Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 594/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

prezumat în vigoare

Data actului
19 iunie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 581 din 23 august 2007
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.637 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Jaqueline Opriș în Dosarul nr. 17.797/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 17.797/3/2005, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Jaqueline Opriș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al egalității în fața legii, întrucât legiuitorul a instaurat un regim juridic diferențiat între persoanele îndreptățite potrivit

Legii nr. 10/2001 , respectiv cele care au primit despăgubiri pe cale administrativă internă și cele ce au primit despăgubiri în baza unor acorduri internaționale. Astfel, susține acesta, instanța de judecată, făcând aplicarea greșită a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 10/2001 , potrivit cărora cetățenii despăgubiți pe calea acordurilor internaționale nu mai primesc niciun fel de reparație, nu a ținut seama de art. 11 alin. (1) teza a doua din aceeași lege care condiționează restituirea în natură, persoanelor îndreptățite, de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată potrivit legislației în vigoare.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie opinează în sensul respingerii excepției, întrucât persoanele care au primit despăgubiri potrivit

art. 5 din Legea nr. 10/2001

se află în situație juridică diferită de cele vizate de art. 11 alin. (1) din aceeași lege. Astfel, persoanele prevăzute de art. 5 din această lege au primit despăgubiri la valoarea reală a imobilului, conform acordurilor internaționale încheiate de România, în timp ce persoanele îndreptățite la restituirea în natură potrivit art. 11 alin. (1) au primit o despăgubire din partea statului român, care de cele mai multe ori s-a dovedit a fi modică, fapt ce a impus necesitatea unei reparații.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi, deoarece ele se aplică tuturor subiectelor de drept aflate în situația juridică prevăzută de această normă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 5 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora "Nu sunt îndreptățite la restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege."

Textul constituțional considerat a fi încălcat este cel al art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la judecarea unui proces în mod echitabil și într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, precum și a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție referitor la protecția proprietății private.

Autorul critică acest text pe motiv că legiuitorul a instaurat un regim juridic diferențiat între persoanele îndreptățite potrivit

Legii nr. 10/2001 , respectiv cele care au primit despăgubiri pe cale administrativă internă și cele ce au primit despăgubiri în baza unor acorduri internaționale.

Excepția a fost ridicată în cadrul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe a Tribunalului București - Secția a V-a civilă prin care a fost respinsă contestația împotriva deciziei emise de primarul municipiului București privind cererea de restituire în natură a unui imobil, întrucât acesta a beneficiat de despăgubiri potrivit Acordului româno-francez privind reglementarea problemelor financiare în suspensie între cele două țări, încheiat la 9 februarie 1959.

Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată în fața instanței și consemnată în încheierea acesteia și în înscrisul depus de parte în dosarul instanței, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituționalitate este dedusă din compararea textului criticat cu o altă prevedere din această lege, și anume art. 11 alin. (1) prin care se precizează modalitatea de restituire a imobilelor expropriate, imobile ce urmează a fi restituite în natură dacă acestea nu au fost înstrăinate. Pentru a nu se ajunge la îmbogățirea fără justă cauză, textul de lege prevede că, în cazul în care fostul proprietar a primit o despăgubire la data exproprierii, restituirea în natură este condiționată de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflației. În acest fel, autorul excepției consideră că, datorită reglementării cuprinse de acest din urmă text, este încălcat principiul egalității în drepturi. Or, sub acest aspect, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că neconstituționalitatea unui text nu poate fi dedusă din compararea unor prevederi de lege dintr-un anumit domeniu între ele, ci numai din constatarea unei neconcordanțe între diferite reglementări și dispoziții ori principii din Constituție.

De altfel, Curtea constată că textul de lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituție, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetățenii aflați în situații identice. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut, în mod constant, că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.

De asemenea, Curtea constată că prevederile

art. 5 din Legea nr. 10/2001

sunt în deplin acord cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la judecarea unui proces în mod echitabil și într-un termen rezonabil de către o instanță independentă și imparțială, precum și ale art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție referitor la protecția proprietății private.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Jaqueline Opriș în Dosarul nr. 17.797/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 iunie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.