Decizia nr. 621/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33-36 și art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33-36 și
art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bollemann" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 4.483/182/2006 al Tribunalului Maramureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise în cuprinsul cărora "retractează" motivarea privitoare la prevederile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , depusă la instanța care a sesizat Curtea Constituțională. Cu privire la celelalte texte de lege criticate, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , arătând că, prin
Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 , Curtea a admis această excepție. Totodată, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a celorlalte texte de lege criticate, apreciind că acestea nu încalcă prevederile constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2007 pronunțată în Dosarul nr. 4.483/182/2006, Tribunalul Maramureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33-36 și
art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor.
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Bollemann" - S.A. din Baia Mare într-un recurs împotriva unei sentințe civile pronunțate într-o acțiune având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 20 din Constituție, precum și dispozițiile art. 6 și 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată, în esență, că textele de lege criticate plasează regimul juridic al contravențiilor în domeniul extrapenal, ceea ce contravine dispozițiilor convenționale invocate. Totodată, depunerea plângerii contravenționale la organul din care face parte organul constatator îi oferă acestuia posibilitatea de a nu înainta plângerea instanței, ceea ce duce la încălcarea accesului liber la justiție al contravenientului.
Tribunalul Maramureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin art. 21 din Legea fundamentală, deoarece persoana vătămată prin procesul-verbal se poate adresa instanței cu o plângere, conform
art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , care este soluționată conform regulilor generale de procedură. Textele criticate nu conțin nici dispoziții de procedură din care să reiasă o inversare a sarcinii probei.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 31, art. 33-36 și ale
art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
sunt constituționale și că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul admiterii acesteia prin
Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 . Astfel, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu interzice legiuitorului să adopte o legislație specifică în materia contravențiilor, așa încât în dreptul românesc contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ. Totodată, dispozițiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor de a se adresa justiției și de a se prevala neîngrădit de toate garanțiile pe care le oferă un proces echitabil.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31, ale art. 32 alin. (1), ale art. 33-36 și ale
art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 . Acestea au următorul conținut:
- Art. 31: "(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
(2) Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce privește despăgubirea, iar cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce privește măsura confiscării.";
- Art. 32: "(1) Plângerea însoțită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenției se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească și să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.";
- Art. 33: "(1) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.
(2) În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, judecătoria va cita și societatea de asigurări menționată în procesul-verbal de constatare a contravenției.";
- Art. 34: "(1) Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
(2) Hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susținute și oral în fața instanței. Recursul suspendă executarea hotărârii.";
- Art. 35: "Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se soluționează cu precădere.";
- Art. 36: "Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.";
- Art. 47: "Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă."
Autorul excepției consideră că acestea sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție, precum și cu dispozițiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil și art. 10 referitoare la libertatea de exprimare din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:
I. Cu privire la prevederile
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , Curtea constată că s-a pronunțat prin
Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, prin care a admis excepția de neconstituționalitate.
Or, potrivit
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".
Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă în temeiul
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .
II. Referitor la prevederile art. 31, ale art. 33-36 și ale
art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , autorul excepției arată, în esență, că acestea plasează regimul juridic al contravențiilor în domeniul extrapenal, ceea ce contravine dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) și art. 20 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 și 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Curtea reține că asupra aspectelor invocate în motivarea excepției s-a pronunțat cu valoare de principiu prin
Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 8 octombrie 2003.
Cu acel prilej, Curtea a reținut, în esență, făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că în dreptul românesc contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest aspect, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu se opune tendinței de "dezincriminare" a unor asemenea fapte, iar Curtea Europeană consideră ca pozitivă măsura dezincriminării, în "interesul individului", a unor infracțiuni mai puțin grave și pentru care făptuitorul nu mai răspunde penal, putând chiar să evite procedura judiciară și pe această cale să se elimine supraaglomerarea tribunalelor.
Totodată, potrivit teoriei și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovăției în materia contravențiilor nu are în vedere faza extrajudiciară a sancțiunii administrative, ci faza judiciară a acesteia, ceea ce presupune respectarea dreptului la un proces echitabil și a garanțiilor prevăzute de art. 6 din Convenție.
Pentru aceleași motive nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală.
Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față.
În final, Curtea reține că dispozițiile art. 10 referitoare la libertatea de exprimare din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au incidență în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bollemann" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 4.483/182/2006 al Tribunalului Maramureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31, art. 33-36 și
art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.