Acord · Act Internațional

Acordul din 23 decembrie 2005

între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România

prezumat în vigoare

Data actului: 23 decembrie 2005
Emitent: Act Internațional
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 560 din 15 august 2007
Citează: 1 act
Structură: 25 de articole, 4 anexe · 85.517 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

ORDINUL nr. 839 din 25 iulie 2007 , publicat în Monitorul Oficial nr. 560 din 15 august 2007.

Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acționând pentru și în numele Comunității Europene (CE), denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, și Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la

art. 1

de mai jos va fi executată și finanțată din resursele bugetare ale Comunității, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic și administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la

art. 1

de mai jos este stabilit de Condițiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie și Beneficiar și completat cu prevederile prezentului acord și cu Prevederile speciale anexate la acesta.

Aprobat prin

Articolul 1

Natura și obiectul

Ca o componentă a programului său de asistență Comunitatea va contribui, sub forma finanțării nerambursabile, la finanțarea următoarei măsuri:

Numărul programului: 2005/17-519.03

Titlul: Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România

Durata: până la 30 noiembrie 2007

Articolul 2

Angajamentul Comunității

Contribuția financiară din partea Comunității este fixată la nivelul maxim de 1.390.500 euro, denumită în continuare finanțare gratuită a CE.

Articolul 3

Durata și data de expirare

Pentru prezenta măsură, finanțarea gratuită a CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2007, făcând obiectul reglementărilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanțarea gratuită a CE care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate.

Termenul limită pentru executarea contractelor din cadrul finanțării gratuite a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate, totuși, în împrejurări excepționale, să fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plății, dacă aceasta este cerută în timp util și justificată adecvat de Beneficiar. Perioada de efectuare a plăților poate continua cu până la 12 luni după expirarea termenului limită de executare a contractelor, în scopul îndeplinirii obligațiilor intervenite în mod justificat în timpul executării contractelor din cadrul programului. Prezentul acord va expira la data la care toate plățile au fost efectuate. Toate fondurile care nu au fost plătite vor fi returnate Comisiei.

Articolul 4

Adrese

Corespondența referitoare la executarea măsurii, având menționate numărul și titlul acesteia, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

D-lui Jonathan Scheele

Delegația Comisiei Europene la București

Str. Jules Michelet nr. 18, sector 1

București

România

Pentru Beneficiar:

D-lui Istvan Jakab

Secretar de stat (coordonatorul național al asistenței)

Ministerul Finanțelor Publice

Str. Libertății nr. 12

București

România

Articolul 5

Numărul de exemplare

Prezentul acord este redactat în două exemplare, în limba engleză.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord va intră în vigoare la data semnării de către ambele părți. Orice cheltuială care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanțarea gratuită a CE.

Anexele fac parte integrantă din prezentul acord.

Întocmit la București,

23 decembrie 2005

Pentru Beneficiar,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finanțelor publice

23 decembrie 2005

Pentru Comunitate,

Jonathan Scheele,

șeful Delegației Comisiei Europene la București

Include:

Acordul-cadru (anexele A și B)

Prevederi speciale (anexa C)

Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

Anexa A

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I Finanțarea proiectelor

Articolul 1

Obligația Comunității

Angajamentul Comunității, numit în cele ce urmează finanțarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menționată în memorandumul de finanțare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfășura angajarea și execuția plăților prin contracte și devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depășesc finanțarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2

Disponibilitatea finanțării gratuite a CEE

Acolo unde execuția unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanțarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile și sumele angajate de Beneficiar și/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanțare.

Articolul 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăți în baza acestui memorandum de finanțare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanțare. Plățile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanțare. Orice prelungire excepțională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru finanțarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegației Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanțare. Documentele justificative referitoare la plățile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziție în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanți. Fiecare contract va indica proporția și momentul efectuării plății, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puțin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanțare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiția ca întreaga finanțare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

În ceea ce privește măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condițiile în care memorandumul de finanțare nu poate prevedea altfel, o primă tranșă de plată, care nu va depăși 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleași condiții menționate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II Achiziționarea

Articolul 4

Generalități

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări și de cooperare tehnică va fi menționată în memorandumul de finanțare, urmând principiile de mai jos.

Articolul 5

Condiții de participare

Cu excepția prevederilor

art. 6 , Comisia și Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condițiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitațiilor la licitație. Anunțurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puțin în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

Condițiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanța internațională, cum ar fi reglementările generale și condițiile pentru contractele de livrări finanțate din fondurile PHARE.

Articolul 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgența situației sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanței reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu, operații de finanțare în două etape, operații multifazate, specificații tehnice particulare etc.) și ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepțional:

–

acordarea contractelor în urma unor invitații restrânse la licitație;

–

încheierea contractelor prin acord direct;

–

realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menționată în memorandumul de finanțare.

Articolul 7

Acordarea contractelor de lucrări și livrări

Comisia și Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operație oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor și garanțiilor oferite de licitatori, al costului și al calității serviciilor, al naturii și al condițiilor de execuție a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare și valorii tehnice.

Rezultatele invitațiilor la licitație vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene cât de repede posibil.

Articolul 8

Contractele de cooperare tehnică

Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistență tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitației la licitație.

Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate și încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanțare.

În situația în care contractele urmează să fie întocmite, negociate și încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă, cu unul sau mai mulți candidați, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienței și independenței lor și ținând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuție.

În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulți candidați, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuși candidatul cu care intenționează să încheie contractul.

Când există recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar și de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III Acordarea de facilități

Articolul 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finanțate de Comunitate, precum și membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii și scutiri nu mai puțin favorabile decât cele acordate în mod obișnuit altor străini angajați în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaționale ori aranjamente pentru programe de asistență economică și de cooperare tehnică.

Articolul 10

Facilități de stabilire, instalare, intrare și rezidență

În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitație vor avea drept de instalare temporară și de rezidență în cazurile în care importanța contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obținut numai după emiterea invitației de participare la licitație, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor și va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanțate de Comunitate și membrilor de familie apropiați ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo și să părăsească statul respectiv, așa cum o justifică natura contractului.

Articolul 11

Importul și reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile și reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice și juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menționat.

Articolul 12

Controlul importurilor și schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizații de import, precum și autorizații pentru achiziționarea valutei necesare și să aplice reglementările naționale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunității, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13

Impozitare și vamă

Plata impozitelor, taxelor vamale și a taxelor de import nu va fi finanțată din finanțarea gratuită a CEE.

Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autoritățile Beneficiarului și finanțate din finanțarea gratuită a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul se va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, așa cum se prevede în contract, și pentru folosința imediată conform cerințelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ține seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce privește stabilirea taxelor vamale, plăților ori a impozitelor menționate mai sus.

Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau românești, finanțate din finanțarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plății TVA-ului, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

Persoanele fizice și juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunității Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanțate din finanțarea gratuită a CEE vor fi scutite de la plata impozitului pe profit și pe venit în statul Beneficiarului.

Efectele personale și gospodărești importate pentru uz personal de către persoanele fizice (și membrii familiilor lor), altele decât cele achiziționate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe și impozite fiscale cu același efect, efectele personale și gospodărești respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în țară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

Persoanele fizice și juridice care importă echipament profesional, așa cum se prevede la

art. 11 , dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, așa cum este definit prin legislația națională a Beneficiarului, în ceea ce privește echipamentul respectiv.

Titlul IV Executarea contractelor

Articolul 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord că, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele și livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Articolul 15

Proceduri de efectuare a plăților

Pentru contractele finanțate din finanțarea gratuită a CEE documentele de licitație vor fi întocmite și plățile vor fi efectuate fie în unități europene de cont (ECU) sau, conform legilor și reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul își are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.

Când documentele de licitație sunt întocmite în ECU, plățile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedentă efectuării plății.

Beneficiarul și Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuția plăților în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V Colaborarea dintre Comisie și Beneficiar

Articolul 16

Inspecție și evaluare

Comisia va avea dreptul să își trimită propriii agenți sau reprezentanții corespunzător autorizați pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuția măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităților Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziție toate informațiile și documentele care vor fi solicitate de aceasta și va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspecțiile.

Beneficiarul:

va păstra înregistrări și documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanțate în baza memorandumului de finanțare, conform procedurilor legale de contabilitate;

se va asigura ca agenții sau reprezentanții mai sus menționați ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentația și înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanțate în baza memorandumului de finanțare și va asista Curtea de Conturi a Comunității Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanțării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară și o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum și impactul asupra dezvoltării și restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii și compatibilității contractelor și plăților, precum și asupra conformității lor cu prevederile memorandumului de finanțare. Evaluarea contabilă va stabili balanța fondurilor neangajate și/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17

Urmărirea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicație și, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce privește măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menționat în memorandumul de finanțare, pe toată perioada de execuție a măsurii și după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor și, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului și va informa țara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI Prevederi generale și finale

Articolul 18

Consultări. Dispute

Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanțare sau a acestor Condiții generale va fi subiect de consultare între Beneficiar și Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanțare.

În situația în care se constată neîndeplinirea unei obligații stabilite în memorandumul de finanțare și în aceste Condiții generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanțarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

Beneficiarul poate renunța total sau parțial la execuția măsurii. Părțile contractante vor stabili detaliile respectivei renunțări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19

Anunț. Adrese

Orice anunț și orice acord între părți, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul și la titlul măsurii. Astfel de anunțuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părții autorizate să primească cele menționate și vor fi trimise la adresa anunțată de partea respectivă. În caz de urgență sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiția confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menționate în memorandumul de finanțare.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice dispută între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează:

–

un arbitru va fi numit de Beneficiar;

–

un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

–

al treilea arbitru (numit în continuare și conducător) va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește să numească un arbitru, acesta va fi numit de către conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa C 1.

Obiective și descriere

1.1.

Obiective Obiectivul general al prezentului program este de a contribui la îmbunătățirea securității nucleare în țările candidate beneficiare.

Obiectivele specifice ale acestui program sunt:

–

întărirea factorilor care afectează eficacitatea de reglementare, așa cum se menționează, de exemplu, în concluziile Grupului CONCERT*1); *1) Concluziile celei de-a 17-a întâlniri a Grupului CONCERT, 29-30 iunie, 2000. Acești factori sunt:

–

Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare și de lucru bine definite, să fie independent față de producătorii de energie, puterea politică și grupurile de presiune, să fie transparent și deschis și să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului și un personal bine motivat și competent pentru a-și realiza obiectivul.

–

Un organism de reglementare eficace este acela care asigură un nivel acceptabil de securitate nucleară, acționează pentru a preveni degradarea securității nucleare, promovează îmbunătățirile în domeniul securității nucleare, este eficace din punct de vedere al activității și al costurilor, asigură încrederea operatorilor, a publicului larg și al guvernului și depune eforturi continue pentru îmbunătățirea performanței.

–

Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menține sau îmbunătăți securitatea nucleară. Cu toate acestea, performanța operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alți factori și este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficienței unui organism de reglementare.

–

Cooperarea internațională și evaluările internaționale joacă un rol important în dezvoltarea și menținerea unui organism de reglementare eficace.

–

îmbunătățirea gestionării deșeurilor radioactive;

–

intensificarea pregătirii în caz de urgență în afara amplasamentului.

Detaliile obiectivelor specifice și descrierea proiectelor se găsesc în fișele de proiect pregătite pentru fiecare proiect.

Indicatori de realizare În trecut nu au fost stabiliți indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securității nucleare.

Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcționării în condiții de securitate a instalațiilor nucleare, practicilor de reglementare sau gestionării deșeurilor radioactive. În consecință, în absența lor, pasul secundar de a folosi ca reper aceste standarde nu este posibil. Cu toate acestea, în ceea ce privește practicile de reglementare, deși există un grad înalt de convergență asupra esenței cerințelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradițiile lor legislative și tehnice specifice. Autoritățile din domeniul securității nucleare din țara candidată adaptează cerințelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene (EU).

1.2.

Descrierea proiectelor Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistența financiară de preaderare în domeniul securității nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature și în măsură să contribuie la o îmbunătățire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor sunt legate de domeniul întăririi capacității instituționale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securității nucleare, cât și instituțiile publice însărcinate cu responsabilități specifice privind gestionarea deșeurilor radioactive sau cu atribuții similare.

Acest program acordă asistență financiară pentru următoarele proiecte:

Proiecte:

Bulgaria 016-815.01

016-815.01.01 Ghiduri privind gestionarea accidentului sever (SAMG). Analiză și evaluare în conformitate cu cerințele internaționale

Setul efectiv SAMGs pentru unitățile 3-4 și 5-6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui a fost elaborat în cadrul proiectului PHARE BG 01.10.01 "Analizarea fenomenelor și elaborarea ghidurilor privind gestionarea accidentului sever", care va fi încheiat în următoarele luni.

Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agenția de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) în procesul de analizare a SAMGs pentru unitățile 3-4 și 5-6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării și expertiză tehnică pentru a întări capacitatea NRA în domeniul SAMG prin instruire și alte activități, inclusiv pregătirea unei proceduri pentru analizarea și evaluarea SAMG de către autoritatea de reglementare.

Principalele activități ale proiectului sunt:

–

analizarea și evaluarea SAMG, inclusiv: (1) stabilirea metodologiei corespunzătoare; (2) analizarea efectivă a SAMG pentru unitățile 3-4 și 5-6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui; și (3) analizarea și evaluarea metodologiei utilizate (aplicabilitatea codurilor de calcul utilizate, corectitudinea ipotezelor de modelare și analizarea incertitudinilor luate în considerare);

–

transferul de cunoștințe și competență către NRA în domeniul analizării SAMG, inclusiv: (1) instruirea practică a personalului NRA și al organizațiilor tehnice suport (TSO) în domeniul analizării SAMGs; și (2) analize ale procesului de evaluare în domeniul eficacității metodologiei de analiză și validării și aprobării procedurii de reglementare pentru procedura de analizare și evaluare bazată pe rezultatele activității precedente.

Organizația beneficiară a proiectului este NRA.

016-815.01.02 Raportul de securitate nucleară pentru unitățile 5 și 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Analizarea și evaluarea în conformitate cu cerințele internaționale

Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agenția de Reglementare Nucleară din Bulgaria și TSO-urile sale în analizarea rapoartelor de securitate nucleară (SARs) pentru unitățile 5 și 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării și expertiză tehnică pentru a întări capacitatea NRA în procesul de analizare a SARs în vederea asigurării calității acestora și a conformității lor cu cerințele internaționale privind formatul, structura, conținutul și calitatea rezultatelor de calcul.

Principalele activități ale proiectului sunt:

–

analizarea și evaluarea SARs pentru unitățile 5 și 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui, inclusiv: (1) evaluarea completitudinii informației furnizate; (2) evaluarea corectitudinii ipotezelor de modelare și a folosirii codurilor de calcul adecvate; (3) analizarea și evaluarea metodologiei aplicate la: accidentele bază de proiect; accidente în afara bazei de proiect etc.; (4) evaluarea ipotezelor și analizelor adoptate și susceptibile a necesita evaluare tehnică; și (5) analizarea și aprobarea modalității de atestare de către SAR a securității nucleare a unităților având în vedere recenta implementare a programelor de modernizare;

–

instruirea și validarea metodologiei pentru analizarea și evaluarea SARs, inclusiv: (1) instruirea practică a personalului NRA și TSO pentru analizarea SARs; și (2) validarea și evaluarea metodologiei prin aplicarea ei la cazurile specifice de securitate privind SAR.

Organizația beneficiară a proiectului este NRA.

016-815.01.03 Asistență pentru Agenția Nucleară de Reglementare din Bulgaria privind consolidarea capacității instituționale în domeniul ghidurilor de reglementare, capacității de evaluare, instruirii personalului și managementului calității

Scopul acestei propuneri este să sprijine Agenția Nucleară de Reglementare din Bulgaria în întărirea capacității de reglementare și capacității tehnice în domeniul cerințelor de reglementare, capacității de evaluare și practicilor și instruirii și sistemelor de management al calității, în conformitate cu aplicarea prevederilor noului act normativ din Bulgaria privind utilizarea în siguranță a energiei nucleare. Proiectul va furniza expertiză comunitară în domeniul reglementării și expertiză tehnică în domeniile mai sus menționate.

Actul normativ privind utilizarea în siguranță a energiei nucleare, în vigoare din iulie 2002, reprezintă reglementarea națională privind utilizarea în siguranță a energiei nucleare și a radiațiilor ionizante și securitatea gestionării deșeurilor radioactive și securitatea gestionării combustibilului uzat. Bulgaria finalizează legislația secundară corespunzătoare, dar, pentru a completa procesul, cadrul de reglementare va necesita elaborarea și adoptarea de către NRA a unor ghiduri de reglementare care vor face recomandări deținătorilor/ solicitanților de autorizații în vederea îndeplinirii cerințelor legislative.

NRA a început un proces de recrutare de nou personal. Chiar dacă noii angajați au suficiente cunoștințe tehnice, ei au nevoie de instruire în domeniul reglementării. Este necesar să se îmbunătățească sistemul de instruire și sistemul de reinstruire a NRA prin stabilirea unui program de instruire bine structurat și menținut corespunzător.

Un element important al funcționării generale a organizației îl reprezintă definirea clară și precisă a proceselor și practicilor de documentare, inclusiv autoevaluarea și monitorizarea activității companiei. A fost acordată asistență pentru NRA în domeniul proiectării sistemului său de management al calității, în cadrul proiectului PHARE BG 01.10.02 ("Întărirea capacității BNRA în domeniul evaluării de securitate nucleară"), însă această asistență ar trebui completată prin implementarea acestui nou proiect PHARE.

Principalele activități ale proiectului sunt:

–

elaborarea și adoptarea de către BNRA a unor ghiduri de reglementare în domeniul securității nucleare;

–

stabilirea în cadrul BNRA a capacităților necesare pentru efectuarea analizelor și evaluărilor documentației de securitate nucleară a deținătorilor de autorizații;

–

stabilirea unui program de instruire adecvat în domeniul reglementării;

–

stabilirea în cadrul NRA a unui sistem modern de management al calității bine documentat;

–

furnizarea de experiență și cunoștințe comunitare privind măsurile organizatorice pentru autoevaluare, audituri, indicatori.

Organizația beneficiară a acestui proiect este NRA.

016-815.01.04 Îmbunătățirea pregătirii în caz de urgență în afara amplasamentului (OSEP) în Europa Centrală și de Est: Instalarea Sistemului RODOS în Bulgaria

Sistemul RODOS, incluzând hardware, software specific, legături de comunicații și software, precum și instruirea de specialitate a viitorilor operatori, trebuie livrat și instalat în cadrul acestui proiect. La încheierea proiectului, RODOS se va afla într-un stadiu preoperațional, ceea ce înseamnă că Agenția de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) își va stabili capacitatea de utilizare zilnică a RODOS, inclusiv amplasarea terminalelor RODOS. Aceasta fază va întări încrederea în rezultatele RODOS față de cele ale altor sisteme din rețeaua națională a Bulgariei care asigură pregătirea în caz de urgență în afara amplasamentului. NRA va asigura dezvoltarea ulterioară continuă a sistemului, inclusiv participarea personalului la seminarii privind configurarea RODOS și la exerciții de instruire. Personalul NRA va fi de asemenea instruit pentru a îndeplini toate cerințele de funcționare și întreținere a sistemului.

Organizația beneficiară a proiectului este NRA.

016-815.01.05 Elaborarea proiectului pentru depozitul național de deșeuri slab și mediu radioactive de viață scurtă

În conformitate cu strategia națională a Bulgariei privind gestionarea deșeurilor radioactive, depozitul pentru deșeuri slab și mediu radioactive de viață scurtă va trebui să fie operațional până în anul 2010. Acest depozit este dedicat în special depozitării coletelor de deșeuri radioactive provenite în urma funcționării și dezafectării Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui. În prezent sunt evaluate 4 amplasamente, toate fiind situate aproape de Kozlodui. În 2005 va trebui să se ia o decizie privind alegerea amplasamentului. Acest proiect se încadrează în seria activităților care vor duce la funcționarea depozitului.

Proiectul cuprinde 3 obiective principale:

–

definirea criteriilor de acceptare pentru depozitarea deșeurilor radioactive pentru a fi folosite în următoarele activități de proiectare;

–

elaborarea proiectului depozitului;

–

contribuția la pregătirea specificațiilor tehnice ale depozitului pentru dosarul de licitație.

Organizația beneficiară a proiectului este recenta companie națională pentru gestionarea deșeurilor radioactive.

016-815.01.06 Lucrări de construcții pentru fabrica de procesare a deșeurilor radioactive și pentru depozitul Novi Han

Deșeurile radioactive instituționale sunt în prezent gestionate de către Institutul pentru Cercetări Nucleare și Energie Nucleară (ICNEN) care operează un depozit pe termen lung la Novi Han. În 2004 responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor radioactive instituționale este transmisă recentei companii naționale pentru gestionarea deșeurilor radioactive.

Depozitul Novi Han trebuie să fie modernizat în vederea respectării cerințelor de securitate nucleară ale Bulgariei și a celor mai bune practici din Uniunea Europeană din domeniul depozitării pe termen scurt și lung a deșeurilor radioactive. A fost stabilit un plan de acțiune care prevede în mod special construcția unei fabrici de procesare a deșeurilor și a unui depozit pentru diferite tipuri de deșeuri și, în special, pentru surse închise înalt active. Pregătirea specificațiilor tehnice pentru depozit reprezintă unul din obiectivele Proiectului PHARE 632.01.01 "Furnizarea echipamentului pentru caracterizarea deșeurilor radioactive instituționale și elaborarea proiectului tehnic pentru instalația de procesare și cea de depozitare a deșeurilor", care a fost programat în 2002.

Obiectivul principalul al acestui proiect este de a continua construcția a două clădiri la Novi Han care vor constitui instalația de depozitare. Proiectul are două componente principale: lucrări publice și servicii (conducerea lucrărilor de construcție). Numai echipamentul de bază va fi furnizat în cadrul acestui proiect. Livrarea și instalarea echipamentului specific se vor realiza în cadrul unui proiect separat.

Organizația beneficiară a acestui proiect este recenta companie națională pentru gestionarea deșeurilor radioactive.

România 016-815.02

016-815.02.01 Asistență furnizată autorității de reglementare în domeniul nuclear din România pentru achiziționarea codurilor de calcul specifice pentru analize mecanice

Acest proiect se realizează pe baza rezultatelor Proiectului PHARE RO 01.10.02 (2002) care întărește eficacitatea autorității de reglementare nucleară din România (CNCAN) în dezvoltarea capacităților interne de a efectua și evalua analize de protecție la suprapresiune pentru sistemele speciale de securitate nucleară și pentru circuitul primar și analize de tensiuni elaborate de Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă (CNE). Personalul CNCAN a fost pregătit să utilizeze anumite coduri de calcul (în special ADLPIPE și ANSYS/Mechanical și ANSYS/Structural) în contextul acestui proiect aflat în derulare. Prezentul proiect urmărește ca CNCAN să aibă acces la două tipuri de coduri de calcul mecanic, similare cu cele menționate mai sus. Aceste coduri sunt utilizate în mod curent de CNE ca suport pentru documentația transmisă autorității de reglementare. Planul întăririi CNCAN prevede, pe perioada derulării acestui proiect, stabilirea unui TSO intern care va asigura menținerea rezultatelor acestui proiect din punctul de vedere al personalului și al altor angajamente.

Organizația beneficiară a acestui proiect este CNCAN.

016-815.02.02 Asistență tehnică pentru autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România privind gestionarea aspectelor importante ale activităților viitoare de punere în funcțiune

Scopul acestei propuneri este de a sprijini autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România (CNCAN) în gestionarea activităților de punere în funcțiune, ca parte a procesului de autorizare. Proiectul va furniza asistență comunitară în domeniul reglementării și asistență tehnică pentru a întări capacitatea CNCAN în analizarea și evaluarea tuturor etapelor de punere în funcțiune a Unității 2 a Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, programată la sfârșitul lui 2006. Această asistență va fi de asemenea foarte importantă pentru întărirea în general a capacității CNCAN de autorizare.

CNCAN a început un proces de recrutare de personal nou pentru a putea gestiona în mod adecvat toate activitățile din domeniul securității nucleare din responsabilitatea sa. Acest proiect va contribui, prin pregătire teoretică și practică, la întărirea competenței noului personal CNCAN în activitatea de reglementare din domeniul nuclear.

Principalele activități ale proiectului sunt:

–

cursuri de pregătire specifică bazate pe experiența Uniunii Europene în domeniu și transferul de cunoștințe în vederea sprijinirii personalului CNCAN în realizarea activităților de reglementare legate de activitățile de punere în funcțiune; cursuri de pregătire specifice în domeniul sistemelor de management al asigurării calității în timpul punerii în funcțiune și al funcționării CNE, precum și în domeniul activităților de reglementare privind evaluarea documentelor suport pentru autorizația de funcționare și pentru alte activități;

–

sprijinul Uniunii Europene pentru pregătirea cerințelor din toate fazele punerii în funcțiune (structura și responsabilitățile organizației, conținutul programului de punere în funcțiune, criteriile de acceptare, aprobarea de către organismul de reglementare etc.) și a cerințelor privind documentația care trebuie transmisă ca suport al securității nucleare.

Organizația beneficiară a proiectului este CNCAN.

016-815.02.03 Asistență tehnică pentru autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din România în vederea îmbunătățirii gestionării surselor închise puternic radioactive (SRS), inclusiv sursele radioactive închise uzate (SSRS) și sursele orfane*2)

*2) O sursă orfană este o sursă care prezintă suficient pericol radiologic care să necesite un control de reglementare, dar care nu se află sub controlul organismului de reglementare deoarece nu s-a aflat niciodată sau pentru că a fost abandonată, pierdută, rătăcită, furată sau transferată fără autorizația necesară.

Ca parte a procesului de aderare, reglementările din România în domeniul gestionării surselor închise puternic radioactive trebuie să fie în concordanță cu noul acquis, așa cum este definit în Directiva Consiliului 2003/122/EURATOM, care a fost emisă pe 22 decembrie 2003, privind controlul surselor închise puternic radioactive și al surselor orfane. Aceasta cere ca un număr de reglementări noi să fie emise de organismul de reglementare din România (CNCAN) și, ca urmare, un grad crescut de expertizare a personalului CNCAN în acest domeniu specific. Acest proiect are ca prim scop furnizarea de asistență tehnică CNCAN în vederea îmbunătățirii reglementărilor în domeniul depozitării în siguranță, pe termen lung, a surselor închise puternic radioactive cu viață lungă și al recuperării surselor orfane. El va consta, de asemenea, în organizarea de activități de pregătire în domenii specifice, cum ar fi:

–

controlul și asigurarea siguranței depozitelor pe termen lung ale surselor închise puternic radioactive;

–

recuperarea în condiții de siguranță a surselor orfane;

–

mecanismele de finanțare pentru recuperarea și gestionarea surselor orfane;

–

dezafectarea instalațiilor unde s-ar putea găsi surse orfane;

–

stabilirea echipamentelor pentru intervenție și recuperare a surselor orfane.

Organizația beneficiară a proiectului este CNCAN.

016-815.02.04 Proiectarea și evaluarea securității depozitului de suprafață din România pentru deșeuri slab și mediu radioactive de viață scurtă provenite de la Cernavodă

Planul nuclear național aprobat de Guvernul României în 2002 stipulează că un depozit de suprafață pentru deșeurile radioactive cu viață scurtă generate în timpul funcționării Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă trebuie să devin operațional până în 2010. După toate probabilitățile, amplasamentul Saligny, care este localizat lângă Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, va fi ales pentru acest depozit (30.000 mc capacitate). În acest context, Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive (ANDRAD) nou-creată, care va opera depozitul, este responsabilă pentru elaborarea proiectului tehnic al acestuia și pentru evaluarea securității nucleare.

În prezent, ambele activități (proiectul tehnic și evaluarea securității) au fost deja subiectul unui număr de investigații pe perioade lungi, unele cu sprijin din partea AIEA și S.U.A. Obiectivele principale ale acestui proiect le reprezintă finalizarea conceptului depozitului, pregătirea specificațiilor tehnice pentru licitațiile ulterioare, realizarea unei evaluări preliminare de securitate (PSAR) și furnizarea tuturor informațiilor necesare autorității de reglementare, care vor permite apoi ANDRAD să înceapă construcția depozitului.

Organizația beneficiară a proiectului este ANDRAD.

1.3.

Presupuneri și riscuri Programul pleacă de la premisa că țările beneficiare își vor menține eforturile de a asigura un nivel ridicat al securității nucleare și de a implementa recomandările Raportului Consiliului Uniunii Europene pentru Securitate Nucleară în contextul extinderii din iunie 2001. Raportul privind situația evaluării, elaborat de Consiliul Atomic Questions Group și de grupul de lucru ad-hoc în domeniul securității nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că țările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului, atât în ceea ce privește centralele nuclearoelectrice, cât și alte tipuri de instalații. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate țările candidate au acceptat recomandările. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securității nucleare, de către Consiliu, în martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului de evaluare, din noiembrie 2003. Acest program presupune că țările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenție și să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanțate.

Deși nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistența permanentă în domeniul securității nucleare implică riscul de a crea o dependență din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenție deosebită modului în care organizațiile beneficiare vor susține rezultatele proiectelor. În cazul asistenței în domeniul de reglementări, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar și pe evitarea înlocuirii funcțiilor din domeniul de responsabilitate al organizației beneficiare prin activitățile contractorului.

1.4.

Condiționări Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menționate mai sus se va face în condiții speciale care sunt descrise mai detaliat în fișele de proiect respective. În special, implementarea corectă a Proiectului 016-815.01.06 (Bulgaria) cere implementarea la timp a Proiectului PHARE 632.01.01/2002. În general construcția de noi instalații necesită pregătirea prealabilă a rapoartelor preliminare corespunzătoare de analize de securitate nucleară și evaluarea impactului asupra mediului.

Organizația beneficiară a proiectului este CNCAN.

Buget (euro)

2.1.

Tabel privind bugetul

Țara

Agenția de implementare

Cod

Întărirea capacității instituționale PHARE

Investiție

Cofinanțare

Buget total

Buget total PHARE

Bulgaria

CFCU

016-815.01

4.300.000

1.970.000

820.000

7.090.000

6.270.000

Proiectul 1

016-815.01.01

800.000

Proiectul 2

016-815.01.02

1.300.000

Proiectul 3

016-815.01.03

1.050.000

Proiectul 4

016-815.01.04

450.000

150.000

600.000

450.000

Proiectul 5

016-815.01.05

1.000.000

Proiectul 6

016-815.01.06

150.000

1.520.000

670.000

2.340.000

1.670.000

România

CFCU

016-815.02

1.865.000

94.000

131.400

2.090.400

1.959.000

Proiectul 1

016-815.02.01

15.000

94.000

31.400

140.400

109.000

Proiectul 2

016-815.02.02

500.000

Proiectul 3

016-815.02.03

350.000

Proiectul 4

016-815.02.04

1.000.000

100.000

1.100.000

1.000.000

TOTAL

6.165.000

2.064.000

951.400

9.180.400

8.229.000

2.2.

Principiul cofinanțării În conformitate cu ghidurile PHARE din 1999 și cu ghidurile PHARE revizuite din 2002, toate proiectele de investiții cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinanțare din fondurile publice naționale.

Contribuția comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile*3). *3) Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanțare.

Cofinanțarea pentru proiectele de întărire a capacității instituționale este furnizată de beneficiar care suportă unele costuri privind infrastructura și implementarea operațională, finanțând resursele umane și alte resurse necesare pentru absorbția efectivă și eficientă a asistenței PHARE.

Prevederile privind finanțarea comună sau în paralel sunt conținute în alineatele referitoare la buget din fișele de proiect individuale. Nivelul de finanțare pe proiect este indicat la

pct. 5 , Buget, din propunerea de proiect.

Agențiile de implementare Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (CFCU) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice va fi instituția responsabilă pentru licitație, contractare și raportare financiară.

Aranjamente de implementare

4.1.

Metoda de implementare Prezenta propunere de finanțare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor Programului PHARE național. Prezenta propunere de finanțare va fi împărțită între țări, obținându-se două memorandumuri de finanțare, conform tabelului anterior.

Implementarea programului se va face în conformitate cu art. 53 (1) alin. 4 (a doua alternativă) din Regulamentul financiar*4). Țara beneficiară va asigura să fie respectate în permanență condițiile stabilite la art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar. Comisia își rezervă dreptul de a lua măsurile necesare, inclusiv suspendarea finanțării, dacă consideră că aceste condiții nu sunt îndeplinite. *4) Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) 1605/2002 din 25 iunie 2002; JO L 248; 16.9.2002; pag. 1.

Înainte de acreditarea agențiilor de implementare prevăzută la art. 12 (2) din Reglementarea 1.266/1999*5), selectarea proiectului, procesul de licitație și contractarea sunt supuse aprobării ex-ante a Comisiei. *5) Regulamentul Consiliului (EC) 1266/1999 din 21 iunie 1999; JO L161; 26.6.1999; pag. 68.

4.2.

Achiziția Achiziția va fi în conformitate cu prevederile părții 2 capitolul IV din Regulamentul financiar și capitolul 4 din Regulile de implementare*6) a acestuia, precum și în conformitate cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2*7). *6) Regulamentul Comisiei (EC, Euratom) 2342/2002 din 23 decembrie 2002; JO L 357; 31.12.2002; pag. 1.

*7) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind reglementările generale pentru contractele de servicii, achiziții și lucrări publice finanțate din bugetul general al Comunității Europene în curs de cooperare cu țările terțe, adoptată la 25 martie 2003.

Autoritățile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele și modelele standard prevăzute în Ghidul practic al procedurilor de contractare finanțate din bugetul general al CE în contextul acțiunilor externe, publicat pe site-ul CE*8) la data inițierii procedurii de achiziție sau de acordare a grantului. *8) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

În conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităților contractante să aibă responsabilități de gestionare descentralizată în achiziție în conformitate cu procedurile și ghidurile care transpun directivele Uniunii Europene de achiziție publică.

Managementul asistenței

5.1.

Gestionarea proiectului

5.1.1.

Responsabilități Coordonatorul național al asistenței de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul național autorizat (NAO) și NAC vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA și SAPARD, precum și fondurile structurale și de coeziune.

NAO și responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucțiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea memorandumului de finanțare să fie acordate în conformitate cu procedurile și documentele standard pentru Acțiunile Externe în vigoare la momentul implementării și că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE).

5.1.2.

Valoarea proiectului Deși în general valoarea proiectelor finanțate din fonduri PHARE este de peste 2 milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar și al modalității de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă.

5.1.3.

Termenul limită pentru contractarea și executarea contractelor, termenul limită al programării

(1)

Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2006.

(2)

Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2007.

(3)

Conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitație complet trebuie transmis delegației spre aprobare, cu mult înainte de termenul limită pentru contractare și preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea memorandumului de finanțare (FM). În cazul nerespectării celor de mai sus, țara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC), care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere (MoU) privind Fondul Național.

5.1.4.

Evaluarea impactului de mediu și conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, așa cum au fost stabilite de directiva EIA*9), sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiții sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menționată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau anexa 2 a directivei EIA, trebuie să fie demonstrată*10) îndeplinirea procedurii EIA. *9)DIR 85/337/EEC; JO L 175/40; 5.7.1985, amendată.

*10) În anexa EIA la fișa de proiect corespunzătoare pentru proiectul de investiții.

Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu

art. 6

al Directivei pentru habitaturi*11). *11) În anexa "Conservarea naturii" la fișa de proiect corespunzătoare proiectelor de investiții.

Toate proiectele de investiții trebuie realizate în conformitate cu legislația comunitară relevantă din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice privind conformitatea cu legislația UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiții.

5.2.

Gestionarea financiară

5.2.1.

Principii și responsabilități Fondul Național (NF) din ministerul de finanțe al țărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului și va fi responsabil pentru raportarea în fața Comisiei Europene. NAO va deține în întregime responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea financiară a fondurilor PHARE și va deține întreaga responsabilitate contabilă în ceea ce privește fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.

NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările și procedurile PHARE care au legătură cu raportarea și gestionarea financiară și că funcționează un sistem de raportare și de informare asupra proiectelor.

Comisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și fiecare dintre țările implicate, respectiv Bulgaria și România.

Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în euro, care va fi deschis și gestionat de NF la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program.

5.2.2.

Transferul fondurilor către Fondul Național Un prim transfer*12) de până la 20% din fondurile gestionate local*13) va fi trimis către NF după semnarea memorandumului de finanțare și a acordurilor de finanțare (FASs) dintre NF și agențiile de implementare (IAs)/Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (CFCU). În plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informații dintre NF și IA/CFCU și modul de realizare a plăților. *12) Reprezentând prefinanțarea așa cum este definită în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

*13) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

Se vor realiza două transferuri ulterioare*14), de până la 30% fiecare, din fondurile aferente gestionării locale*15). Al doilea transfer va fi pus în mișcare atunci când 5% din bugetul în vigoare*16) a fost plătit de către IAs și CFCU. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare*17) a fost plătit. *14) Reprezentând prefinanțarea așa cum este definită în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

*15) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

*16) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

*17) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare*18) a fost plătit și când toate contractele au fost semnate. *18) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

În mod excepțional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menționat anterior, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerințele financiare din perioada ulterioară vor depăși acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile NF, CFCU și IAs depășește 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepțional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substanțiale corespunzătoare că obligațiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3.

Transferul fondurilor de la Fondul Național către agenția de implementare Fondul Național va transfera fonduri către agenția de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile financiare (AFs) încheiate între NF și IAs/CFCUs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele agenției de implementare/CFCU în cauză responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind Fondul Național.

Atât timp cât implementarea se face sub DIS, fiecare AF individual trebuie să fie aprobat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care NF este el însuși un agent plătitor pentru CFCU/IA, nu se va face niciun transfer de fonduri de la NF la CFCU. CFCU și IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitățile realizate de CFCU/IA în cauză.

5.2.4.

Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reținere Pentru acele contracte cu clauze contractuale de reținere (de exemplu, fonduri reținute pentru o perioadă de garanție), valoarea totală a fondurilor aferente acestor contracte (așa cum sunt calculate de PAO și stabilite de Comisie) va fi plătită către IA înainte de închiderea oficială a programului. Agenția de implementare își asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală va fi efectuată, precum și pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăți asociate clauzelor de reținere.

IA își asumă în plus întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor asociate clauzelor de reținere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plățile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei.

5.2.5.

Încheierea cheltuielilor și lichidarea conturilor Nu mai târziu de 8 luni de la încheierea activităților din cadrul contractelor, NF va transmite o declarație finală asupra cheltuielilor și o atestare privind regularitatea, acuratețea și veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să egaleze valoarea inițială a contractului minus orice reducere sau economie agreată cu contractorul în cursul implementării. Acesta va trebui, de asemenea, să egaleze plățile efectuate plus orice sumă importantă în contul reținerilor contractuale.

Dacă finanțarea primită de la Comisie depășește cheltuielile finale aprobate, NF va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declarației finale. Dacă există plăți urgente (cu excepția fondurilor de reținere contractuale), NF va furniza o explicație și o eșalonare a plăților la momentul finalizării acestora. NF va raporta trimestrial situația evoluției fondurilor de reținere contractuale și a plăților urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate către Comisie.

După evaluarea declarației finale, Comisia își va declara poziția asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanțarea comunitară, în cazul în care constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentul comunitar.

Rezultatele verificărilor Comisiei și concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanțare vor fi notificate în scris către NF căruia i se va acorda o lună să-și transmită comentariile în scris.

Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea comentariilor scrise ale NF, Comisia va decide și va stabili sumele care vor fi excluse, ținând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura și gravitatea abaterii, precum și de pierderea financiară suferită de comunitate.

Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă un prejudiciu tratării neregularităților și compensărilor financiare ulterioare, în conformitate cu regulamentul comunitar.

Monitorizarea și evaluarea Implementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul Comitetul mixt de monitorizare (JMC). Acesta include NAO, NAC și serviciile Comisiei. JMC se va întâlni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanțare PHARE în scopul de a evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în memorandumul de finanțare și în parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităților și/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza, o dată pe an, progresul tuturor programelor de asistență de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA, SAPARD).

În ceea ce privește Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO din fiecare agenție de implementare (și CFCU, dacă este cazul) și serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele și contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de agenția de implementare și pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenți. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare și proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale detaliate privind toate programele cu finanțare PHARE din sectorul său.

Serviciile Comisiei se vor asigura că o evaluare ulterioară (ex post) va fi efectuată după încheierea programului.

Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acțiuni preventive și corective

7.1.

Supravegherea și controlul financiar efectuat de Comisie și de Curtea Europeană de Auditori Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării și controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) și auditului Curții Europene de Conturi. În perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS) nu este încă aplicabil agențiilor de implementare din țara beneficiară, Delegația va pune în practică măsuri de verificare ex-ante a documentelor de licitație și contractare.

Pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Comunității, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 2.185/96*19). *19) Reglementarea Consiliului (EC, Euratom) 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292; 15.11.1996; pag. 2.

Misiunile de control și audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor și subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără prejudicierea responsabilităților Comisiei și Curții Europene de Auditori*20), conturile și operațiunile efectuate de Fondul Național și, dacă este cazul, de CFCU și toate agențiile de implementare respective pot fi subiectul verificării la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie. *20) Așa cum se face referire în Condițiile generale referitoare la memorandumul de finanțare anexat la acordul-cadru.

7.2.

Obligațiile țării beneficiare implicate

7.2.1.

Auditul și controlul financiar Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, țara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management și control al asistenței în conformitate cu principiile general acceptate și standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerințele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar și, în special, va asigura corespunzător corectitudinea, regularitatea și eligibilitatea solicitărilor de asistență comunitară.

Sistemele de management și control ale țării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, așa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*21). *21) Reglementarea Comisiei (EC, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63; 3.3.2001; pag. 21.

Autoritatea competentă națională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părților implicate în implementarea programului.

În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit și o sinteză a principalelor concluzii și a recomandărilor auditorilor, precum și un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziția Comisiei.

7.2.2.

Măsuri preventive Țara candidată va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea și combaterea practicilor de corupție*22) activă și pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziționare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum și pe durata implementării contractelor corespunzătoare. *22) Corupția activă este definită ca o acțiune deliberată a oricui promite sau acordă, direct sau printr-un intermediar, un avantaj de orice fel, unui oficial, pentru el personal sau pentru o terță parte, în scopul realizării sau nerealizării unei acțiuni în concordanță cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcției pe care o deține, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene.

Corupția pasivă este definită ca o acțiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită sau primește avantaje de orice fel pentru el sau o terță parte sau acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei acțiuni în concordanță cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcției pe care o deține, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene.

7.2.3.

Măsuri antifraudă și acțiuni corective Țara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare și un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă și neregularități identificate în urma controalelor naționale sau comunitare.

Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1681/94*23). *23) Reglementarea Comisiei (EC) 1681/94 din 11 iulie 1994; 12.7.94; pag. 43.

Îndeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudă*24) și abatere*25), precum și toate măsurile luate de către autoritățile naționale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă și abatere de raportat, țara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârșitul fiecărui trimestru. *24) Fraudă va însemna orice act sau omisiune intenționată referitoare la: utilizarea sau prezentarea unei declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect delapidarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informațiilor în scopul încălcării obligațiilor specifice cu același efect; delapidarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.

*25) Abatere va însemna orice încălcare a prevederilor legislației naționale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanțare sau ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității sau a bugetului gestionat de Comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părțile semnatare ale memorandumului de finanțare (de exemplu: acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național etc).

În cazul în care se înregistrează o abatere sau fraudă, țara beneficiară are obligația de a efectua corecțiile financiare necesare solicitate în legătură cu abaterea respectivă. Corecțiile efectuate de țara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părți din contribuția comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acțiune pot fi reutilizate de către Fondul Național pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național.

7.3.

Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă Orice abatere26) sau fraudă27) demonstrată și descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie. *26) Vezi definiția de mai sus.

*27) Vezi definiția de mai sus.

Dacă după efectuarea verificărilor necesare Comisia constată că:

țara beneficiară nu și-a îndeplinit obligațiile de prevenire, detectare și corectare a abaterilor; sau

implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistența alocată; sau

există serioase eșecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri,

Comisia poate suspenda finanțarea viitoare a acestui program și, declarând motivele sale, poate să solicite statului beneficiar să transmită comentarii și, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corecție într-o anumită perioadă de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înțelegere până la sfârșitul perioadei stabilite de către Comisie și dacă măsurile de corecție solicitate nu au fost luate Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale țării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni:

reducerea sau anularea plăților pentru programul respectiv; sau

efectuarea corecțiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parțială a asistenței oferite pentru programul respectiv.

În momentul stabilirii valorii corecției, Comisia va lua în considerare principiul proporționalității, tipul iregularității, amploarea și implicațiile financiare ale deficiențelor identificate în cadrul sistemului de management și control al țării beneficiare.

În absența unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanțarea viitoare a programului va reîncepe imediat.

NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite greșit în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunității, țara beneficiară va rambursa această sumă către Comisie.

Dobânda la suma plății întârziate va fi aplicată la valoarea nerestituită prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar.

Transparență și publicitate POA în funcțiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicității corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparența și publicitatea.

Condiții speciale În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competența guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părți din acesta sau în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele Programului PHARE.

Anexa D

INFORMAREA ȘI PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA ȘI SAPARD ale Comunităților Europene

Obiectiv și sferă de acțiune Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin Programul PHARE au intenția de a crește gradul de conștientizare a publicului și transparența acțiunilor Uniunii Europene, precum și de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la Programul PHARE.

Principii generale Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare și a altor forme de asistență va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Această acțiune se va desfășura în cooperare cu delegațiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu Delegația Comisiei Europene la fața locului.

Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

–

Reglementarea (CEE) 1159/2000; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000;

–

Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

–

Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L182/58.

Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor mai sus menționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale de către delegația Comisiei Europene din țara respectivă.

Informarea și publicitatea privind programele PHARE Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegațiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și va privi atât programele, cât și alte forme de asistență.

Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistență în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul țării beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse;

măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i)

în cazul investițiilor de infrastructură cu un cost ce depășește 1 milion euro:

–

panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanță cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegația Comisiei Europene în țara respectivă;

–

plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual care să fie furnizate de către Delegația Comisiei Europene din țara respectivă;

(ii)

în cazul investițiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE, ISPA sau SAPARD:

–

măsuri care să conștientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanță cu reglementările citate la pct. (i) de mai sus;

–

măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanți, că parte a ajutorului vine din partea UE și în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanță cu reglementările de mai sus.

Vizibilitatea asistenței Uniunii Europene în cercurile de afaceri și printre potențialii beneficiari și pentru publicul larg

4.1.

Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existența canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potențialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2.

Alți beneficiari potențiali Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existența canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învățământ profesional implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupurile de afaceri, centrele de instruire și organizațiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistență destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistență vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană și, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistență transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistență finanțat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema națională sau regională, ele vor purta, de asemenea, și însemnul Uniunii Europene de aceeași mărime.

4.3.

Publicul general Media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acțiunile cofinanțate de Uniunea Europeană și în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio și televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiară.

Principiile menționate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri și se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiară va ajuta, după necesități, la pregătirea și realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare finanțate sau cofinanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clară a participării Uniunii Europene, precum și simbolul acesteia, în cazul în care stema națională sau regională este folosită.

În cazul în care asemenea publicații includ o prefață, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiară, cât și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară.

Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

Aranjamente speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, țările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare și publicitate se supun următoarelor:

Panouri

Panourile care furnizează informații privind participarea Uniunii Europene la finanțarea investiției ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la 1 milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența Uniunii Europene trebuie menționată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținându-se seama de mărimea cofinanțării din partea Uniunii Europene) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la delegațiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor și înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcuță permanentă în conformitate cu specificațiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuțe permanente

Plăcuțe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, stații etc.). În plus față de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de Uniunea Europeană, alături de o mențiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

În cazul în care o autoritate națională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuță permanentă, să afișeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea să fie indicată.

Prevederi finale Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situație, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegația Comisiei Europene și o vor informa despre inițiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegația să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegațiilor sale la fața locului, va asigura asistență tehnică sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba țării respective, care va conține indicații detaliate în formă electronică și acesta va fi disponibil la cerere.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.