precum și modelul-tip al anexelor nr. 2 și 3, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea textului de regulament, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să aibă loc după finalizarea anexelor.

- Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne

La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne, precum și modelul-tip al anexelor nr. 2 și 5.c, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea textului de regulament, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să aibă loc după finalizarea anexelor.

- Regulamentul privind regimul de exploatarea a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant, de pe teritoriul român

La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, au fost finalizate proiectul de text și anexele Regulamentului privind exploatarea barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant, de pe teritoriul român, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.

- Regulamentul privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare

La întâlnirea Subcomisiei ad-hoc, de la Târgu Mureș (Praid), din 12-14 septembrie 2006, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind trecerea frontierei și la contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.

- Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere

La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere.

La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006, au fost finalizate anexele la Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice și sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă. Regulamentul și anexele au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.

- Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară

La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006, au fost finalizate proiectul de text și anexa la Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară, exceptând ultima coloană a anexei privind valorile debitelor limită (prag), pentru secțiunile de frontieră ale râurilor transfrontieră, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să aibă loc după finalizarea anexei.

- Regulamentul privind principiile și modul de acțiune detaliat pentru cazurile în care poluarea accidentală a apelor de frontieră produce pagube transfrontiere

Regulamentul nu a fost elaborat, deoarece până în prezent Comisia Europeană nu a elaborat un ghid de implementare a

Directivei 2004/35/CE

privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor de mediu, care ar servi ca bază pentru elaborarea regulamentului menționat.

În acest scop, la Sesiunea a XVII-a a Comisiei împuterniciții guvernamentali au semnat o propunerea comună în legătură cu participarea experților români și unguri la elaborarea ghidului respectiv, tradusă în limba engleză, care a fost transmisă Comisiei Europene cu câte o scrisoare de însoțire semnată de directorii de apă ai părților. Propunerea comună reprezintă anexa nr. 1.a la prezentul protocol.

Prin răspunsul transmis de Comisia Europeană pe adresele directorilor de apă ale părților, se arată că, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene vor stabili un astfel de grup de lucru la nivelul Comisiei Europene, se va ține seama de solicitarea împuterniciților. Scrisoarea de răspuns a Comisiei Europene reprezintă anexa nr. 1.b la prezentul protocol.

Părțile au căzut de acord că și implementarea

Directivei 2004/35/CE

, respectiv modul de acțiune în legătură cu prevenirea și repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor, să se facă de către părți conform recomandărilor ulterioare ale Comisiei Europene formulate pentru statele membre.

I.1.b. Comisia hotărăște:

- aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei ad-hoc;

- aprobă următoarele regulamente finalizate:

1. Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol. Acest regulament va intra în vigoare numai după finalizarea anexelor;

2. Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul protocol. Acest regulament va intra în vigoare numai după finalizarea anexelor;

3. Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant, de pe teritoriul român, care reprezintă anexa nr. 4 la prezentul protocol;

4. Regulamentul privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare, care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol;

5. Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol;

6. Regulamentul de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară, care reprezintă anexa nr. 7 la prezentul protocol. Acest regulament va intra în vigoare numai după finalizarea anexei;

- părțile să urmărească transpunerea în legislația națională și să procedeze conform recomandărilor pe care Comisia Europeană le face statelor membre, pentru implementarea

Directivei 2004/35/CE

, în cazurile în care poluarea accidentală a apelor produce pagube transfrontieră;

- continuarea de către Subcomisia ad-hoc a activității pentru finalizarea regulamentelor;

- următoarea întâlnire a Subcomisiei ad-hoc să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV 2007, pentru trecerea în revistă a situației regulamentelor în curs de finalizare.

I.2. Activitatea Subcomisiei de calitatea apelor

I.2.a. Comisia constată că:

- subcomisia a avut două întâlniri, respectiv: întâlnirea extraordinară de la Cluj, 14-16 iunie 2006, întâlnirea ordinară de la Balmazujvaros (Debrecen), din 27-30 noiembrie 2006;

- experții părților și-au prezentat materialele privind problematica calității râului Tur. Pe baza acestora experții părților au continuat discuțiile, subliniind unele considerații importante (de exemplu: protecția naturii și a folosințelor de apă).

Experții părților își exprimă disponibilitatea de a participa în comun la proiectele și programele privind protecția calității apelor râului Tur;

- experții părților au analizat colaborarea ocazionată de evenimentul de la Baia Borșa, din 25 noiembrie 2005, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, și au constatat că evenimentul nu a produs o deteriorare neașteptată a calității apei, care să producă pagube pe teritoriul ungar.

Analiza evenimentului a avut scopul de a evidenția modul unitar de aplicare a prevederilor art. 4 pct. 1.c din regulamentul mai sus amintit, care conține limitele de alarmare conform Metodologiei Comisiei Internaționale pentru Protecția fluviului Dunărea (ICPDR), având în vedere că această nouă metodologie a fost utilizată pentru prima dată.

Conform consensului privind aplicarea unitară, alarmarea conform prevederilor ICPDR trebuie inițiată când cantitățile evacuate, estimate pe baza informațiilor, depășesc pragurile de alarmare;

- conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, experții părților au efectuat în anul 2005, cu frecvență lunară, recoltări de probe de apă din râurile Tur, Someș, Crasna, Barcău, Ier, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș.

Rezultatele analizelor în majoritatea secțiunilor și la majoritatea indicatorilor sunt comparabile, cu excepția unor indicatori din unele secțiuni de prelevare, unde există diferențe care se datorează perioadei de recoltare, precum și etaloanelor, calității reactivilor și aparaturii diferite utilizate de cele două părți;

- evaluarea rezultatelor obținute în urma analizelor efectuate pe probe de apă recoltate de laboratoarele celor două părți, în anul 2005 comparativ cu cele din 2004, se bazează pe compararea mediilor valorilor obținute de cele două părți în cei doi ani în discuție.

Prin compararea indicatorilor determinați în anul 2005 pentru care s-a înregistrat o îmbunătățire, respectiv o înrăutățire față de anul 2004, apa râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară păstrează tendința generală de îmbunătățire calitativă înregistrată în ultima perioadă;

- experții părților au analizat rezultatele acțiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante la întâlnirea desfășurată la Satu Mare, din 26-29 septembrie 2006, și au fost de acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu această ocazie.

Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul VITUKI Kht, institut acreditat internațional, neutru față de laboratoarele ambelor părți. Pe baza rezultatelor validate activitatea laboratoarelor se consideră ca fiind foarte bună.

Efectuarea analizelor pe probele de apă prelevate în data de 30 august 2006, în secțiunea Satu Mare, râul Someș, a avut loc în condițiile proprii ale fiecărui laborator.

Toate rezultatele analitice obținute la proba de apă naturală de către laboratoarele participante prezintă o concordanță foarte bună. Performanța, luându-se în considerare cei 20 de indicatori, se situează în domeniul 90-100%, ceea ce înseamnă calificativ "foarte bine".

La aceeași dată au fost distribuite laboratoarelor și probe sintetice de apă.

Toate cele 7 laboratoare au obținut rezultate între 90-100% în cazul probelor sintetice, ceea ce înseamnă calificativ "foarte bine".

Se poate constata că analiza probelor sintetice este în continuare de importanță deosebită în vederea asigurării controlului calității în laboratoare în scopul obținerii unor rezultate analitice de calitate.

Experții părților susțin, de comun acord, că trebuie asigurate și în viitor condițiile în vederea continuării cu succes a acțiunii de intercalibrare internațională și evaluării rezultatelor de către Institutul VITUKI Kht, institut acreditat internațional, cu atât mai mult cu cât acesta realizează și intercalibrarea laboratoarelor părții române, care participă la evaluarea calității apelor fluviului Dunărea (Trans-Național Monitoring Network - TNMN).

Recunoașterea competenței laboratoarelor este demonstrată de calificativele obținute, ceea ce se realizează prin participarea la exercițiul de intercalibrare a laboratoarelor;

- în perioada de la Sesiunea a XVII-a a Comisiei și până la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier, în înțelesul Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita;

- experții părților s-au informat reciproc în legătură cu preluarea în legislațiile naționale a Metodologiei Comisiei Internaționale pentru Protecția fluviului Dunărea (ICPDR) privind evaluarea integrată a riscului la poluări accidentale ale râurilor în context transfrontier;

- s-au efectuat prelevări și analize comune privind calitatea apei pe canalele Cutaș și Horea;

- experții părții române au predat experților părții ungare, la întâlnirea subcomisiei, baza de date pentru perioada 1987-1992, în format electronic.

Astfel, se poate considera că a fost realizată o bază de date comună privind calitatea apelor, pentru perioada 1987-2004, care se va reactualiza anual;

- unele date de contact ale părții române, cuprinse în anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariției unei stări de deteriorare neașteptată a calității apei s-au schimbat.

Experții părților propun modificarea în mod corespunzător a acestei anexe.

I.2.b. Comisia hotărăște:

- aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor subcomisiei;

- experții părților să analizeze în continuare problematica calității apelor râului Tur;

- să se facă evaluarea și explicarea rezultatelor analizelor fizico-chimice din anul 2006, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară;

- să se continue activitatea de intercalibrare și să se facă evaluarea acestei activități desfășurată de laboratoarele care participa la urmărirea calității cursurilor de apă care formează sau sunt întretăiate de frontieră, cu participarea Institutului VITUKI Kht;

- să se facă trecerea în revistă a poluărilor accidentale cu efect transfrontier, începând de la Sesiunea a XVIII-a;

- să se continue activitatea grupelor de experți comuni, pentru examinarea posibilităților teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaș și Ghepeș, conform celor stabilite la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, din 18 ianuarie 2007;

- experții părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei;

- aprobă anexa nr. 2 modificată și reeditată la Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariției unei stări de deteriorare neașteptată a calității apei, privind Lista instituțiilor abilitate pentru efectuarea schimburilor de informații, care reprezintă anexa nr. 8 la prezentul protocol;

- următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV 2007, pe teritoriul Ungariei.

I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

I.3.a. Comisia constată că:

- subcomisia a avut două întâlniri, respectiv: întâlnirea extraordinară de la Gyula, 5-7 iulie 2006, întâlnirea ordinară de la Oradea, din 13-16 noiembrie 2006;

- experții părților au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, precum și modelul-tip al anexelor nr. 2 și 3, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

- experții părților au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne, precum și modelul-tip al anexelor nr. 2 și 5.c, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

- experții părților au finalizat proiectul de text și anexele Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant, de pe teritoriul român, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

- în legătură cu examinarea situației îndeplinirii celor prevăzute în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant, de pe teritoriul român, experții părților au constatat că exploatarea barajului Bekes de pe Crișul Dublu s-a făcut în conformitate cu prevederile regulamentului în vigoare.

Experții părții române au informat că modernizarea stației de pompare Ant este în curs de finalizare și că în anul 2006 stația de pompare a funcționat continuu o perioadă foarte lungă, de 5 luni, nefiind probleme deosebite în exploatare.

Experții părților, în timpul verificării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de ape și ape interne, din 17-20 octombrie 2006, de pe teritoriul ungar, au evaluat aplicarea sarcinilor rezultate din regulament și au constatat că în perioada examinată barajul Bekes nu a funcționat la nivelul ridicat;

- în legătură cu modul de compensare de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crișul Alb, malul drept), experții părților constată că au fost realizate măsurători comune de debit în luna martie 2006 (7 martie, Sălard, și 8 martie, Kismarja).

Rezultatele măsurătorilor comune de debite, atât de pe teritoriul român, cât și de pe teritoriul ungar, sunt corecte, fiind în limitele tehnice acceptate de către experții părților.

Experții părților propun ca măsurătorile să continue în anul 2007, deoarece o singură măsurătoare nu este suficientă pentru trasarea corectă a cheii limnimetrice în zona de ape mari. Experții părților consideră că, prin montarea celor două stații automate de pe teritoriul ungar (Barcău - Kismarja și Ier - Pocsaj) și prin funcționarea celor două stații automate existente, de pe teritoriul român (de la Sălard și Marghita), analiza va fi mai rapidă.

În acest sens, experții părților propun ca în cursul anului 2007 să se facă o corelație de nivele la viituri, între părți, și pe baza înregistrărilor de la stațiile automate.

Experții părților constată că din motive financiare nu au fost posibile măsurătorile geodezice și că, în cursul anului 2007, propun întocmirea unui proiect comun prin Inrerreg III, pentru finalizarea acestei probleme;

- în legătură cu elaborarea concluziilor privind analiza studiului părții române, intitulat "Condițiile de formare și scurgere a viiturilor în bazinul râului Barcău" și a studiului similar al părții ungare, intitulat "Inundațiile și hidrologia râului Barcău", experții părților au luat cunoștință despre realizarea unei propuneri de studiu integrator al inundațiilor cu efect transfrontier, la nivelul bazinului hidrografic Barcău, pe baza studiilor efectuate anterior de părți.

Experții părților convin ca această primă propunere să fie completată cu:

> includerea hidrografelor de debite pentru viiturile corelate, de către părți;

> includerea pe același grafic a hidrografelor de nivele înregistrate la toate stațiile celor două părți, nominalizate în acest prim studiu;

> rescrierea textului studiului, utilizându-se termeni tehnici acceptați de literatura de specialitate a părților.

Experții părților propun să se elaboreze un studiu similar și pentru râul Mureș, care să cuprindă viiturile la care s-a înregistrat cel puțin faza I de apărare, conform regulamentelor proprii ale părții ungare, la stația hidrometrică Mako, și să aibă aceleași formă, grafică și conținut ca studiul de pe râul Barcău;

- experții părților au efectuat în perioada 4 septembrie-20 octombrie 2006 examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic, de pe teritoriile celor două țări.

În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare corespunzătoare.

Totodată, au constatat că procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă și conținut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.

Experții părților și-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundațiilor și scurgerii ghețurilor, desfășurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.

Ca urmare a ședinței comune a Guvernului României și Guvernului Republicii Ungare, din 20 octombrie 2005, au rezultat pentru părțile implicate unele sarcini. În legătură cu tema "Schimbul de experiență în domeniul apărării împotriva inundațiilor și transfer de know-how din partea ungară în vederea dezvoltării în mod similar a infrastructurii pentru protecția inundațiilor", împuternicitul părții române și supleantul împuternicitului părții ungare au decis ca schimbul de experiența și transferul de know-how să se realizeze cu ocazia examinării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din perioada septembrie-octombrie 2006.

În perioada septembrie-octombrie 2006 experții părților, cu ocazia verificărilor de toamna, au făcut un schimb de experiență în legătură cu tematica menționată mai sus.

Experții părților propun ca schimbul de experiență reciproc să fie continuat în viitor în cadrul acestei subcomisii;

- Direcția Apelor Crișuri cu sediul la Oradea și Direcția Apelor KORKOVIZIG cu sediul la Gyula lucrează în comun la elaborarea studiului privind posibilitățile de exploatare coordonată a polderelor, pentru râul Crișul Negru, luând în considerare rezultatele proiectului NATO - Science for Peace, intitulat "Monitorizarea inundațiilor periculoase în România și Ungaria folosind date satelitare";

- în legătură cu efectuarea și analiza de către experții părților a măsurătorilor geodezice, privind influența Pragului de fund de pe Crișul Repede din secțiunea km 55+830 și a Barajului cu Ace de pe Crișul Alb din secțiunea km 135+165, în conformitate cu cele cuprinse în procesului-verbal al întâlnirii Subcomisiei de la Timișoara, din 24 februarie 2003, experții părților constată că în perioada 14-15 august 2006, pe râul Crișul Alb, și în perioada 16-17 august 2006, pe râul Crișul Repede, s-au realizat măsurători geodezice comune care nu au evidențiat modificări sau colmatări semnificative ale albiei în secțiunile de măsurare. Experții părților propun ca următoarele măsurători să fie realizate în anul 2010;

- în legătură cu proiectele elaborate în comun, experții părților constată că, deși au fost făcute eforturi comune, din cauza condițiilor de eligibilitate financiare impuse de fondurile externe, nu au putut fi promovate.

Experții părților au propus ca, începând cu anul 2007, deoarece condițiile de eligibilitate vor fi permisive, să se întocmească proiecte comune care să fie în concordanță cu Planul de management al bazinului hidrografic Tisa și cu planurile de risc de apărare împotriva inundațiilor, care sunt în curs de elaborare sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția fluviului Dunărea (ICPDR).

Experții părților au propus în acest sens să se realizeze proiecte comune pentru modernizarea anexelor la regulamentele privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și ape interne;

- experții părților au constatat și au propus ca problematica privind planurile comune de intervenție, cuprinsă la pct. I.3.a. alin. 5 din Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei, să fie rediscutată după aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă;

- experții părților propun ca la următoarea sesiune a Comisiei împuterniciții părților să hotărască ce subcomisie va răspunde de aplicarea prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și pompări de ape interne.

I.3.b. Comisia hotărăște:

- aprobă procesele-verbale ale întâlnirii subcomisiei;

- continuarea activității de finalizare a anexelor la Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și la Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne, pe cât posibil prin accesarea fondurilor terțe în vederea finanțării acestei activități, cu participarea organelor hidrotehnice teritoriale competente;

- să se examineze situația îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român;

- în legătură cu modul de compensare de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crișul Alb, malul drept), experții părților să continue măsurătorile simultane de debit la viituri și să efectueze măsurătorile geodezice comune, în anul 2007, pentru analiza condițiilor de formare și scurgere a viiturilor pe râul Barcău și întocmirea raportului final. Această activitate să se realizeze din fonduri proprii și/sau prin accesarea de fonduri terțe;

- prima varianta a studiului integrator elaborat pentru evaluarea la nivel de bazin a inundațiilor cu efect transfrontier pe râul Barcău să fie completată cu:

> includerea hidrografelor de debite pentru viiturile corelate, de către părți;

> includerea pe același grafic a hidrografelor de nivele înregistrate la toate stațiile celor două părți, nominalizate în acest studiu;

> rescrierea textului studiului utilizându-se termeni tehnici acceptați de literatura de specialitate a părților;

- să se inițieze un studiu similar și pentru râul Mureș;

- să se examineze procesele-verbale ale întâlnirilor de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din anul 2007;

- să se continue în viitor schimbul de experiență reciproc, efectuat cu ocazia verificării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, iar rezultatele să fie consemnate în procese-verbale;

- să se finalizeze elaborarea, până la următoarea întâlnire a subcomisiei, a studiului privind posibilitățile de exploatare coordonată a polderelor, pentru râul Crișul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse în proiectului NATO - Science for Peace - "Monitorizarea inundațiilor periculoase în România și Ungaria folosind date satelitare", cât și a celor cuprinse la pct. 4 al Procesului-verbal al întâlnirii subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004;

- Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor va răspunde de aplicarea prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și pompări de ape interne;

- următoarea măsurătoare geodezică comună pentru urmărirea modificărilor sau colmatărilor albiei pe râul Crișul Alb km 135+165 și pe râul Crișul Repede km 55+830 să fie realizată de organele hidrotehnice teritoriale competente, în anul 2010;

- experții părților să se informeze în legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei;

- următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV 2007, pe teritoriul Ungariei.

I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie

I.4.a. Comisia constată că:

- au avut loc două întâlniri ale subcomisiei, o întâlnire extraordinară la Praid, în 21-23 iunie 2006, și o întâlnire ordinară comună cu Grupa de experți pentru Directiva-cadru pentru apă, la Nyiregyhaza, în 15-18 ianuarie 2007;

- experții părților au finalizat proiectul de text și anexele Regulamentului privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;

- experții părților au finalizat proiectul de text și anexa Regulamentului de colaborare între organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară, exceptând ultima coloană din anexă privind valorile debitelor limită (prag) în secțiunea de frontieră a râurilor transfrontiere, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.

Experții părților au stabilit ca instituțiile specializate ale părților să continue elaborarea metodologiei pentru determinarea valorilor debitelor limită (prag) în secțiunea de frontieră a râurilor transfrontiere, iar în cursul elaborării să ia în considerare următoarele recomandări metodologice:

> pe cât posibil să se ia în considerare conținutul metodologiilor elaborate și predate reciproc (anexele nr. 5 și 6 ale procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006);

> să fie luate în considerare șirurile de date omogene și reprezentative, pe cât posibil pe o perioadă de 30 de ani pentru stațiile corespondente;

> pentru calcule să se utilizeze cea mai mică medie zilnică a perioadelor aprilie-septembrie și octombrie-martie din fiecare an luat în considerare;

> calculele se efectuează pentru secțiunile de frontieră conform metodologiilor aprobate prin anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a XV-a a Comisiei mixte hidrotehnice și anexa nr.5 la Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice;

> se va utiliza curba de distribuție Pearson 3;

> valorile debitului limită (prag) vor fi determinate ulterior, pe baza curbei de distribuție;

- sarcinile prevăzute în Regulamentul privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară au fost îndeplinite;

- experții părților s-au informat reciproc în legătură cu unele schimbări survenite în anexele regulamentului și propun modificarea lor după cum urmează:

> anexa nr. 1.c la regulamentul menționat mai sus, privind schimbul zilnic curent al datelor meteorologice;

> anexa nr. 4.a la regulamentul menționat mai sus, privind schimbul zilnic curent al datelor hidrologice;

> anexa nr. 7.c la regulamentul menționat mai sus, privind datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date;

> anexa nr. 8.a privind schimbul de date obținute din măsurători de la radarele meteorologice și anexa nr. 8.b privind avertizările meteorologice pe baza datelor radar, la regulamentul menționat mai sus;

> anexa nr. 9 privind adresele poștale și telefoanele instituțiilor care participă la schimbul de date meteorologice și hidrologice;

- sarcinile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere au fost îndeplinite;

- materialele care nu au fost schimbate între părți din motive obiective vor fi transmise până la 30 iunie 2007;

- experții părților au efectuat evaluările măsurătorilor comune de debit (în scopul intercalibrării) pentru anii 2005 și 2006 și ale celor simultane pentru anul 2005, inclusiv în perioada de iarnă fără fenomene de îngheț.

Experții părților propun continuarea măsurătorilor comune de debit (în scopul intercalibrării), cât și a celor simultane, inclusiv în perioada de iarnă fără fenomene de îngheț;

- pentru valorile stabilite în comun pentru debitele lunare medii, maxime și minime pentru anul 2003, acolo unde diferențele sunt peste limitele admisibile, organele hidrotehnice teritoriale competente au evaluat și analizat cauzele și au determinat valorile finale pentru anul 2003 ale debitelor medii, maxime și minime în secțiunea de frontieră;

- schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la București, în perioada 1-3 octombrie 2005 și, respectiv, la Budapesta, în perioada 11-13 octombrie 2006.

Experții părților propun continuarea schimbului de experiență în cadrul unei întâlniri ce se va desfășura la București, în perioada septembrie-octombrie 2007, la care să participe și experți ai direcțiilor teritoriale ale apelor, implicate în elaborarea de prognoze hidrologice;

- partea română a informat că sistemele de transmitere automată a datelor elaborate în cadrul programelor PHARE CBC în prezent nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizării softului pentru realizarea interfeței cu programul național DESWAT de elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi finalizat la sfârșitul anului 2008.

Experții părților propun ca activitatea să se desfășoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Arad, din 13 februarie 2002;

- partea română a transmis experimental imagini radar în format GIF, de la radarul Gematronik, din Oradea, la direcțiile apelor corespondente din Ungaria;

- experții părților au constatat că grupele comune de experți au continuat examinarea posibilităților teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaș și Ghepeș, conform sarcinilor prevăzute la pct. 1 al ordinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Gyula, în perioada 7-10 septembrie 2004;

- experții părților au constatat următoarele:

Pentru Canalul de desecare Horea (Karolyi-folyas)

Experții părților au rezolvat următoarele sarcini:

> verificarea sectorului canalului de desecare Horea (Karolyi-folyas) și a canalului Szenasi, inclusiv natura terenului, în 23 iunie 2005;

> efectuarea măsurătorilor topografice:

> rezultatele măsurătorilor topografice pentru canalul Horea, pe teritoriul ungar, erau existente;

> partea română a făcut verificarea canalului Horea pe teritoriul român;

> documentele privind verificările au fost transmise reciproc;

> pe canalul Szenasi nu există posibilitatea tranzitării apei, cota de fund a acestuia fiind mai joasă; astfel nu este cazul verificării acestuia în acest cadru;

> examinarea stării tehnice a lucrărilor hidrotehnice:

> verificarea a avut loc pe teritoriul ungar, în 23 iunie 2005,

> starea tehnică a lucrărilor hidrotehnice a fost evaluată de comisia de experți ca fiind corespunzătoare;

> pe teritoriul român nu există lucrări hidrotehnice;

> statistica tranzitării apei (regimul hidrologic), sursa stocului de apă și stabilirea măsurilor necesare pentru a servi obiectivul respectiv sunt conținute în studiul transmis anterior;

> au avut loc prelevările comune de probe, iar analizele au fost efectuate de laboratorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului FETI-KTVF. Evaluarea calității apelor canalului a fost efectuată pe baza reglementărilor naționale aflate în vigoare;

> s-a efectuat o singură măsurătoare de debit, în 2006, cu ocazia apărării împotriva inundațiilor produse de ape interne;

> în data de 9 ianuarie 2007 a avut loc la Satu Mare o întâlnire a grupei comune de experți, care în legătură cu canalul Horea a constatat următoarele:

> canalul asigură scurgerea apelor mari;

> canalele și lucrările hidrotehnice sunt în stare corespunzătoare;

> nu există posibilitatea suplimentării debitului;

> partea ungară a predat părții române studiul efectuat, spre analiză. În cazul acordului părții române, se va elabora studiul comun.

Canalul Cutaș:

Au avut loc prelevările comune de probe și efectuarea analizelor.

Evaluarea calității apelor canalului a fost efectuată pe baza prevederilor naționale aflate în vigoare.

Experții părților au căzut de acord că în prezent calitatea apelor pe canalul Cutaș nu este corespunzătoare pentru a fi tranzitată. Propun în continuare prelevarea de probe și efectuarea de analize o dată pe an.

Grupa comună de experți trebuie să continue examinarea posibilităților teoretice de tranzitare a apelor, conform sarcinilor prevăzute la pct. 1 al ordinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Gyula, în perioada 7-10 septembrie 2004.

Canalul Ghepeș:

Verificarea comună a canalului Ghepeș s-a realizat în data de 5 mai 2005 de către grupa comună de experți formată din specialiști de la Direcția Apelor Crișuri și Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF), Sucursala Someș-Criș, pe tronsonul dintre canalul colector și frontieră, cât și pe tronsonul dintre canalul Ant și confluența dintre canalul Ghepeș nou și vechi, iar în data de 10 mai 2005, pe teritoriul ungar între Kotegyan și frontieră, când Inspectoratul Apelor, Mediului și Protecției Naturii Crișuri din Ungaria și laboratorul Direcției Apelor Crișuri din România au efectuat și prelevări de probe pentru calitatea apelor.

În data de 11 noiembrie 2005 la Oradea a avut loc armonizarea măsurătorilor geodezice. Măsurătorile pe teritoriul ungar pe tronsonul prevăzut au avut loc în prima parte a anului 2006, iar pe teritoriul român în august 2006.

La cererea Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF), măsurătorile geodezice pentru alternativa provizorie de suplimentare a debitelor nu au avut loc pe întregul tronson prevăzut de 22,37 km lungime, ci numai pe tronsonul dintre canalul ANT (CPE2) și frontieră.

Partea ungară a predat părții române studiul efectuat, în vederea analizării. În cazul acordului părții române, se va elabora studiul comun.

În scopul continuării activității în anul 2007, experții părților propun luarea în considerare a pct. 1 al odinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Gyula, în perioada 7-10 septembrie 2004.

Experții părților consideră necesară continuarea măsurătorilor geodezice pe teritoriul român și a analizelor de calitate în ambele secțiuni în perioada aprilie-mai 2007, conform propunerii Subcomisiei de calitatea apelor.

Activitatea Grupei de experți pentru Directiva-cadru pentru apă:

- În cadrul Raportului 2004 pentru bazinul Dunării, în cadrul Comisiei Internaționale pentru Protecția fluviului Dunărea (ICPDR), părțile au efectuat armonizarea corpurilor de apă de suprafață și subterane transfrontieră mai mari de 4.000 kmp; în cadrul Grupei pentru Directiva-cadru pentru apă a continuat armonizarea corpurilor de apă transfrontieră pe baza rapoartelor naționale.

- Experții părților au stabilit corpurile comune de apă transfrontieră de suprafață și subterane.

Experții părților propun ca la următoarea întâlnire a Grupei de experți pentru Directiva-cadru pentru apă să se treacă în revistă corpurile de apa transfrontieră subterane identificate ca fiind neconcordante din punctul de vedere al riscului cantitativ și calitativ și vor analiza posibilitățile de armonizare a acestora.

- Experții părților au analizat anexa nr. 2 la procesul-verbal al întâlnirii Grupei de experți pentru Directiva-cadru pentru apă, din 26 octombrie 2005, de la Gyula, din punctul de vedere al delimitării corpurilor de apă și al tipurilor acestora (artificiale și puternic modificate).

- Experții părților propun ca la următoarea întâlnire a Grupei de experți pentru Directiva-cadru pentru apă să se continue această activitate de delimitare și armonizare, cu luarea în considerare și a corpurilor de apă aflate la risc din punctul de vedere al substanțelor organice, nutrienți/nitrați, al substanțelor prioritar periculoase și hidromorfologic.

- Experții părții române au predat rapoartele pentru 2004 ale planurilor de management ale direcțiilor apelor implicate, respectiv Someș-Tisa, Crișuri și Mureș, realizate în limba română, având un scurt rezumat în limba engleză, care au constituit baza Raportului național 2004.

- Experții părților s-au informat reciproc în legătură cu stadiul realizării sistemelor de monitoring pentru corpurile de apă transfrontieră, de suprafață și subterane, conform cerințelor Directivei-cadru pentru apă.

Experții părților au convenit să își transmită reciproc rapoartele privind sistemele de monitoring realizate conform art. 8 din Directiva-cadru pentru apă, după transmiterea acestora la Comisia Europeană, la 22 martie 2007.

- Experții părților au analizat denumirile cursurilor de apă transfrontieră din rapoartele naționale și regulamentele-anexe la Acord și nu au găsit neconcordanțe.

- Experții părților și-au transmis reciproc datele de bază ale forajelor referitoare la cantitatea și calitatea apelor subterane, conform anexei nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară.

Experții părții ungare informează experții părții române că au reanalizat lista forajelor pentru care se face schimbul de date. Au constatat că 4 dintre forajele pentru monitorizarea calității (k141790016-Gacsaly, k142320042-Nyirlugos, TIM-I2604ASarkadkeresztur, k050570220-Mako) nu mai pot fi folosite pentru prelevare de probe; de aceea vor fi înlocuite cu 4 noi foraje (k141400008-Csaholc, k080190029-Nyiracsad, TIM-I2604B-Sarkadkeresztur, TIM-I3106B-Kiszombor).

Experții părților propun modificarea anexei nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, potrivit modificărilor menționate mai sus.

- Experții părților au examinat posibilitatea de trecere la Sistemul European Unificat de Armonizare (Unifield European Levelling Network, Height Datum:Amsterdam), propus de organismul EuroGeografics.

Potrivit opiniei experților părților, în prezent nu există obligativitatea la nivel internațional de conectare la acest sistem; prin urmare problematica nu este de actualitate. Experții părților propun ca această problematică să fie reanalizată la următoarea întâlnire a subcomisiei.

- Experții părții ungare au analizat posibilitatea includerii în schimbul de date a măsurătorilor privind conținutul de reziduu fix, conform anexei nr. 7.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară și propun ca deocamdată această componentă să nu fie inclusă în schimbul de date.

- în legătură cu conul de dejecție al Mureșului, experții părților s-au informat:

Informarea părții române:

Luând în considerare caracterul transfrontier al apelor subterane, Direcția Apelor Mureș a înaintat la data de 13 noiembrie 2006 un proiect intitulat "Dezvoltarea durabilă a utilizării apelor subterane în zona transfrontieră".

Informarea părții ungare:

Direcția Apelor KOR-KOVIZIG, cu sediul la Gyula, și Direcția Apelor ATI-KOVIZIG, cu sediul la Szeged, au înaintat la data de 15 noiembrie 2006 un proiect cu titlul "Utilizarea durabilă a apelor subterane în zona de frontieră româno-ungară".

Experții părților au convenit că în regiunea de frontieră este importantă evaluarea cantitativă și calitativă a apelor subterane ca bază a posibilităților de dezvoltare.

În cazul câștigării și implementării cu succes a proiectelor pot fi stabilite limitele de folosire a stocului de apă necesar dezvoltării teritoriului pe termen lung și pot fi determinate priorități de dezvoltare pe termen lung.

Obiectivele proiectelor:

> crearea bazei de date (analiza datelor istorice, actualizarea lor și verificări pe teren);

> examinarea sistemelor de monitoring existente;

> elaborarea modelelor hidrodinamice, inventarierea tendințelor în timp și spațiu ale evoluției stocului de apă subterană.

Experții părților propun ca pentru examinarea problematicii conului de dejectie al Mureșului să fie luate în considerare rezultatele proiectului finalizat în 2005, intitulat "SQUASH - evaluarea cantitativă și calitativă a stocului de apă subterană din conul aluvionar al râului Someș".

- Experții părților s-au informat că au întocmit și publicat pe adresele de web (www.mmediu.ro și www.rowater.ro, respectiv www.kvvm.hu) calendarul programului de măsuri pentru realizarea planurilor naționale de management al apelor.

- Experții părților au convenit să considere corpurile de ape termale desemnate la frontiera cu România corpuri de apă de frontieră (bordering water bodies). Experții părților propun ca această problematică să fie reanalizată după anul 2009.

- Experții părților propun ca următoarea întâlnire a grupei de lucru DCA să aibă loc în trimestrul II 2007, după transmiterea în 22 martie 2007 a Raportului național privind realizarea sistemului de monitoring conform Directivei-cadru pentru apă, după întâlnirea Grupei de lucru a Comisiei pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPRD River Basin Management Working Group) și după finalizarea proiectului româno-ungaro-francez intitulat "Managementul bazinului râului transfrontier Crișuri, subbazin al Tisei - asistență pentru stabilirea instrumentelor de control și management al bazinului râului transfrontier Crișuri, subbazin al Tisei", cu următoarea ordine de zi:

> sarcinile stabilite la pct. 11.1 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, din 18 ianuarie 2007;

> armonizarea în continuare a caracteristicilor corpurilor de apă transfrontiere de suprafață și subterane, cuprinse în rapoartele naționale pentru anul 2004;

> stabilirea programului amănunțit și a sarcinilor comune ce necesită armonizare.

În vederea pregătirii întâlnirii menționate mai sus, experții părților propun ca până la 30 aprilie 2007 să își transmită următoarele:

> fișierele SHAPE în sistem WGS'84 (hărți GIS) ale bazinelor Someș, Crișuri și Mureș;

> fișierele SHAPE în sistem WGS'84 (hărți GIS) pentru punctele de monitoring ale corpurilor de apă transfrontieră, de suprafață și subterane;

> partea ungară va trimite varianta actualizată a bazei de date cartografice pentru corpurile de apă de suprafață (fișierele SHAPE în sistem WGS'84).

I.4.b. Comisia hotărăște:

- aprobarea proceselor-verbale ale subcomisiei (incluzând și activitatea Grupei de experți pentru Directiva-cadru pentru apă);

- aprobarea modificării și reeditării unor anexe ale Regulamentului privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, după cum urmează:

> anexa nr. 1.c, privind schimbul zilnic curent al datelor meteorologice, care reprezintă anexa nr. 9 la prezentul protocol;

> anexa nr. 4.a, privind schimbul zilnic curent al datelor hidrologice, care reprezintă anexa nr. 10 la prezentul protocol;

> anexa nr. 7.c, privind datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date, care reprezintă anexa nr. 11 la prezentul protocol;

> anexele nr. 8.a și 8.b, privind schimbul de date obținute din măsurători de la radarele meteorologice și, respectiv, avertizările meteorologice pe baza datelor radar, care reprezintă anexa nr. 12 la prezentul protocol;

> anexa nr. 9, privind adresele poștale și telefoanele instituțiilor care participă la schimbul de date meteorologice și hidrologice, care reprezintă anexa nr. 13 la prezentul protocol;

- să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară;

- să se examineze sarcinile cuprinse în Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere.;

- să se elaboreze de către instituțiile specializate ale părților metodologia de stabilire a debitului minim necesar în secțiunea de frontieră, cu luarea în considerare a celor cuprinse la pct. 3 al procesului-verbal al întâlnirii extraordinare a Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie care a avut loc la Praid, în perioada 21-23 iunie 2006;

- să se continue măsurătorile comune de debit (în scopul intercalibrării), precum și cele simultane, inclusiv în perioada de iarnă fără fenomene de îngheț;

- să se stabilească debitele medii lunare, maxime și minime, precum și stocurile de apă, în secțiunea de frontieră, pentru anul 2004 și anul 2005. Să se evalueze caracteristicile debitelor lunare/multianuale, anuale, medii, maxime și minime în secțiunea de frontieră pentru perioada 2001-2005, conform pct. 3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007;

- să se continue schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice, cu participarea experților direcțiilor teritoriale ale apelor implicate în elaborarea de prognoze hidrologice;

- să se continue după calibrare discuțiile privind introducerea datelor obținute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informațional existent între părți;

- să se continue activitatea grupelor comune de experți pentru examinarea posibilităților teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaș și Ghepeș, conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007;

- ca Grupa de experți pentru Directiva-cadru pentru apă să își continue activitatea pe baza obiectivelor Comisiei Internaționale pentru Protecția fluviului Dunărea (ICPDR) pentru realizarea sarcinilor comune reieșite din aplicarea Directivei-cadru pentru apă și a celor stabilite conform pct. 11, 12, 13 ale procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007, și să informeze subcomisia în legătură cu activitatea sa;

- ca următoarea întâlnire a Grupei de experți pentru Directiva-cadru pentru apă să aibă loc în trimestrul II 2007, pe teritoriul României;

- ca experții părților să se informeze în legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei.

- că următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV 2007, pe teritoriul României.

I.5. Întâlnirea împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

I.5.a. Comisia constată că în anul 2006 nu a avut loc întâlnirea împuterniciților cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

I.6. Colaborarea organelor teritoriale

I.6.a. În legătură cu hotărârile de la punctul I.6.b, Comisia constată că părțile au apreciat favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părților, desfășurată de la ultima sesiune a Comisiei, în diferite domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt întretăiate de frontieră de stat.

I.6.b. Comisia hotărăște:

- împuterniciții vor sprijini în continuare colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale, precum și participarea specialiștilor din organele centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părți.

I.7.A. Decontarea de către partea ungară a prestațiilor efectuate de partea română în anul 2006

I.7.A.a. În legătură cu hotărârile de la punctul I.7.A.b, Comisia constată că:

- în cursul anului 2006 transferul de apă pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) și pentru S.R.L. Sistemul de aducțiune a apei și irigații Marosviz Apatfalva - Mezohegyes (Marosviz Apatfalva-Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft) s-a desfășurat în conformitate cu "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și pompări de ape interne", pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administrația Națională "Apele Române" și Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare - S.A., pe de o parte, și de beneficiarul Domeniile Hergheliei Mezohegyes S.R.L. Sistemul de aducțiune a apei și irigații Marosviz Apatfalva - Mezohegyes, pe de altă parte;

- volumele de apă transferate în perioada 27 mai-31 decembrie 2006 au fost:

> pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes

1.600.000 mc

> pentru S.R.L. Sistemul de aducțiune a apei și irigații

Marosviz Apatfalva - Mezohegyes

1.100.000 mc

Total

2.700.000 mc

Volumul a fost integral confirmat și plătit;

- cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de interes comun din anul 2006, experții celor două părți au constatat că lucrările hidrotehnice pentru transferul apei sunt menținute în stare de funcționare și au consemnat acest lucru în procesele-verbale;

- experții părții ungare au inițiat discuții cu experții părții române pentru ca aceștia să examineze posibilitățile tehnice de a suplimenta transferul de apă.

I.7.A.b. Comisia hotărăște:

- Comisia să fie informată atât în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, cât și cu derularea acestora.

I.7.B. Decontarea pompării de către partea ungară a apelor interne provenite de pe teritoriul român

I.7.B.a. În legătură cu hotărârile de la pct. I.7.B.b, Comisia constată că în anul 2006 partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României și, ca urmare, partea româna nu are de efectuat plăți.

I.7.B.b. Comisia hotărăște:

- Comisia să fie informată în cazul în care se efectuează pompări de ape interne.

I.8. Examinarea programului lucrărilor noi

I.8.a. În legătură cu hotărârile de la pct. I.8.b Comisia constată că în anul 2006 părțile nu au transmis proiecte spre examinare, deoarece nu s-au efectuat lucrări noi pe sectoarele de interes comun.

I.8.b. Comisia hotărăște:

- organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei spre avizare documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervențiilor cu posibil efect transfrontier.

I.9. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță

I.9.a. În legătură cu hotărârile de la pct. I.9.b, Comisia constată că părțile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistență tehnică și financiară terță, care sunt cuprinse în anexa nr. 14 la prezentul protocol.

I.9.b. Comisia hotărăște:

- sprijină și urmărește în continuare cu atenție proiectele care se realizează în domeniul de aplicare al Acordului cu asistență tehnică și financiară terță;

- la prima întâlnire, Subcomisia ad-hoc va analiza modul de propunere în comun, coordonarea și urmărirea realizării proiectelor.

I.10. Următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice

Comisia hotărăște ca următoarea sesiune ordinară a Comisiei să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV 2007.

II. Diverse

II.a. Comisia constată că:

- în legătură cu hotărârile de la alin. 1 al pct. II.b, sarcinile trasate în cadrul ședinței comune a Guvernului României și Guvernului Republicii Ungare, din 15 noiembrie 2006, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic, au fost îndeplinite.

Împuterniciții au fost de acord că pentru realizarea sarcinilor care intră în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic nu a fost necesară înființarea noii subcomisii ad-hoc;

- în legătură cu hotărârile de la alin. 2 al pct. II.b, la solicitarea Grupei de experți pentru protecția mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului, Subcomisia de calitatea apelor, cu sprijinul Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, a stabilit tipul de date privind apele care pot face obiectul unei publicații care să conțină date privind protecția mediului, apelor și protecția naturii în zona de frontieră. Materialul a fost transmis Grupei de experți pentru protecția mediului;

- referitor la poluarea râului Crasna:

Partea ungară a informat în legătură cu poluarea accidentală din perioada 12-28 august 2006, din sectorul de râu cuprins între secțiunile km 0+000 - 46+450.

Poluarea a fost produsă în special de PET-uri, deșeuri comunale, rămășite de plante agricole, respectiv pești morți dispersați.

Pe baza discuțiilor telefonice purtate cu organele hidrotehnice teritoriale din România, s-a constatat că deșeurile proveneau din albia majoră ca urmare a inundării acesteia.

Pe râul Crasna, pe sectorul cuprins între km 0+000 - 46+450, au fost instituite alarma de gradul II în data de 12 august 2006, ora 11,00, și alarma de gradul III începând cu ora 12,00 a aceleiași zile.

Îndepărtarea deșeurilor s-a încheiat în 15 august, dar unele acțiuni ulterioare s-au desfășurat în perioada 16-17 august.

Deșeurile colectate au fost transportate la depozitul regional din localitatea Szakoly, iar cantitatea transportată a fost de 16,9 tone.

Cheltuielile totale pentru apărare au fost următoarele: 2.503.129 Ft.

În legătură cu evenimentul menționat, a avut loc un schimb de scrisori între directorii organelor hidrotehnice teritoriale din România și Ungaria (Direcția pentru Protecția Mediului și Apelor Tisa Superioară, Inspectoratul pentru Ape, Protecția Mediului și Protecția Naturii și Direcția Apelor Someș-Tisa din Cluj-Napoca).

Partea ungară solicită ca:

> să se facă evaluarea comună a evenimentului în cadrul Subcomisiei de calitatea apelor;

> să intervină conform principiului "poluatorul plătește", în scopul recuperării cheltuielilor de combatere.

Punctul de vedere al părții române referitor la evenimentul produs în perioada 12-15 august 2006, pe râul Crasna, în secțiunea de frontieră, coroborat cu prevederile Acordului hidrotehnic și cu Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, anexă la Protocolul Sesiunii a XV-a a Comisiei hidrotehnice, este următorul:

Fenomenul nu poate fi catalogat ca o poluare accidentală în accepțiunea art. 3.2 din regulamentul sus-menționat, deoarece plutitorii de origine antropică nu au influențat calitatea apei.

Prin Scrisoarea nr. 2.457 din 12 august 2006, Direcția Apelor Someș-Tisa a informat asupra rezultatelor analizelor efectuate în secțiunea Berveni, rezultate care se încadrează în limitele obișnuite.

Evenimentul s-a produs în contextul unui fenomen hidrometeorologic extrem, când în bazinul hidrografic Crasna s-au produs cantități de precipitații de 130 l/mp pe cursul superior, iar pe cursul mijlociu și inferior, 65-110 l/mp. Debitul râului a crescut în timp foarte scurt de la 0,4 mc/s la 11-12 mc/s.

Exemplarele de pești (puiet) morți au fost sesizate în număr mic pe teritoriul român și s-au datorat asfixierii mecanice ca urmare a antrenării suspensiilor și creșterii bruște a turbidității.

Partea română a intervenit astfel încât în data de 12 august 2006, la ora 14,00, fenomenul s-a diminuat, sesizându-se doar prezența resturilor vegetale.

Partea ungară a transmis o informare privind efectele evenimentului produse pe teritoriul ungar, în data de 23 august 2006.

Prevederile art. 8 din Acordul hidrotehnic, respectiv "părțile valorifică principiul "poluatorul plătește"", vor putea fi aplicabile odată cu implementarea

Directivei 2004/35/CE

, când se va stabili modul de acțiune în legătură cu prevenirea și repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor;

- partea ungară a informat că în cursul anului 2006 au avut loc restructurări ale organelor teritoriale ale Ministerul Mediului și Apelor, printre altele, în cadrul inspectoratelor de protecția mediului, a naturii și a apelor.

Ca urmare a acestor restructurări au fost închise laboratoarele de la Gyula și Nyiregyhaza care sunt nominalizate în anexele regulamentelor în vigoare pentru aplicarea Acordului hidrotehnic. Toate atribuțiile laboratoarelor închise au fost preluate de laboratoarele din Debrecen și Szeged.

Supleantul părții ungare propune ca în cel mai scurt timp să aibă loc o întâlnire extraordinară de experți în scopul revizuirii regulamentelor bilaterale și să se facă propuneri privind modificarea acestora, în vederea continuării aplicării corespunzătoare a prevederilor Acordului.

II.b. Comisia hotărăște:

- privind evenimentul extraordinar din perioada 12-28 august 2006, de pe râul Crasna, experții părților să facă evaluarea comună a evenimentului, la următoarea întâlnire a Subcomisiei de calitatea apelor;

- secretarii Comisiei și șefii Subcomisiei de calitatea apelor vor avea o întâlnire pentru revizuirea anexelor regulamentelor specifice ca urmare a necesității modificării anexelor acestora, ca urmare a restructurărilor din administrația centrală și locală din Ungaria , în luna aprilie 2007, pe teritoriul ungar.

*

* *

Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III art. 10 pct. 5 al Acordului. O dată cu acesta își pierd valabilitatea: anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariției unei stări de deteriorare neașteptată a calității apei, cât și anexele nr. 1c, 4a, 7c, 8a, 8b și 9 la Regulamentul privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară, intrate în vigoare la data de 5 aprilie 2006.

Prezentul protocol a fost semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, în câte două exemplare originale, fiecare în limba româna și limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

Din partea română, Din partea ungară,

Ovidiu Gabor Antok Gabor