Ordinul nr. 257/2007
privind activitatea de psihologie în Ministerul Internelor și Reformei Administrative
prezumat în vigoare
Având în vedere prevederile
privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, ale
Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 , ale
Hotărârii Guvernului nr. 788/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
și ale
Hotărârii Guvernului nr. 677/2003
privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul dispozițiilor
art. 7 alin (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative,
ministrul internelor și reformei administrative emite următorul ordin:
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezentul ordin instituie normele referitoare la activitatea de psihologie în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, denumit în continuare MIRA.
Articolul 2
Principalele componente ale activității de psihologie în MIRA sunt:
a) evaluarea psihologică;
b) asistența psihologică;
c) diagnoza organizațională;
d) cercetarea științifică.
Articolul 3
Psihologii din MIRA participă, potrivit competențelor și în părțile ce-i privesc, la activitățile de analiză a postului și a accidentelor de muncă/evenimentelor deosebite, precum și de evaluare profesională a personalului.
Articolul 4
În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos se utilizează cu înțelesul următor:
a) analiza psihologică a activității profesionale - investigarea sistematică a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților profesionale în vederea identificării și cuantificării solicitărilor psihice pe care acestea le presupun, precum și a deprinderilor, aptitudinilor și a altor caracteristici psihice necesare pentru a îndeplini eficace și la nivelul calitativ specificat activitățile de muncă;
b) asistență psihologică - ansamblul de programe și măsuri specifice, conceput în mod unitar, menit să asigure capacitatea de funcționare optimă a individului din punct de vedere al parametrilor psihici;
c) cabinet de psihologie - spațiul sau ansamblul de spații în interiorul unei clădiri, special destinat desfășurării activității de psihologie, dotat conform standardelor Colegiului Psihologilor din România, utilizat permanent și exclusiv de către psiholog pe durata raporturilor sale de serviciu/muncă cu MIRA;
d) diagnoză organizațională - ansamblul de activități specifice desfășurate în scopul estimării și interpretării parametrilor psihosociali ai unor componente structurale sau procesuale ale organizației, cu ajutorul cunoștințelor, metodelor și tehnicilor psihologiei, în vederea fundamentării și adoptării unor decizii ce urmăresc eliminarea sau atenuarea disfuncționalităților și generalizarea aspectelor pozitive existente;
e) date specifice - orice documente, informații, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație în vederea desfășurării activității de psihologie;
f) evaluare psihologică - procesul de cunoaștere și estimare cantitativă și calitativă, prin utilizarea unor metode și tehnici specifice, a parametrilor de stare și de funcționare psihologică;
g) morbiditate psihologică - tipul și ponderea disfuncționalităților/afecțiunilor de ordin psihologic, de la modificări/tulburări localizabile și reversibile, până la cele cu caracter ireversibil, patologic, constatate la indivizi, grupuri, la un moment dat sau într-o anumită perioadă;
h) riscuri psihosociale - factori fizici, sociali și psihologici, prezenți în mediul profesional, acționând independent sau în interrelație, precum și orice element relevant din organizarea activității pentru care există indicii de asociere pozitivă semnificativă între expunere și modificarea reversibilă sau ireversibilă a stării ori funcționării psihologice și care dețin potențialul de a cauza afecțiuni psihice, accidente de muncă/evenimente deosebite sau neîndeplinirea sarcinilor și îndatoririlor.
Articolul 5
Activitatea profesională a psihologilor din MIRA se desfășoară conform reglementărilor privind statutul profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și potrivit prevederilor prezentului ordin.
Exercitarea actului psihologic se face de către psihologii cu drept de liberă practică încadrați pe funcții de specialitate în MIRA și este condiționată de respectarea condițiilor de competență profesională, precum și de spațiu, dotare tehnică și metodologică, potrivit actelor normative în vigoare.
Calitatea de psiholog în MIRA, cu excepția celor care își desfășoară activitatea în domeniul psihologiei judiciare și a psihologilor din Agenția Națională Antidrog, este condiționată de deținerea dreptului de liberă practică în specialitatea "psihologie aplicată în domeniul securității naționale", acordat de Colegiul Psihologilor din România.
Psihologii care în cadrul asistenței psihologice desfășoară activități specifice domeniilor psihologiei clinice, consilierii psihologice sau psihoterapiei trebuie să dețină, suplimentar, și atestatul de liberă practică în una dintre specialitățile: "psihologie clinică", "consiliere psihologică" sau "psihoterapie".
Psihologii care desfășoară activități de avizare psihologică în domeniul siguranței circulației și a navigației trebuie să dețină, suplimentar, și atestatul de liberă practică în specialitatea "psihologia transporturilor".
Articolul 6
Psihologul poate avea una dintre următoarele trepte de specializare:
a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.
Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitarea acestora, în condițiile legii, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții de formare profesională stabilite de Colegiul Psihologilor din România.
Articolul 7
Certificarea îndeplinirii condițiilor de funcționare a structurilor specializate pentru desfășurarea activității de psihologie în MIRA se face de Colegiul Psihologilor din România, prin eliberarea avizului de funcționare.
Cabinetul de psihologie, amenajat și dotat corespunzător, este o condiție esențială pentru asigurarea eficacității și calității actului profesional, având ca scop:
a) respectarea dreptului la intimitate și confidențialitate al persoanei supuse evaluării psihologice sau care beneficiază de asistență psihologică, după caz;
b) desfășurarea activităților individualizate de evaluare și asistență psihologică în condiții care să nu afecteze calitatea și autenticitatea răspunsurilor/reacțiilor persoanei asupra căreia se exercită actul psihologic;
c) asigurarea integrității, confidențialității și disponibilității probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor și înregistrărilor cu caracter profesional.
În situația în care actul psihologic se exercită în afara unităților prevăzute cu cabinet de psihologie, activitatea profesională a psihologului se poate desfășura doar în condițiile de spațiu și dotare necesare asigurării cerințelor prevăzute la alin (2).
Articolul 8
Numirea în funcție a personalului cu atribuții în domeniul activității de psihologie se face numai după verificarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor de/în specialitate, corespunzătoare cerințelor postului.
Verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează prin constituirea de subcomisii de specialitate în cadrul comisiilor de concurs/examen pentru ocuparea posturilor vacante, prin dispoziție a directorului Centrului de psihosociologie.
Articolul 9
În situația în care activitățile de psihologie sunt desfășurate în echipă, răspunderea pentru actul psihologic aparține psihologului coordonator al echipei și psihologului care îl desfășoară în mod direct.
În situațiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog, răspunderea pentru actul psihologic revine psihologului care îl desfășoară în mod direct.
Articolul 10
În domeniul activității de psihologie, dreptul de liberă practică se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
Articolul 11
În activitatea lui, psihologul este obligat să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cadrul legal și cel organizatoric, precum și standardele de calitate a serviciilor psihologice instituite în România, în domeniul activității de psihologie.
Articolul 12
Psihologul este obligat să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea în interes personal a acestora.
Rezultatele evaluărilor psihologice prezentate unității beneficiare cuprind informații relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile.
Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea confidențialității actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și Codului de procedură disciplinară elaborate de Colegiul Psihologilor din România.
În situațiile în care potrivit legii psihologul este obligat să dezvăluie aspecte care țin de confidențialitatea actului psihologic, aceasta nu angajează răspunderea sa disciplinară conform reglementărilor legale în vigoare.
Confidențialitatea actului psihologic persistă și după încheierea relațiilor profesionale cu beneficiarul persoană fizică.
Articolul 13
În exercitarea profesiei psihologul este independent profesional, neputând fi supus influențelor rezultate din subordonarea ierarhică, de natură să conducă la încălcarea normelor legale, deontologice și de bună practică în vigoare, răspunderea pentru întreaga prestație de specialitate revenindu-i în totalitate.
Raporturile de subordonare ierarhică în care se găsesc psihologii privesc doar aspectele legate de organizarea funcțională și administrativă a unității, ordinea interioară și disciplina la locul de muncă.
Șefii/comandanții unităților vor respecta independența profesională a psihologului și dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului profesional.
Capitolul II Structurile și personalul care desfășoară activități de psihologie în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative
Articolul 14
Structurile și personalul specializat pentru desfășurarea activității de psihologie în MIRA cuprind:
a) Centrul de psihosociologie, unitate de specialitate cu atribuții de exercitare a actului psihologic, învestită cu autoritate de reglementare, îndrumare, coordonare și control în domeniul de competență, subordonată funcțional directorului general al Direcției generale management resurse umane;
b) serviciile/birourile/compartimentele de psihologie de la nivelul inspectoratelor generale, direcțiilor generale (similare) și al instituțiilor de învățământ, cu atribuții de exercitare a actului psihologic, precum și de îndrumare, coordonare și control a psihologilor din structurile subordonate, după caz;
c) psihologii de unitate, încadrați în unitățile componente ale structurilor de ordine și siguranță publică din subordinea MIRA, cu rol în exercitarea actului profesional potrivit specialității/specialităților în care sunt atestați, formei de atestare, treptei de specializare și competențelor conferite de prezentul ordin.
Articolul 15
MIRA sprijină activitatea de formare profesională continuă a psihologilor cu drept de liberă practică, în specialitățile de competență, în vederea asigurării pregătirii profesionale potrivit standardelor de calitate stabilite de către Colegiul Psihologilor din România.
Articolul 16
Centrul de psihosociologie coordonează în mod direct, în domeniile proprii de competență, activitățile de perfecționare a pregătirii profesionale a psihologilor, cu respectarea principiilor și metodologiei de creditare a activităților de formare profesională continuă elaborate de Colegiul Psihologilor din România.
Centrul de psihosociologie, singur sau în colaborare cu inspectoratele generale, direcțiile generale (similare) și instituțiile de învățământ din structura MIRA, organizează periodic convocări de specialitate, în scopul analizării dificultăților apărute în activitate, al diseminării informațiilor, a experienței și a bunelor practici, precum și al clarificării unor aspecte concrete ale exercitării profesiei de psiholog și aplicării unitare a dispozițiilor legale din domeniu.
Capitolul III Activitățile de psihologie desfășurate în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative
Secțiunea 1 Evaluarea psihologică
Articolul 17
Principalele situații în care se realizează evaluarea psihologică sunt următoarele:
a) în cadrul procedurilor de resurse umane/personal;
b) în vederea selecționării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă;
c) în cadrul asistenței psihologice;
d) în vederea realizării activității de cercetare științifică.
Articolul 18
Evaluarea psihologică în cadrul procedurilor de resurse umane/personal urmărește îndeplinirea de către subiect a criteriilor de acordare a avizului psihologic, pentru situațiile de recrutare și selecționare a personalului, modificare și încetare a raporturilor de serviciu/de muncă ale personalului.
Evaluarea psihologică în vederea îndeplinirii procedurilor de resurse umane/personal se realizează în următoarele scopuri:
a) recrutarea candidaților pentru participarea la concursurile de admitere în instituțiile de formare a personalului MIRA sau a celor care pregătesc personal pentru MIRA;
b) selecționarea în vederea încadrării/angajării;
c) trecerea polițiștilor/cadrelor militare într-o categorie/corp superior;
d) promovarea în funcții de conducere;
e) transferul în MIRA a unor specialiști din instituțiile publice de apărare și siguranță națională;
f) stabilirea situației medico-profesionale/militare, pe baza diagnosticului psihiatric.
Evaluarea psihologică în vederea îndeplinirii procedurilor de resurse umane/personal se face la solicitarea șefilor/comandanților de unități, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane/personalului.
Evaluarea psihologică în vederea precizării gradului de diminuare a capacității de muncă și clasării medicale, denumită în continuare expertiză psihologică, este o activitate realizată cu scopul susținerii demersului de stabilire a diagnosticului psihiatric.
Articolul 19
Evaluarea psihologică în vederea selecționării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă stabilește capacitatea/aptitudinea din punct de vedere psihologic a unei persoane de a se integra într-o activitate profesională cu cerințe specifice, determinate de natura, durata și intensitatea efortului mintal.
Evaluarea psihologică în vederea selecționării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă se realizează în următoarele situații:
a) participarea la misiuni internaționale și multinaționale;
b) îndeplinirea funcțiilor de reprezentare externă;
c) executarea activităților/misiunilor care expun personalul angajat în desfășurarea lor la riscuri psihosociale;
d) exercitarea controlului financiar preventiv propriu;
e) atestarea pentru activități cu cifru;
f) atestarea instructorilor și evaluatorilor conducătorilor auto;
g) acordarea dreptului de a conduce autovehicule aparținând unităților MIRA.
Evaluarea psihologică se realizează și pentru includerea în Programul de protecție a martorilor.
Evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) se poate realiza și în alte situații temeinic justificate, potrivit reglementărilor în vigoare.
Articolul 20
Încadrarea activităților/misiunilor care expun personalul angajat în desfășurarea lor la riscuri psihosociale, denumite în continuare activități cu grad ridicat de risc, se realizează pe baza analizei psihologice a activității profesionale.
Centrul de psihosociologie stabilește criteriile de încadrare a activităților în condiții cu grad ridicat de risc și coordonează studiile de analiză psihologică a activității profesionale.
Actualizarea criteriilor se realizează în funcție de modificări structurale și de atribuții ale componentelor MIRA, ca urmare a unor studii științifice și la propunerea inspectoratelor și direcțiilor generale.
Criteriile prevăzute la alin. (2) și cele modificate potrivit prevederilor alin. (3) vor fi incluse în lista întocmită de Centrul de psihosociologie în acest scop și aprobată de directorul Direcției generale management resurse umane.
Inspectoratele generale, direcțiile generale (similare) și instituțiile de învățământ ale MIRA stabilesc activitățile/misiunile cu grad ridicat de risc din competență și le comunică Centrului de psihosociologie.
Articolul 21
Evaluarea psihologică din cadrul asistenței psihologice asigură supravegherea activă a funcționării individuale din punct de vedere al parametrilor psihici, în condițiile concrete de muncă, în scopul depistării precoce a potențialului dezadaptativ sau afecțiunilor psihice, planificării, monitorizării și verificării eficacității măsurilor de intervenție psihologică.
Evaluarea psihologică din cadrul asistenței psihologice se efectuează periodic și în situații speciale.
Evaluarea periodică se realizează pe categorii de personal, în raport cu solicitările psihice ale posturilor, astfel:
a) la intervale de 6 luni, pentru personalul aflat în misiuni internaționale/multinaționale;
b) anual, pentru personalul care desfășoară activități/misiuni cu grad ridicat de risc, cadrele didactice și instructorii din instituțiile de învățământ și școlile de aplicații ale MIRA;
c) la intervale de 3 ani, pentru personalul care poartă armament și muniție în misiune;
d) la intervale de 5 ani, pentru celelalte categorii de personal.
În situații temeinic justificate, pot face obiectul evaluării periodice și alte categorii de personal, potrivit reglementărilor în vigoare.
În situații speciale, evaluarea psihologică se efectuează după cum urmează:
a) la apariția unor comportamente dezadaptative la locul de muncă;
b) după încheierea unor tratamente psihiatrice;
c) la întoarcerea personalului trimis în misiune temporară în străinătate pentru o perioadă mai mare de 6 luni.
Articolul 22
Evaluarea psihologică în situația apariției unor comportamente dezadaptative la locul de muncă se efectuează prin dispoziția șefului instituției, de către psihologul în a cărui competență se află persoana respectivă.
Articolul 23
Evaluarea psihologică realizată în sensul prevederilor art. 18 alin. (2) lit. a)-e) și art. 19 alin. (2) lit. a)-g) se finalizează prin emiterea unui aviz psihologic, în conformitate cu principiile și procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidență și se aduce la cunoștința beneficiarului.
Valabilitatea avizului psihologic este de 12 luni de la data emiterii acestuia, în scopul pentru care a fost solicitată evaluarea psihologică.
Articolul 24
Eventualele contestații cu privire la avizul de inaptitudine emis în condițiile art. 23 alin. (1) se depun în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință.
Directorul Centrului de psihosociologie are obligația de a dispune constituirea unei comisii pentru analiza contestației, termenul de soluționare fiind de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestației.
Modul de adresare a contestațiilor, precum și modul de soluționare a acestora se stabilesc de către Centrul de psihosociologie.
Articolul 25
Expertiza psihologică se finalizează printr-un raport individual de expertiză psihologică, întocmit în conformitate cu principiile și procedurile de diagnostic și evaluare clinică, se consemnează în documentele de evidență și se aduce la cunoștință Comisiei centrale de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă sau, după caz, comisiilor teritoriale de expertiză de la nivelul structurilor medicale subordonate Direcției generale medicale.
Evaluarea psihologică în vederea includerii în programul de protecție a martorilor se finalizează printr-un raport individual de evaluare psihologică, întocmit în conformitate cu principiile și procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidență și se aduce la cunoștință beneficiarului.
Evaluarea psihologică din cadrul asistenței psihologice se finalizează printr-un raport individual de evaluare psihologică, întocmit în conformitate cu principiile și procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidență și se aduce la cunoștință beneficiarului.
Articolul 26
Evaluarea psihologică se efectuează de către structuri de specialitate abilitate, în funcție de scopul urmărit.
Centrul de psihosociologie efectuează evaluarea psihologică în scopurile prevăzute la art. 18 alin. (2) lit. a)-e) și art. 19 alin. (2) lit. a)-f).
Centrul de psihosociologie, precum și psihologii care funcționează în cadrul Comisiei centrale de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă sau comisiilor teritoriale de expertiză de la nivelul structurilor medicale subordonate Direcției generale medicale efectuează evaluarea psihologică prevăzută la art. 18 alin. (2) lit. f).
Centrul de psihosociologie, structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale (similare) și psihologii de unitate, potrivit competențelor atestate, efectuează evaluarea psihologică a personalului din responsabilitate pentru situațiile prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. g).
Psihologii de unitate din cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor realizează evaluarea psihologică prevăzută la art. 19 alin. (3).
Evaluarea psihologică în cadrul asistenței psihologice se realizează în funcție de situație, după cum urmează:
a) psihologii de unitate sau, în cazul în care nu există, psihologii de la eșalonul superior efectuează evaluarea psihologică a personalului din unitățile proprii/subordonate;
b) Centrul de psihosociologie realizează evaluarea psihologică pentru personalul unităților din structura aparatului central al ministerului, care nu au încadrat psiholog.
Secțiunea 2 Asistența psihologică
Articolul 27
Asistența psihologică are drept obiectiv asigurarea condițiilor privind adaptarea personalului și a celorlalte categorii de beneficiari la mediul de muncă specific, creșterea performanțelor personale, identificarea și remisiunea stărilor disfuncționale, precum și menținerea sănătății psihice.
Articolul 28
Beneficiază de asistență psihologică, prin rețeaua proprie a ministerului, următoarele categorii de persoane:
a) personalul aflat în activitate;
b) personalul pensionat;
c) membrii de familie ai celor prevăzuți la lit. a) și b);
d) soldații și gradații care îndeplinesc serviciul militar pe bază de voluntariat în unitățile MIRA;
e) elevii și studenții unităților de învățământ ale MIRA;
f) militarii în rezervă, concentrați în unitățile MIRA;
g) persoanele reținute sau arestate preventiv, din spațiile administrate de MIRA;
h) persoanele incluse în Programul de protecție a martorilor;
i) străinii aflați în custodie publică în centrele MIRA;
j) solicitanții de azil cu nevoi speciale și străinii care au obținut o formă de protecție în România;
k) victimele traficului de persoane, incluse în programele de asistență ale Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane;
l) consumatorii de droguri incluși în programul integrat de asistență, conform normelor în vigoare.
Articolul 29
Asistența psihologică este de următoarele tipuri:
a) profilactică - presupune desfășurarea de programe menite să îi asigure individului capacitatea de a face față mediului biopsihosocial, prin identificarea timpurie a eventualelor vulnerabilități psihice și dezvoltarea mecanismelor de adaptare;
b) primară - realizează atât identificarea eventualelor probleme de natură psihologică, evaluarea și ierarhizarea lor, cât și proiectarea și desfășurarea programelor de intervenție psihologică în scopul autocunoașterii, optimizării și dezvoltării personale, al prevenției și/sau remisiunii problemelor;
c) recuperatorie - vizează modalități de remisiune, prin tehnici de consiliere psihologică și psihoterapie, a unor manifestări dezadaptative sau tulburări/afecțiuni psihice și/sau soluționarea unor probleme de natură psihosocială.
Articolul 30
Asistența psihologică este acordată, potrivit competențelor, de către psihologii cu drept de liberă practică din unitățile MIRA, după cum urmează:
a) psihologii de unitate, structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale, direcțiilor generale (similare) și instituțiilor de învățământ, precum și Centrul de psihosociologie desfășoară activități de profilaxie și asistență psihologică primară;
b) psihologii din cadrul unităților sanitare ale MIRA, al Agenției Naționale Antidrog și Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane desfășoară, în condițiile prevederilor art. 5 alin. (4), toate tipurile de asistență psihologică.
Psihologii de unitate, cei din structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale, direcțiilor generale (similare) și instituțiilor de învățământ, precum și cei din cadrul Centrului de psihosociologie, dacă dețin atestatul de liberă practică în una dintre specialitățile "consiliere psihologică" sau "psihoterapie", iar cabinetele în care își desfășoară activitatea posedă avizul de funcționare în acest sens, pot acorda, în limitele normelor de etică și deontologie specifice, asistență psihologică recuperatorie personalului din competență.
Secțiunea 3 Diagnoza organizațională
Articolul 31
Diagnoza organizațională are drept obiectiv cunoașterea opiniilor, atitudinilor, reprezentărilor mentale, comportamentelor, sentimentelor, valorilor personalului instituției, referitoare la conținutul, organizarea și managementul activității profesionale sau în raport cu o problemă ori un fenomen de interes.
Diagnoza organizațională asigură, prin mijloacele specifice activității de psihologie, susținerea procesului de conducere/comandă și fundamentarea măsurilor privind ameliorarea calității vieții profesionale, creșterea eficacității și eficienței în îndeplinirea atribuțiilor și misiunilor instituției.
Articolul 32
În realizarea diagnozei organizaționale se au în vedere, în principal, una sau mai multe dintre următoarele teme:
a) structura formală și informală;
b) climatul psihosocial și cultura organizațională;
c) factorii motivaționali;
d) stresul ocupațional și consecințele acestuia;
e) procesul de schimbare;
f) stilul de conducere și practicile manageriale;
g) procesele de comunicare.
Articolul 33
Diagnoza organizațională se realizează în mod diferențiat pentru nivelul:
a) instituției în ansamblu;
b) unităților din structura organizatorică a ministerului;
c) serviciilor, secțiilor, birourilor, compartimentelor, subunităților, grupurilor/echipelor operative.
Articolul 34
Principalele situații în care se realizează diagnoza organizațională sunt următoarele:
a) executarea de inspecții și controale;
b) fundamentarea unor măsuri de ameliorare a mediului psihosocial;
c) semnalarea unor simptome negative semnificative în funcționarea componentelor structurii organizatorice;
d) necesitatea unei analize profunde a parametrilor structurali și funcționali ai sistemului de management;
e) evaluarea impactului în plan psihosocial al implementării unor programe, politici și strategii.
Diagnoza organizațională se realizează, la solicitarea inspectoratelor generale, direcțiilor generale (similare) și instituțiilor de învățământ, precum și în alte situații, când se consideră necesară desfășurarea unui asemenea demers.
Articolul 35
Diagnoza organizațională se realizează de către structurile/personalul de specialitate, potrivit competențelor, individual sau în echipă, în funcție de problematica psihosocială supusă analizei, precum și de amploarea demersului.
Articolul 36
Diagnoza organizațională se finalizează printr-un raport scris, în conformitate cu principiile și procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidență și se aduce la cunoștință beneficiarului.
Raportul de diagnoză organizațională va cuprinde datele de identificare a misiunii de diagnoză organizațională, scopul și obiectivele studiului, procedurile, metodele și tehnicile utilizate în culegerea și analiza datelor, rezultatele obținute și semnificația acestora, concluziile, recomandările și, după caz, documentația-anexă constituită din documente/date probante sau justificative.
Raportul de diagnoză organizațională va fi însoțit de o sinteză a principalelor constatări și recomandări.
Secțiunea 4 Cercetarea științifică în domeniul activității de psihologie
Articolul 37
Cercetarea științifică în domeniul activității de psihologie, denumită în continuare cercetare psihologică, reprezintă activitatea destinată, în principal, dobândirii de cunoștințe noi cu privire la fenomenele și procesele psihice apărute la personalul și în instituțiile MIRA, precum și utilizării cunoștințelor științifice pentru realizarea de noi instrumente, metode și tehnici de lucru sau pentru perfecționarea/ îmbunătățirea celor existente.
Obiectivul principal al cercetării psihologice îl constituie asimilarea și generarea unor noi cunoștințe de specialitate și dezvoltarea gradului de utilizare a acestora în scopul fundamentării științifice și al creșterii calității activității de psihologie în MIRA.
Activitatea de cercetare psihologică asigură:
a) cunoașterea științifică a fenomenelor, proceselor și mecanismelor psihologice care acționează la nivel individual, de grup și organizațional;
b) generarea/asimilarea, experimentarea, normarea și validarea metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică, precum și de diagnoză organizațională;
c) elaborarea de documentații și sinteze, care abordează teme cu caracter teoretic și practic-aplicativ relevante pentru activitatea de psihologie.
Activitatea de cercetare psihologică se poate concretiza în:
a) participarea la manifestări cu caracter științific și profesional cu comunicări din rezultatele activității de cercetare psihologică;
b) publicarea rezultatelor în reviste naționale și internaționale de specialitate, în monografii, sinteze, studii, lucrări, tratate.
Articolul 38
În scopul stimulării și coordonării activității de cercetare psihologică în MIRA, precum și al instituirii și promovării standardelor de calitate și deontologice ale activității profesionale, la nivelul Centrului de psihosociologie funcționează Consiliul științific, ca organism colectiv de lucru, cu rol consultativ.
Componența, atribuțiile și modul de desfășurare a activității Consiliului științific sunt stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare internă.
Modalitățile de organizare și desfășurare a activității de cercetare în cadrul Centrului de psihosociologie, precum și coordonarea acesteia la nivelul MIRA se prevăd în Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului.
Articolul 39
Activitatea de cercetare psihologică se poate realiza de către personalul de specialitate de la toate nivelurile, individual sau în cadrul unor echipe constituite în acest scop, cu respectarea eticii și deontologiei în activitatea de cercetare științifică.
Structurile și personalul de specialitate din MIRA pot realiza programe proprii de cercetare psihologică sau se pot asocia la desfășurarea de programe de cercetare științifică naționale sau internaționale.
Articolul 40
În scopul realizării politicilor și strategiilor în domeniul cercetării psihologice, Centrul de psihosociologie poate coopera, în condițiile legii, cu organisme și asociații de profil, institute de cercetare naționale sau internaționale, private ori de stat.
În scopul menținerii contactului și integrării în activitățile comunității profesionale și științifice, naționale și internaționale, precum și al creșterii capacității de a oferi soluții proprii, psihologii din MIRA pot face parte din asociații profesionale, societăți și organizații științifice, naționale și internaționale, fără ca activitatea desfășurată în aceste organisme să afecteze exercitarea atribuțiilor funcției de bază.
În exercitarea dreptului de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare și inovare, psihologii din MIRA pot realiza, prin cumul, activități de cercetare științifică în cadrul universităților și institutelor de cercetare naționale, în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 41
Activitatea de cercetare psihologică se realizează în baza unui proiect de cercetare și se finalizează printr-un raport de cercetare.
Proiectul de cercetare este documentul de planificare care prezintă argumentele pentru abordarea temei propuse, obiectivele, fazele/etapele demersului științific, rezultatele preconizate și modul de valorificare/diseminare a acestora.
Raportul de cercetare este documentul tehnico-științific care prezintă cadrul teoretic al problemei studiate, obiectivele, modalitățile și activitățile desfășurate în cadrul unui proiect de cercetare, rezultatele obținute, precum și acțiunile concrete pentru valorificarea acestora.
Raportul de cercetare psihologică se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează de către autor/psihologul coordonator al echipei care a realizat cercetarea, iar cel de-al doilea se înaintează Centrului de psihosociologie.
Secțiunea 5 Alte activități în domeniul psihologiei
Articolul 42
Analiza psihologică a activității profesionale are ca obiectiv realizarea profilului cerințelor psihologice față de deținătorul postului sau participanții la anumite tipuri de activități/misiuni, precum și identificarea și clasificarea riscurilor psihosociale asociate acestora.
Pe baza rezultatului analizei psihologice a activității profesionale se proiectează instrumentele și activitățile de evaluare psihologică și asistență psihologică.
Psihologul participă, în calitate de membru, în comisia constituită în vederea analizei posturilor, întocmirii sau reactualizării fișelor posturilor prevăzute în statul de organizare al unității în care este încadrat.
Articolul 43
Psihologul acordă sprijin de specialitate personalului care participă la activitatea de evaluare a subordonaților cu privire la cunoașterea calităților personale și conduitei individuale ale acestora, precum și a factorilor psihosociali care au influențat semnificativ performanța profesională.
Articolul 44
În activitatea de analiză a accidentelor în muncă/evenimentelor deosebite, la solicitarea factorilor de decizie psihologul formulează constatări și concluzii în ceea ce privește:
a) identificarea caracteristicilor comune anumitor tipuri de accidente în muncă/evenimente deosebite, ce pot fi semnificative din punct de vedere preventiv;
b) studierea cauzelor și împrejurărilor producerii unor accidente/evenimente deosebite pentru a determina în ce măsură anumite caracteristici psihice personale și/sau de grup pot fi legate de o posibilă repetare a accidentului/evenimentului;
c) identificarea posibilelor disfuncționalități ale organizației, prin prisma interpretării accidentelor/evenimentelor deosebite drept posibile simptome ale acestora.
Articolul 45
Activitățile prevăzute la art. 42, 43 și 44 pot fi desfășurate, conform competențelor conferite de tipul de atestat de liberă practică deținut, precum și de prezentul ordin, de către orice psiholog încadrat pe funcții de specialitate în MIRA.
Capitolul IV Sistemul de gestiune a datelor
Secțiunea 1 Organizarea sistemului de gestiune a datelor
Articolul 46
Sistemul de gestiune a datelor specifice cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor și regulilor privind înregistrarea, păstrarea, prelucrarea, circulația datelor și documentelor din domeniul activității de psihologie.
Sistemul de gestiune a datelor specifice este constituit din evidența nominală și evidența statistică a persoanelor care au făcut obiectul activității de psihologie prevăzute la art. 2 lit. a)-c).
Activitățile de gestiune a datelor specifice se desfășoară la nivelul structurilor/personalului specializate pentru desfășurarea activității de psihologie.
Șefii/comandanții de la toate nivelurile sunt obligați să aplice măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor specifice împotriva scurgerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii ori accesului neautorizat la acestea.
Evidența nominală și evidența statistică prevăzute la alin. (2) se realizează pe suport hârtie și/sau digital.
Informațiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau electronic, trebuie să fie exacte, complete și relevante, în conformitate cu metodologiile de lucru și prevederile legale în vigoare.
Articolul 47
În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările și înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta își exercită profesia sunt inviolabile, potrivit legii.
Articolul 48
Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor și a înregistrărilor cu caracter profesional revine psihologilor și, după caz, șefilor/comandanților unităților în care aceștia sunt încadrați.
Articolul 49
Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se păstrează în condiții de siguranță o perioadă de cel puțin 10 ani de la încheierea relațiilor profesionale, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut alt termen.
La expirarea termenului prevăzut la alin. (1) probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările și înregistrările se distrug în totalitate, potrivit prevederilor legale.
Articolul 50
Este interzisă transmiterea de informații din documentele de evidență a activității de psihologie către persoanele sau instituțiile care nu au dreptul de a le cunoaște.
Încălcarea dispozițiilor alin. (1) atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a celor vinovați.
Secțiunea 2 Evidența activității de evaluare psihologică
Articolul 51
Documentele de evidență a activității de evaluare psihologică realizate în condițiile art. 17 lit. a) și b) sunt:
a) avizul psihologic individual;
b) procesul-verbal de evaluare psihologică;
c) raportul individual de expertiză psihologică;
d) raportul individual de evaluare psihologică;
e) registrul de evidență a evaluărilor psihologice, al cărui model este prezentat în anexa nr. 1.
Articolul 52
Avizul psihologic, procesul-verbal și raportul individual de evaluare psihologică pot fi consultate numai de către următoarele persoane, astfel:
a) persoana evaluată;
b) șeful/comandantul unității beneficiare;
c) șeful structurii de resurse umane a unității beneficiare și lucrătorul care are în competență dosarul de personal;
d) psihologul de unitate;
e) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșalonul superior.
Articolul 53
Documentele prevăzute la art. 51 lit. a)-d) se încheie în două exemplare, dintre care unul se depune la dosarul de personal sau medical, după caz, al celui evaluat, iar cel de-al doilea se păstrează la unitatea emitentă.
Articolul 54
Evidența centralizată a persoanelor evaluate psihologic se păstrează în registrul de evidență a evaluărilor psihologice.
Secțiunea 3 Evidența activității de asistență psihologică
Articolul 55
Documentele de evidență a activității de asistență psihologică sunt:
a) carnetul psihologic, al cărui model este prezentat în anexa nr. 2;
b) raportul individual de evaluare psihologică, al cărui model este prezentat în anexa nr. 3;
c) registrul de asistență psihologică, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4;
d) registrul de evidență a carnetelor psihologice, al cărui model este prezentat în anexa nr. 5.
Articolul 56
Carnetul psihologic conține informații de specialitate referitoare la titular și are anexate următoarele:
a) fișa/fișele de observație psihologică, în cazul în care individul face obiectul monitorizării psihologice;
b) fișele de răspuns la probele psihologice aplicate cu diverse ocazii, pe care figurează, în mod obligatoriu, data examinării, semnătura și parafa psihologului examinator;
c) orice altă fișă cu conținut psihologic referitoare la subiectul respectiv.
Actualizarea carnetului se face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la producerea unei mutații cu privire la datele prevăzute la alin. (1).
Carnetul psihologic poate fi consultat numai de către următoarele persoane, astfel:
a) titularul carnetului;
b) psihologul în a cărui competență se află titularul carnetului;
c) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșalonul superior.
Circuitul carnetelor psihologice se face astfel:
a) la detașarea/mutarea în altă unitate carnetul psihologic urmează traseul dosarului de personal. În cazul în care detașarea/mutarea are loc într-o unitate în care nu există psiholog, carnetul este trimis psihologului/compartimentului de specialitate de la eșalonul superior din structura respectivă;
b) la suspendarea/încetarea raporturilor de serviciu/muncă, trecerea în rezervă sau în retragere, carnetele se arhivează, conform reglementărilor în vigoare.
Articolul 57
Evidența centralizată a carnetelor psihologice se păstrează în registrul de evidență a carnetelor psihologice.
Articolul 58
Rapoartele de evaluare psihologică în vederea acordării asistenței psihologice se încheie, în funcție de scopul urmărit, astfel:
a) pentru evaluările periodice, în două exemplare, dintre care unul se anexează la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se depune la dosarul de personal al persoanei evaluate;
b) pentru evaluările efectuate în situații speciale, de regulă într-un singur exemplar, care se depune la carnetul psihologic al subiectului.
În cazul în care în urma unei evaluări psihologice efectuate în situații speciale se constată că subiectul este susceptibil de a prezenta afecțiuni psihice, raportul de evaluare psihologică se întocmește în două exemplare, dintre care unul se anexează la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se înaintează șefului/comandantului unității, cu propunerea de trimitere pentru consult medical de specialitate.
Articolul 59
Raportul de evaluare psihologică în vederea acordării asistenței psihologice poate fi consultat numai de către următoarele persoane, astfel:
a) persoana evaluată;
b) șeful/comandantul unității beneficiare;
c) șeful structurii de resurse umane a unității beneficiare și lucrătorul care are în competență dosarul de personal;
d) psihologii cu atribuții de coordonare, îndrumare și control de specialitate de la eșalonul superior.
Articolul 60
Evidența centralizată a persoanelor evaluate psihologic în vederea acordării asistenței psihologice se păstrează în registrul de asistență psihologică.
Secțiunea 4 Evidența activității de diagnoză organizațională
Articolul 61
Documentele de evidență a activității de diagnoză organizațională sunt:
a) raportul de diagnoză organizațională;
b) registrul de evidență a activității de diagnoză organizațională, al cărui model este prezentat în anexa nr. 6.
Articolul 62
Raportul de diagnoză organizațională se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează de către autor/psihologul coordonator al echipei care a realizat studiul, iar celălalt se înaintează solicitantului.
Un exemplar din sinteza cuprinzând principalele constatări și recomandări este remis Centrului de psihosociologie.
Articolul 63
Evidența centralizată a rapoartelor de diagnoză organizațională se păstrează în registrul de evidență a activității de diagnoză organizațională.
Secțiunea 5 Evidența statistică
Articolul 64
Situațiile statistice se realizează prin prelucrarea datelor și informațiilor din evidența nominală, manuală sau automată.
Situațiile statistice se întocmesc conform formularelor și la termenele stabilite de directorul Centrului de psihosociologie.
Situațiile statistice se referă la:
a) evaluarea psihologică - se raportează tipurile de avize și situațiile în care au fost emise;
b) asistența psihologică - se raportează tipurile de asistență și situațiile care au făcut necesară acordarea acesteia;
c) structura morbidității psihologice - se raportează natura și incidența/rata incidenței problemelor/tulburărilor psihologice;
d) diagnoza organizațională - se raportează numărul respondenților participanți la studiile de diagnosticare.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 65
Centrul de psihosociologie stabilește, în condițiile legii, procedurile și formularele utilizate în activitatea de psihologie care face obiectul prezentului ordin.
Centrul de psihosociologie stabilește atribuțiile principale ale structurilor și personalului, subordonate pe linie de specialitate, pe care le modifică sau completează, după caz, ori de câte ori este nevoie.
Articolul 66
Achiziția instrumentelor, metodelor și tehnicilor de specialitate care urmează a fi utilizate în activitatea de psihologie se face numai cu avizul Centrului de psihosociologie.
Articolul 67
Imprimatele tipizate pentru activitatea de psihologie desfășurată de serviciile/birourile/compartimentele de psihologie și psihologii de unitate se asigură de către structurile în cadrul cărora ființează, respectiv sunt încadrați.
Articolul 68
Structurile/personalul de specialitate vor raporta activitatea desfășurată conform termenelor și procedurilor stabilite de către Centrul de psihosociologie.
Articolul 69
Consilierea șefilor/comandanților pe probleme privind activitatea de psihologie se realizează de către personalul de specialitate din subordine.
Articolul 70
Șefii/comandanții unităților vor lua măsuri pentru cunoașterea și aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.
Șefii/comandanții de unități vor lua măsuri pentru asigurarea spațiilor și dotării necesare înființării și funcționării cabinetelor de psihologie, conform prevederilor legale.
Articolul 71
Șefii/comandanții unităților centrale și teritoriale ale ministerului au, privind evaluarea psihologică a personalului din subordine, următoarele obligații:
a) să asigure prezentarea personalului la evaluarea psihologică;
b) să respecte recomandările formulate de structurile/ personalul de specialitate;
c) să utilizeze personalul din subordine conform avizelor psihologice deținute.
Articolul 72
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 73
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul internelor și reformei administrative, Cristian David București, 1 august 2007. Nr. 257.
Anexa 1 Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Secret de serviciu
Unitatea ..................
(după completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A EVALUĂRILOR PSIHOLOGICE
Nr.
de
ordine
Data
evaluării
Numele și
prenumele/CNP
Unitatea
solici-
tantă
Scopul
evaluării
Psiholog
examinator
Obs.
Anexa 2 Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Secret de serviciu Unitatea .................. (după completare) Nr. .......... din ........ CARNETUL PSIHOLOGIC*) Numele: ............. Prenumele: ................... Prenumele tatălui: ................... CNP:|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| Locul nașterii: localitatea ........., județul ................... Domiciliul: strada ....... nr. ....., localitatea ......, județul ..... Studii: ..................... Permis auto categoria: .................. Data încadrării în M.I.R.A.: ......................... 1. Concluziile evaluării psihologice la încadrare 2. Notări diverse (observații și recomandări de specialitate anterioare emiterii carnetului) *) Datele cuprinse în acest document intră sub incidența prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestora și a reglementărilor emise în aplicarea acesteia. 3. Asistență psihologică ┌──────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────┐ │ Data │ Serviciul de care a beneficiat │Concluzii și recomandări │ Psiholog │ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ ├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤ └──────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────┴──────────┘
Anexa 3 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ministerul Internelor și Reformei Administrative Secret de serviciu │ │ Unitatea .................. (după completare) │ │ Ex. nr. │ │ Nr. .......... │ │ din ........ │ │ │ │ RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ │ │ │ │ Dl/Dna ......., CNP ......., a fost examinat/ă la data de ......, în baza │ │ solicitării făcute de .............., în vederea: ...................... │ │ │ │ │ │ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Aviz: ││ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ │ │Observații: ││ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ │ │Recomandări: ││ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘│ │ │ │ Psiholog examinator, │ │ .................. │ │ (semnătura și parafa) │ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 4 Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Secret de serviciu
Unitatea ..............................
(după completare)
Psiholog ..............................
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE ASISTENȚĂ PSIHOLOGICĂ
Nr.
de
ord.
Data
Numele și
prenumele/CNP
Serviciul
solici-
tat
Solici-
tant
Motivul
trimi-
terii
Serviciul
de care a
beneficiat
Obs.
Anexa 5 Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Secret de serviciu
Unitatea ..................
(după completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A CARNETELOR PSIHOLOGICE
Nr.
carnetului
Numele și prenumele
Codul numeric
personal
Unde s-a expediat
(data și numărul adresei)
Obs.
Anexa 6 Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Secret de serviciu
Unitatea ..................
(după completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A ACTIVITĂȚII DE DIAGNOZĂ ORGANIZAȚIONALĂ
Nr.
de ordine
Data
Unitatea evaluată
Solicitant
Psiholog/sociolog
Observații
------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.