Anexa din 28 iunie 2007

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

1.1.

DEFINIȚIE: Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).

Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice.

1.2.

DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

1.3.

STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1.

Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

1.3.2.

Etapa de stagii (vezi anexa finală) ● Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate, stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii:

–

Alergologie și imunologie clinică (inițiere în specialitate) - 6 luni

–

Medicină internă - 9 luni

–

Gastroenterologie - 3 luni

–

Terapie intensivă - 1 lună

–

Pediatrie generală (3 luni) și neonatologie (1 lună) - 4 luni

–

Medicina muncii - 1 lună

● Ultimii 3 ani: imunologie laborator, discipline complementare și desăvârșire în specialitate:

–

Imunologie fundamentală (curs și laborator) - 3 luni

–

Bioetică - 2 săpt.

–

Dermatologie - 2 1/2 luni

–

Pneumologie - 2 luni

–

O.R.L. - 1 lună

–

Oftalmologie - 1 lună

–

Boli infecțioase - 2 luni

–

Reumatologie - 6 luni

–

Alergologie și imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni

1.4.

CONȚINUTUL STAGIILOR

1.4.1.

ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

1.4.1.1.

Tematica lecțiilor conferință (400 ore)

1.

Epidemiologia bolilor alergice

2.

Genetica bolilor alergice

3.

Factorii de risc ai bolilor alergice

4.

Atopia; evoluția naturală a bolilor atopice și alergice

5.

Inflamația alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie

6.

Alergia ca boală sistemică

7.

Anticorpii IgE

8.

Receptorii pentru IgE

9.

Alergenele - nomenclatură, clasificare

10.

Alergenele - structură, proprietăți fizico-chimice, biologice

11.

Sursele alergenelor

12.

Factorii care influențează alergenicitatea

13.

Reactivitatea încrucișată a alergenelor / cross-reactivitatea

14.

Identificarea și cuantificarea alergenelor

15.

Polenurile ca aeroalergene

16.

Acarienii ca aeroalergene

17.

Mucegaiurile ca aeroalergene

18.

Epiteliile de animale și gândacii de bucătărie ca aeroalergene

19.

Alergene din veninuri și salivă de insecte

20.

Trofalergene și alți agenți de hipersensibilitate din alimente

21.

Alergene de contact

22.

Alergene medicamentoase

23.

Alergene ocupaționale

24.

Extracte alergenice pentru diagnostic și terapie

25.

Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualități)

26.

Metode de diagnostic in vivo în alergologie

27.

Metode de diagnostic in vitro în alergologie

28.

Rinite alergice intermitente și persistente

29.

Rinosinuzite alergice

30.

Polipoza nazală

31.

Astmul alergic la adult

32.

Astmul alergic la copil

33.

Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc)

34.

Astmul cu hipersensibilitate la aspirină / antiinflamatoare nesteroidiene

35.

Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți

36.

Astmul de efort

37.

Astmul alergic ocupațional

38.

Sindromul rinită alergică și astm coexistent

39.

Aspergiloza bronhopulmonară alergică

40.

Sindromul Churg-Strauss

41.

Sindromul Löffler

42.

Pneumonia eozinofilică acută și cronică

43.

Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic

44.

Eozinofiliile

45.

Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci)

46.

Fibroza chistică

47.

Dischinezia ciliară primară

48.

Boala pulmonară obstructivă cronică

49.

Sarcoidoza

50.

Sindromul de tuse cronică

51.

Conjunctivite alergice intermitente și persistente

52.

Keratoconjunctivita vernală

53.

Keratoconjunctivita atopică

54.

Conjunctivita giganto-papilară

55.

Blefaroconjunctivita alergică de contact

56.

Keratoconjunctivita sicca

57.

Urticaria acută

58.

Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună

59.

Vasculite urticariene

60.

Urticaria pigmentară

61.

Mastocitoza sistemică

62.

Boala serului și sindroame de tip boala serului

63.

Eritemul polimorf

64.

Eritemul nodos

65.

Urticaria dermografică

66.

Urticaria tardivă la presiune

67.

Urticaria solară și fotosensibilitatea din lupus și porfirii

68.

Urticaria la frig și patologia prin crioproteine serice

69.

Crioglobulinemii

70.

Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică și de contact)

71.

Sindroame urticariene rare

72.

Urticaria din boli autoimune sistemice

73.

Urticaria din parazitoze

74.

Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH

75.

Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie

76.

Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie

77.

Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică

78.

Dermatite / eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferențial

79.

Dermatita de contact alergică și iritativă

80.

Dermatita de contact alergică la metale

81.

Dermatita de contact alergică la adezivi, rășini și aditivi din cauciuc

82.

Dermatita de contact alergică la medicamente

83.

Dermatita de contact alergică indusă de plante

84.

Alergocosmetologie

85.

Dermatita de contact alergică ocupațională

86.

Dermatita de contact fotoalergică și fototoxică

87.

Reacții adverse medicamentoase - noțiuni de farmacovigilență

88.

Alergii medicamentoase mediate IgE

89.

Alergii medicamentoase non-IgE-mediate

90.

Reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate

91.

Particularități ale reacțiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat

92.

Particularități ale reacțiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar

93.

Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată

94.

Sindromul de alergie orală

95.

Boli gastrointestinale eozinofilice

96.

Boala celiacă și sindromul Heiner

97.

Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari

98.

Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice

99.

Alergia la alimente modificate genetic

100.

Anafilaxia alergică mediată IgE

101.

Anafilaxia alergică non-IgE-mediată

102.

Anafilaxia nonalergică

103.

Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică

104.

Reacții de hipersensibilitate la înțepături de insecte (venin)

105.

Reacții de hipersensibilitate la mușcături de insecte

106.

Alergia la latex

107.

Alergia la lichid seminal

1os.

Reacții de hipersensibilitate la anestezice și miorelaxante

1o9.

Reacții de hipersensibilitate la plasmă și substituenți plasmatici

110.

Reacții de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice

111.

Reacții de hipersensibilitate la substanțe de contrast iodate

112.

Reacții de hipersensibilitate la antihipertensive

113.

Reacții de hipersensibilitate la agenți fibrinolitici, anticoagulante și hemostatice

114.

Reacții de hipersensibilitate asociate dializei

115.

Reacții de hipersensibilitate la antibiotice

116.

Reacții de hipersensibilitate la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric

117.

Reacții de hipersensibilitate la antidiabetice

118.

Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate

119.

Profilaxia bolilor alergice și atopice

120.

Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene

121.

Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil

122.

Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal

123.

Imunoterapia anti-IgE

124.

Bazele farmacologice ale acțiunii medicamentelor antialergice și antiinflamatoare

125.

Profilul de siguranță al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare

126.

Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare

127.

Tratamentul urgențelor alergologice

128.

Antihistaminicele H1 de uz sistemic în alergologie

129.

Antihistaminicele H1 de uz topic în alergologie

130.

Antihistaminicele H2 și cele cu acțiune pe receptorii H3 și H4 în alergologie

131.

Antileucotri enel e

132.

Glucocorticosteroizii inhalatori

133.

Glucocorticosteroizii intranazali

134.

Dermatocorticoizii

135.

Antidegranulantele mastocitare

136.

Bronhodilatatoarele

137.

Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor

13s.

Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor

139.

Epidemiologia imunodeficiențelor

140.

Imunodeficiențele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B

141.

Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T

142.

Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B

143.

Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE

144.

Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare

145.

Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement

146.

Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă

147.

Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne

148.

Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie

149.

Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie

150.

Afecțiunile autoimune de organ și sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie:

151.

Tiroidita autoimună, boala Graves

152.

Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune

153.

Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun

154.

Uveite cu mecanism autoimun și mediate celular

155.

Miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton

156.

Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre și alte afecțiuni demielinizante

157.

Boala Crohn și colita ulceroasă

158.

Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler

159.

Hepatita autoimună

160.

Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare

161.

Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune

162.

Sindromul Goodpasture

163.

Hemopatii autoimune

164.

Lupusul eritematos sistemic

165.

Artrita reumatoidă

166.

Spondilartropatii

167.

Sindromul Sjögren

168.

Polimiozita și dermatiomiozita

169.

Scleroza sistemică

170.

Boala mixtă a țesutului conjunctiv

171.

Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică și caracteristici clinico-morfologice

172.

Granulomatoza Wegener

173.

Poliangeita microscopică

174.

Poliarterita nodoasă

175.

Purpura Henoch-Schönlein

176.

Vasculita crioglobulinemică

177.

Transplantarea, tipuri de grefe

178.

Recunoașterea aloantigenelor

179.

Imunocompatibilitatea

180.

Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor

181.

Tipuri de rejet de grefă

182.

Teste de histocompatibilitate

183.

Teste de citotoxicitate

184.

Mecanismele imunomodulării

185.

Glucocorticosteroizii sistemici

186.

Inhibitori de calcineurină

187.

Sirolimus/rapamicina și micofenolatul mofetil

188.

Imunosupresive citotoxice

189.

Anticorpi monoclonali și policlonali în imunoterapie

190.

Terapia genică, antisens și cu celule stem (principii)

191.

Markeri imunologici tumorali și imunopatologia cancerului

192.

Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie

193.

Imunoterapia în cancer (principii)

194.

Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv

195.

Interrelații psiho-neuro-endocrino-imunologice

196.

Terapia de substituție în imunodeficiențele primare

197.

Citokine, inibitori ai secreției citokinelor în imunoterapie

198.

Receptori de citokine și antagoniști lor în imunoterapie

199.

Imunizarea activă și pasivă (principii)

200.

Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbție, citofereză)

1.4.1.2.

Baremul activităților practice în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

–

demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1.

Teste cutanate alergologiceprick la alergene de mediu: 1000

2.

Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1000

3.

Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000

4.

Teste cutanate alergologicepatch: 1000

5.

Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 500

6.

Teste gravitaționale și volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 2

7.

Teste morfologice de identificare a polenurilor și plantelor polenizatoare: 100

8.

Teste morfologice de identificare a acarienilor: 20

9.

Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 50

10.

Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 5

11.

Determinare PEF prin peak flow-metrie: 500

12.

Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500

13.

Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 500

14.

Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20

15.

Teste de provocare alimentară: 100

16.

Teste de provocare medicamentoasă: 500

17.

Teste de provocare cu agenți fizici: 500

18.

Teste de provocare la efort: 100

19.

Teste la alergene ocupaționale: 100

20.

Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 200

21.

Utilizarea trusei de urgență în alergologie: 200

22.

Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 100

23.

Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 500

24.

Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 100

25.

Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 50

26.

Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 10

27.

Determinarea componentelor sistemului complement: 500

28.

Determinarea C1-INH: 100

29.

Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 200

30.

Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 200

31.

Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 200

32.

Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 300

33.

Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 50

34.

Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300

35.

Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100

36.

Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300

37.

Teste imunologice de screening pentru transplantare: 50

38.

Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 5

39.

Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 300

40.

Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300

41.

Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 300

42.

Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 200

43.

Electroforeza proteinelor serice și imunoelectroforeza: 100

44.

Deteminări de subseturilor celule imune: 50

45.

Deteminări de mediatori celulari, markeri serici de inflamație: 100

46.

Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienți cu patologie imuno-alergică: 10

47.

Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1000

48.

Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1000

49.

Exudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500

50.

Uroculturi la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500

51.

Coproculturi, examene coproparazitologice: 500

52.

Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 100

53.

Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1000

54.

Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 100

55.

Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 200

1.4.2.

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.2.1.

Tematica lecțiilor conferință (160 ore)

1.

Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar

2.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică

3.

Pneumoniile

4.

Abcesul pulmonar

5.

Fibrozele pulmonare

6.

Cancerul bronhopulmonar

7.

Sindromul de compresie mediastinală

8.

Pleureziile

9.

Valvulopatii

10.

Endocardite infecțioase

11.

Tulburările de ritm și de conducere

12.

Pericarditele

13.

Miocarditele și cardiomiopatiile

14.

Boala cardiacă ischemică

15.

Sincopa

16.

Șocul cardiogen

17.

Bolile arterelor periferice

18.

Bolile venelor

19.

Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen

20.

Cordul pulmonar cronic

21.

Insuficiența cardiacă congestivă

22.

Tromboembolismul pulmonar

23.

Hipertensiunea arterială

24.

Glomerulonefritele

25.

Sindromul nefrotic

26.

Nefropatii interstițiale

27.

Insuficiența renală acută

28.

Insuficiența renală cronică

29.

Transplantul renal și hemodializa

30.

Sindroame de malabsorbție

31.

Anemiile

32.

Leucemiile acute

33.

Sindroamele mielodisplazice

34.

Sindroamele mieloproliferative cronice

35.

Sindroamele limfoproliferative cronice

36.

Gamapatii monoclonale

37.

Sindroamele hemoragipare

38.

Sindroamele trombotice

39.

Diabetul zaharat

40.

Hemocromatoza

1.4.2.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

–

demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1.

Interpretări ECG: 200

2.

Examene radiologice: 200

3.

Explorări funcționale respiratorii: 90

4.

Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 100

5.

Examinări ultrasonografice (interpretare): 50

6.

Oscilometrii (efectuare, interpretare): 10

7.

Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 200

8.

Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 200

9.

Puncții venoase la adult: 20

1.4.3.

STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE

1.4.3.1.

Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1.

Boala de reflux gastroesofagian

2.

Gastritele acute și cronice

3.

Ulcerul gastric și duodenal

4.

Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal

5.

Sindromul de malabsorbție

6.

Enteropatia glutenică

7.

Parazitozele intestinale

8.

Boala Crohn

9.

Rectocolita hemoragică

10.

Intestinul iritabil

11.

Pancreatitele acute și cronice

12.

Sindromul icteric

13.

Colecistitele și litiaza biliară

14.

Hepatitele cronice postvirale

15.

Hepatita autoimună

16.

Hepatite medicamentoase și autoimune

17.

Patologia hepatică indusă de alcool

18.

Cirozele hepatice

19.

Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic

20.

Afecțiuni hepatice cu determinare genetică

1.4.3.2.

Baremul activităților practice (interpretare)

1.

Examene radiologice ale tubului digestiv: 60

2.

Endoscopii digestive: 30

3.

Ecografii abdominale: 30

4.

Paracenteza: 30

5.

Puncție biopsie hepatică: 10

6.

Investigații funcționale în gastroenterologie: 30

1.4.4.

STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ

1.4.4.1.

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Resuscitarea cardiopulmonară

2.

Tehnici de menținere a permeabilității căilor aerifere: intubația traheală, traheotomia

3.

Oxigenoterapia

4.

Tehnicile de suport ventilator

5.

Defibrilarea electrică și cardioversia

6.

Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

7.

Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu reacții sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă și exacerbările severe ale astmului

8.

Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu angioedem cu localizare de gravitate

9.

Anestezia la bolnavii astmatici

10.

Anestezia la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la medicamente

1.4.4.2.

Baremul activităților practice

1.

Intubația orotraheală și nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10.

2.

Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10

3.

Defibrilare, cardioversie - asistare/efectuare: 5

4.

Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare și efectuare: 10

5.

Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.

6.

Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10

1.4.5.

STAGIUL DE PEDIATRIE

1.4.5.1.

Tematica lecțiilor conferință (70 ore)

1.

Alimentația sugarului și copilului mic

2.

Alimentația copilului sănătos și alergic

3.

Vaccinările în neonatologie și pediatrie

4.

Boala hemolitică neonatală

5.

Infecțiile tractului respirator superior

6.

Wheezing-ul recurent și astmul la copil

7.

Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten

8.

Sindroamele de malabsorbție la copil

9.

Boala inflamatorie cronică intestinală la copil

10.

Hepatitele în pediatrie

11.

Sindroamele de hipertensiune portală

12.

Parazitozele intestinale la copil

13.

Infecțiile tractului urinar la copil

14.

Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil

15.

Leucemiile și limfoamele la copil

16.

Hematuriile și proteinuriile copilului

17.

Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie

18.

Reumatismul articular acut

19.

Artritele cronice juvenile

20.

Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki

21.

Vasculite imune în pediatrie

22.

Imunodeficiențele primare

23.

Imunodeficiențele dobândite în pediatrie

24.

Urticaria și angioedemul la copil

25.

Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică

26.

Urgențele pediatrice majore

1.4.5.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

–

demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1.

Puncții venoase la copil: 10

2.

Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 20

3.

Electrocardiograme: 20

4.

Examene radiologice: 20

5.

Explorări funcționale respiratorii la copii: 50

6.

Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50

7.

Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 50

8.

Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 20

1.4.6.

STAGIUL DE MEDICINA MUNCII

1.4.6.1.

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Agenți etiologici în bolile profesionale

2.

Boli profesionale ale aparatului respirator

3.

Boli dermatologice profesionale

4.

Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.

1.4.6.2.

Baremul activităților practice

1.

Anamneze de boală profesională: 20

2.

Asistarea și/sau efectuarea testelor de provocare cu agenți profesionali: 5

1.4.7.

STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ

1.4.7.1.

Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

A.

Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar

1.

Organele limfoide: anatomie și funcție

2.

Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.

B.

Mecanismele imunologice

1.

Imunitatea înnăscută și dobândită

2.

Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția

3.

Antigenele - structură, epitopi, procesare și prezentare

4.

Imunogenetica

5.

Imunitatea mediată prin celulele T

a)

Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului

b)

Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T

c)

Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante

6.

Imunitatea mediată prin celule B

a)

Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului

b)

Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor

c)

Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral

d)

Procese biologice inițiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă

e)

Imunoglobuline - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.

f)

Reacții imune mediate

g)

Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.

7.

Alte mecanisme imunologice, care implică

a)

Celulele "natural killer".

b)

Celulele killer activate de limfokine.

c)

Bazofile activate.

8.

Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

C.

Modularea răspunsului imun.

1.

Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.

2.

Inflamația și modularea ei.

a)

Mediatori - preformați și neoformați.

b)

Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).

c)

Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d)

Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

D.

Imunitatea mucoaselor.

1.

Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2.

Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".

E.

Imunologia transplantului.

1.

Mecanismele de rejet

2.

Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă

F.

Imunologia tumorală

1.

Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate

2.

Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale

3.

Mecanismele imunosupravegherii

G.

Mecanisme imunoreglatoare

1.

Mecanismele de toleranță

2.

Rețele idiotipic.

3.

Apoptoza

1.4.7.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

–

demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1.

Tehnici înțelegerea principiilor și metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de: măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici,

fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene sau

celule alogenice, complexele imune,

examinarea proteinelor crioprecipitate, activitățile complementului seric total și componentelor complementului și tiparea histocompatibilității.

a)

Serologic: ELISA, RIA, RAST, FEIA,

eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială,

nefelometrie, imunoblot,

cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță, imunoelectroforeza,

CIE CRIE

b)

Celular: citometrie în flux,

evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,

evaluarea proliferării limfocitare, producției de imunoglobuline.

c)

Imunofluorescența și histochimia imună.

d)

Molecular: Northern, Southern, Western blot, PCR

hibridizarea in situ.

e)

Hibridoame și anticorpi monoclonali.

2.

Caracteristicile efectuării testelor: principii de sensibilitate, specificitate și valoare predictivă

1.4.8.

MODUL DE BIOETICĂ

1.4.8.1.

Tematica curs (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie etc.)

III.

Relația medic - pacient I - 2 ore

1.

Valori ale relației medic - pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic - pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic - pacient II - 2 ore

1.

Consimțământul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic - pacient

3.

Relația medic - pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

1.4.8.2.

Tematica seminariilor (20 ore)

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic - pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.9.

STAGIUL DE DERMATOLOGIE

1.4.9.1.

Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1.

Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze

2.

Prurigouri

3.

Eczeme/dermatite

4.

Urticaria, vasculite urticariene

5.

Mastocitoze

6.

Dermatoze buloase

7.

Psoriazisul

8.

Eritrodermii

9.

Purpure

10.

Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)

11.

Manifestări cutanate în imunodeficiențe

12.

Reacții adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase

13.

Eritem polimorf

14.

Eritem nodos

15.

Limfoame și pseudolimfoame cutanate

16.

Boala Kaposi

17.

Lichen plan și erupții lichenoide

18.

Dermatoze prin agenți fizici

19.

Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)

20.

Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată

1.4.9.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

–

demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1.

Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 40

2.

Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 5

3.

Citodiagnosticul Tzanck: 5

4.

Examenul micologic în dermatologie: 10

5.

Efectuarea biopsiei cutanate: 5

1.4.10.

STAGIUL DE PNEUMOLOGIE

1.4.10.1.

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Structura și funcția sistemului respirator

2.

Bolile căilor aerifere

3.

Tumori toracice

4.

Infecții respiratorii non-TB

5.

Tuberculoza

6.

Bolile vasculare pulmonare

7.

Boli pulmonare interstițiale difuze

8.

Boli pulmonare iatrogene

9.

Bolile pleurei

10.

Insuficiența respiratorie

11.

Anomalii pulmonare genetice și de dezvoltare

12.

Sindroame de apnee

13.

Sindromul de tuse cronică

14.

Manifestări pulmonare în imunodeficiențe

1.4.10.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

–

demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1.

Peak-flow-metrie: 100

2.

Spirometrie: 100

3.

Pletismografie: 20

4.

Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 20

5.

Evaluarea gazelor sanguine: 20

6.

Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 20

7.

Sputa indusă: 10

8.

Lavajul bronho-alveolar: 10

9.

Toracocenteza: 10

1.4.11.

STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE

1.4.11.1.

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Rinitele acute și cronice

2.

Rinosinuzitele acute și cronice

3.

Tumori benigne și maligne rinosinusale

4.

Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană

5.

Patologia inflamatorie a glandelor salivare

6.

Laringitele acute și cronice

7.

Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană

8.

Adenopatia cervicală

9.

Otitele medii acute și cronice

10.

Farmacoterapia locală în ORL

1.4.11.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1.

Rinoscopie și rinomanometrie: 20

2.

Bucofaringoscopie: 20

3.

Otoscopie: 10

4.

Examene radiologie și CT în ORL: 20

5.

Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare: 10

1.4.12.

STAGIUL DE OFTALMOLOGIE

1.4.12.1.

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal

2.

Conjunctivitele

3.

Keratitele

4.

Patologia inflamatorie a sclerei

5.

Patologia inflamatorie a uveei

6.

Cataractele

7.

Glaucoamele

8.

Ochiul roșu și dureros

9.

Bolile de sistem cu complicații oculare

10.

Farmacoterapia locală oculară

1.4.12.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1.

Examenul polului anterior al ochiului: 20

2.

Examenul pleoapelor și conjunctivei: 20

3.

Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 20

1.4.13.

STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE

1.4.13.1.

Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1.

Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare

2.

Infecții cutanate și ale sistemului limfatic

3.

Gastroenterite și enterocolite

4.

Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase

5.

Diareea infecțioasă

6.

Hepatite virale

7.

Infecții ale tractului urinar

8.

Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie

9.

Particularități ale tratamentului antiinfecțios la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie

1.4.13.2.

Baremul activităților practice

–

principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1.

Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc.): 20

2.

Hemocultura: 5

3.

Urocultura, coprocultură: 20

4.

Examen coproparazitologic: 10

5.

Exudat faringian, examen de spută: 10

6.

Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 20

1.4.14.

STAGIUL DE REUMATOLOGIE

1.4.14.1.

Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1.

Poliartrita reumatoidă a adultului

2.

Artrita juvenilă idiopatică și boala Still

3.

Spondiloartropatiile seronegative

4.

Lupusul eritematos sistemic

5.

Sclerodermia sistemică

6.

Fenomenul Raynaud

7.

Miopatiile inflamatoare

8.

Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate

9.

Fasciita enzinofilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie

10.

Sindromul Sjogren

11.

Vasculitele sistemice

12.

Boala (sindromul) Behcet

13.

Reumatismul articular acut

14.

Boala artrozică periferică

15.

Boala degenerativă a coloanei vertebrale

16.

Forme de reumatism abarticular

17.

Guta și alte atrite microcristaline

18.

Artrita psoriazică

19.

Artritele infecțioase și reactive

20.

Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv

21.

Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale

22.

Osteoporoza și osteonecroza aseptică

23.

Manifestări reumatologice din boli endocrine

24.

Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice

1.4.14.2.

Baremul activităților practice (interpretare)

1.

Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 200

2.

Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 200

3.

Examene radiologice în reumatologie: 120

4.

Scintigrafii osoase: 20

5.

Osteodensitometrii: 20

6.

Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 20

ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

5 ANI

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

(ordinea stagiilor pentru primii 2 ani și următorii 3 ani este

cea preferată de recomandările UEMS 2003)

· ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

(I.1)

6 luni

· MEDICINĂ INTERNĂ

(I.2)

9 luni

· GASTROENTEROLOGIE

(I.3)

3 luni

· TERAPIE INTENSIVĂ

(I.4)

1 lună

· PEDIATRIE (3 luni) ȘI NEONATOLOGIE (1 lună)

(I.5)

4 luni

· MEDICINA MUNCII

(I.6)

1 lună

· IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ

(I.7)

3 luni

· BIOETICĂ

(I.8)

2 săpt.

· DERMATOLOGIE

(I.9)

2 1/2 luni

· PNEUMOLOGIE

(I.10)

2 luni

· O.R.L.

(I.11)

1 lună

· OFTALMOLOGIE

(I.12)

1 lună

· BOLI INFECTIOASE

(I.13)

2 luni

· REUMATOLOGIE

(I.14)

6 luni

· ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

(I.15)

18 luni

AN

ANUL

I

ANUL

II

ANUL

III

ANUL

IV

ANUL

V

STAGIUL

I.1

I.2

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.15

I.15

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)

1.1.2

Patologia generală legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioadă de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni

1.1.3

Patologie cardiorespiratorie 3 luni

1.1.4

Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni

1.1.5

Lucrări practice de bioetică 2 săpt

1.1.6

Tehnici de microscopie electronică 2 săpt

Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotație)

1.2

Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni

1.3

Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni

1.4

Patologia ap.genital feminin 6 luni

1.5

Dermatopatologie 4 1/2 luni

1.6

Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni

1.7

Patologie osteoarticulară 2 luni

1.8

Neuropatologie 3 lună

1.9

Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 3 luni

1.10

Patologie leucemică și limfoidă 3 luni

1.11

Stagiul de oftalmopatologie 1 lună

1.12

Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni

1.13

Medicină legală 3 luni

1.14

Patologie oncologică 3 luni

1.15

Patologie oftalmologică 1 luni

1.16

Patologie O.R.L. 2 luni

STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

Tematica lecțiilor conferință

Patologie generală (Anul I)

PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.

INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator.

Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.

Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.

Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.

PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.

IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.

BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.

MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.

NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.

MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părți moi.

MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze.

Patologie specială

PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.

Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.

Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.

PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.

Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.

PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.

Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.

Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.

Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.

Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.

Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.

Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.

PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.

Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal.

Tumorile benigne și maligne.

Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.

Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.

PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.

Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică.

Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.

Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.

PATOLOGIA APARATULUI URINAR Anomalii congenitale.

Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.

Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine.

Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.

Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.

Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.

PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.

Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.

Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.

Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.

PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.

PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame.

Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.

Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.

Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.

Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.

Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.

DERMATOPATOLOGIA Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.

Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.

PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.

PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.

PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice.

Tumori ale nervilor periferici.

Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

A.

Efectuarea necropsiei: 200

B.

Diagnostic histopatologic: 8000

1.

Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000

2.

Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100

3.

Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80

4.

Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 100

5.

Prelucrare tehnică (colorații speciale si imunohistochimie): 300

6.

Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300

7.

Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500

8.

Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500

9.

Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300

10.

Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450

11.

Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100

12.

Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800

13.

Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150

14.

Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100

15.

Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000

16.

Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800

17.

Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100

18.

Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500

19.

Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100

20.

Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100

21.

Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200

22.

Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900

C.

Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000

1.

Frotiuri cervicovaginale: 6000

2.

Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000

3.

Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000

MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic - pacient I - 2 ore

1.

Valori ale relației medic - pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic - pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic - pacient II - 2 ore

1.

Consimțământul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic - pacient

3.

Relația medic - pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic - pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

I.

PROBA SCRISĂ

1.

Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, soc)

2.

Inflamația – generalități

3.

Inflamația acută

4.

Inflamația cronică granulomatoasă

5.

Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă

6.

Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.

7.

Patologia de transplant și SIDA

8.

Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)

9.

Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)

10.

Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.

11.

Boli genetice : Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.

12.

Neoplazii : generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).

13.

Tumori de parți moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare)

14.

Patologie netumorală osoasă.

15.

Patologie tumorală osoasă.

16.

Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign)

17.

Malformații congenitale cardiace

18.

Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.

19.

Valvulopatii

20.

Reumatismul cardiac acut și cronic.

21.

Endocardite.

22.

Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.

23.

Patologia pericardului: lichide patologice pericardice

24.

Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.

25.

Vasculite.

26.

Patologia venelor

27.

Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.

28.

Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

29.

Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.

30.

Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.

31.

Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.

32.

Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.

33.

Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.

34.

Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare

35.

Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui

36.

Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.

37.

Gastrite acute și cronice.

38.

Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică.

40.

Anomalii congenitale intestinului subțire și colonului.

41.

Patologie inflamatorie intestin subțire și colon ( Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.

42.

Patologie tumorală intestin subțire și colon.

43.

Hepatite acute și cronice

44.

Ciroze hepatice

45.

Patologie tumorală hepatică.

46.

Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.

47.

Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.

48.

Anomalii congenitale ale aparatului urinar

49.

Nefropatii glomerulare

50.

Nefropatii tubulo-interstițiale

51.

Patologia tumorală renală.

52.

Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.

53.

Leucemii acute și cronice

54.

Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.

55.

Limfoame și leucemii ale limfocitului B

56.

Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK

57.

Limfomul Hodgkin.

58.

Patologia mediastinului.

59.

Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.

60.

Patologia tumorală a testiculului.

61.

Patologia tumorală a prostatei.

62.

Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin

63.

Malformațiile aparatului genital feminin

64.

Patologia vulvei și vaginului

65.

Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin

66.

Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza

67.

Hiperplaziile endometrului

68.

Tumorile corpului uterin

69.

Patologia salpingelui și a ligamentului larg

70.

Tumorile ovarului

71.

Boala trofoblastică gestațională

72.

Examenul macroscopic și histologia placentei normale

73.

Anomalii placentare, inflamații și tumori

74.

Citologia cervico-vaginală

75.

Patologia netumorală a glandei mamare

76.

Tumori mamare benigne și maligne

77.

Patologie tiroidiană netumorală

78.

Patologie tiroidiană tumorală

79.

Patologia glandei CSR.

80.

Patologia MSR.

81.

atologia pancreasului endocrin: modificari morfologice in diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom

82.

Malformațiile SNC

83.

Bolile vasculare ale SNC

84.

Inflamațiile SNC și meningelui

85.

Tumorile SNC și meningelui

86.

Patologia netumorală a sistemului nervos periferic

87.

Patologia tumorală a sistemului nervos periferic

88.

Legislația română privind Anatomia Patologică

89.

Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații

II.

PRIMA PROBA PRACTICĂ Executarea unei necropsii.

III.

A DOUA PROBA PRACTICĂ Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale)

ANATOMIE PATOLOGICĂ

5 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ

STRUCTURA STAGIILOR

Anul I

1.16.1

Etapa de angajare (2 săptămâni)

Anatomie patologică generală, principii și tehnici

1.16.2

Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni

1.16.3

Patologie cardiorespiratorie 3 luni

1.16.4

Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni

1.16.5

Lucrări practice de bioetică 2 săpt

1.16.6

Tehnici de microscopie electronică 2 săpt

Anul II

1.17

Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni

1.18

Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 6 luni

Anul III

1.19

Patologie leucemică și limfoidă 3 luni

1.20

Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni

1.21

Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 3 luni

1.22

Patologie ORL 2 luni

Anul IV

1.23

Oftalmopatologie 1 lună

1.24

Dermatopatologie 4 ½ luni

1.25

Patologia ap. endocrin 1 ½ lună

1.26

Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni

1.27

Stagiul de medicină legală 3 luni

Anul V

1.28

Patologia ap. genital feminin 6 luni

1.29

Stagiul în patologie oncologică 3 luni

1.30

Stagiul în neuropatologie 3 luni

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Structura modulelor și stagiilor de specialitate

DEFINITIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.

DURATA: 5 ani

PREGATIRE TEORETICĂ

200 de ore /an

Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.

Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.

Tematica modulelor

1.

Baze fundamentale ale anesteziei.

2.

Anestezie generală. (tehnici)

3.

Anestezie locoregională. (tehnici)

4.

Funcția respiratorie și anestezia.

5.

Funcția cardiovasculară și anestezia.

6.

Sistemul nervos și anestezia.

7.

Tulburările metabolice și anestezia.

8.

Funcția renală și anestezia.

9.

Hemostaza și transfuzie.

10.

Anestezie în chirurgia generală.

11.

Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.

12.

Anestezie în obstetrică.

13.

Anestezie pediatrică.

14.

Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.

15.

Medicina de urgență și toxicologie.

16.

Terapie intensivă în traumatologie.

17.

Terapie intensivă cardiovasculară.

18.

Terapie intensivă respiratorie.

19.

Terapie intensivă neurologică.

20.

Terapie intensivă metabolică și nutriție.

21.

Terapie intensivă digestivă.

22.

Terapie intensivă și patologia infecțioasă.

23.

Terapie intensivă renală.

24.

Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.

25.

Tulburări multisistemice la bolnavii critici.

26.

Evaluarea și etica.

27.

Organizare, drepturi și responsabilități.

PREGĂTIRE PRACTICĂ

Stagii

Anestezie 3 ani (36 luni)

30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere

Anestezie în chirurgia generală

· 12 luni (200 ore curs)

Anestezie chirurgie ortopedică

· 3 luni (50 ore curs)

Anestezie chirurgie urologică

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie în obstetrică-ginecologie

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie în chirurgie cardiacă

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie în chirurgie vasculară

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie în chirurgie toracică

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie în neurochirurgie

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie în chirurgie ambulatorie

· 2 luni (40 ore curs)

Anestezie pediatrică

· 2

½ luni (50 ore curs)

Terapia durerii

· 2 luni (40 ore curs)

Bioetică

· 2 Sapt (20 ore curs)

Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare

Terapie intensivă polivalentă

- Chirurgicală

- Medicală

(diabet,

intoxicații

acute,

come neurologice, boli cardiace, nefrologie)

* Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică

· 18 luni

(150 ore)

(150 ore)

Terapie intensivă traumatologică

· 3 luni (50 ore)

Unitate primiri urgențe

· 3 luni (50 ore)

Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.

Cardiologie și boli vasculare

Neurologie

Endocrinologie și boli metabolice

Oncologie

Gastroenterologie și hepatologie

Pediatrie

Hematologie

Pneumologie

Medicină internă

Chirurgie

Nefrologie

Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Tematica modulelor – lecțiilor conferință

MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI

(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)

Fiziologie

–

somnul și anestezia

–

termoreglarea

–

joncțiunea neuromusculară

–

sistemul nervos autonom

Farmacologie

–

noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)

–

mecanismul de acțiune al anestezicelor

–

substanțe • anestezice intravenoase

• sedative, hipnotice, psihotrope

• cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante )

• anestezicele volatile și gazoase

–

mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii

–

absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii

–

efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii

–

metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii

–

farmacologia protoxidului de azot

–

anestezicele volatile halogenate

• substanțe cu acțiune relaxantă

–

farmacologia curarelor non-deporalizante

–

farmacologia curarelor deporalizante

–

antagoniști

–

monitorizarea funcției neuromusculare

–

droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare

Durere-analgezie • Fiziopatologia durerii

• Opiacee

• Alte analgetice

• Anestezice locale

Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale

Farmacologia comparată a anestezicelor locale

Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională

Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională

Fizica • Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație

I.

MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici )

Evaluarea preoperatorie

–

Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)

–

Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).

–

Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.

–

Evaluarea riscului operator și anestezic.

–

Riscul alergic.

–

Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).

Probleme generale

–

Intubația traheală ( tehnica, complicații)

–

Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)

–

Respiratoare utilizate în anestezie

–

Abordul venos în anestezie

–

Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)

–

Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)

–

Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei

–

Terapie lichidiană perioperatorie

–

Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei • monitorizarea de rutină

• monitorizarea profunzimii anesteziei

• monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici

• monitorizarea ventilației

• monitorizare cardio-vasculară

• monitorizarea funcției renale

• monitorizarea temperaturii

•

monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)

–

Securitatea electrică în sala de operație

–

Fișa de anestezie

–

Informatizarea în anestezie

–

Incidentele și accidentele anesteziei generale

–

Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire

Perioada postanestezică imediată

–

Salonul de trezire / postoperator (organizare)

–

Monitorizare

–

Complicații

–

Aspecte medico-legale

–

Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)

MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE /ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ

Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații )

• Noțiuni de anatomie

–

sistem nervos periferic

–

coloana vertebrală

• Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact

• Anestezia regională intravenoasă

• Blocajele de nervi periferici

• Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural

• Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)

• Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională

• Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)

Terapia durerii

• Evaluarea durerii acute postoperatorii

• Terapia durerii acute postoperatorii

• Terapia durerii cronice

MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA

Anatomia și fiziologia aparatului respirator

Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.

Fiziopatologie

–

hipoxia

–

hiperoxia normobară

–

hipocapnia –hipercapnia

–

efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical

Patologia respiratorie

–

insuficiența respiratorie acută

–

ALI (injuria pulmonară acută)

–

ARDS (pulmon de șoc)

–

insuficiența respiratorie cronică

–

boala astmatică – status astmaticus

–

arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum

–

pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric

–

infecțiile bronhopulmonare

–

obstrucția căilor aeriene superioare

–

embolia pulmonară

–

epanșamentele pleurale

Terapie respiratorie

–

menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia )

–

oxigenoterapia normobară și hiperbară

–

terapia respiratorie adjuvantă

–

tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)

–

tehnici de “înțărcare”

–

oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2

Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)

–

anestezia la astmatic

–

anestezia la obez

–

anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică

Anestezia în chirurgia toracică

–

anestezia pentru toracoscopie

–

anestezia în chirurgia esofagului

MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA

Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular

–

circulația coronariană

Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)

Fiziopatologie

–

efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)

–

recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale

Farmacologie cardiovasculară

• Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive

• Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice

Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară

• Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie

• Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere

• Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) și stenoza mitrală,

• Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă

• Anestezia la bolnav hipertensiv

• Anestezia la bolnav în șoc

Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)

Anestezia în chirurgia cardiacă

• Anestezia pentru înlocuiri valvulare

• Anestezia pentru pontaje coronariene

• Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie

• Anestezia pentru pericardite

Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)

• Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)

Tehnici speciale

• Circulație extracoporeală

• Hipotensiune controlată

• Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)

MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA

Anatomie și fiziologie nervoasă

• Organizarea anatomo - funcțională a sistemului nervos central

• Circulația cerebrală

• Metabolismul cerebral

Metode de diagnostic în neurologie

• Examenul clinic neurologic

• Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)

Fiziopatologie

• Edemul cerebral

• Stările de comă

• Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)

• Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale

Monitorizarea funcției sistemului nervos central

Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe

Anestezia în neurochirurgie • Chirurgia intracraniană supratentorială

• Chirurgia fosei posterioare

• Chirurgia anevrismelor cerebrale

• Chirurgia coloanei vertebrale

Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii

MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA

Fiziologia și fiziopatologia termoreglării

• hipotermia indusă și accidentală

• hipertermia malignă

• șocul caloric

Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic

Anestezia la bolnavul diabetic • Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)

Anestezia în chirurgia tiroidiană

Anestezia în chirurgia paratiroidiană

Anestezia în chirurgia suprarenalei • Feocromocitomul

Anestezia în chirurgia hipofizei • Tulburările funcției hipofizare

MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA

Anatomia și fiziologia rinichiului

Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice

• Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală

• Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)

Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică

Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal

Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică

MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE

Hemostaza • Coagularea și fibrinoliza fiziologică

• Tulburările congenitale de hemostază

• Coagularea intravasculară diseminată

• Prevenirea trombozelor

Transfuzia • Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)

• Sângele integral (recoltare, conservare )

• Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații )

• Transfuzia de sânge și fracțiuni

• Transfuzia masivă

• Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni

• Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei

• Metode de transfuzie autologă

Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)

MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)

• Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația

• Ocluzia intestinală

• Anestezia pentru endoscopia digestivă

• Anestezia pentru chirurgia laparoscopică

• Anestezie pentru explorări în afara blocului operator

• Anestezie pentru radiologie intervențională

Anestezia în chirurgia hepato-biliară

• Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice

• Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică

• Anestezia pentru chirurgia căilor biliare

• Anestezia în chirurgia hepatică

• Transplantul hepatic

• Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord )

Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)

Anestezia în chirurgia plastică • Reimplantări de membre

Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)

Anestezia ambulatorie

Anestezia la bătrâni

MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE

Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER ) • Laringectomie

• Chirurgie cu laser

• Endoscopie

• Chirurgia urechii medii

• Amigdalectomie, adenoidectomie

Anestezia în chirurgia oftalmologică • Locoregională

• Anestezie pentru globul ocular

• Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism

Anestezia în chirurgia maxilo-facială

MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ

Modificările fiziologice din timpul sarcinii • Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii

• Căile durerii

Fiziopatologie

• Transferul placentar al drogurilor anestezice

• Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului

• Suferința fetală acută și cronică

• Sarcina cu risc mare

• Eclampsia și preeclampsia

Analgezia obstetricală

Anestezia pentru expulzie

Anestezia pentru cezariană

Anestezia în urgențele obstetricale

Anestezia pentru operații în timpul sarcinii

Reanimarea nou-născutului

MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ

Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului

Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică

Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie • Evaluare și pregătire preoperatorie

• Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale

• Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)

• Anestezie regională (tehnici, substanțe)

• Abordul venos

• Echilibrul hidroelectrolitic

• Transfuzia în anestezia pediatrică

• Supravegherea copilului în timpul anesteziei

• Incidente și accidente perianestezice

Anestezie specifică • Amigdalectomie și adenoidectomie

• Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator

• Copilul cu malformații congenitale cardiace

• Urgențele în anestezia pediatrică:

–

urgențe chirurgicale

–

omfalocel, laparoschizis

–

hernia diafragmatică

–

atrezia de esofag, ocluzia neonatală

–

invaginația intestinală acută

–

stenoza pilorică

–

torsiunea de testicul

–

apendicectomie

–

traumatologie:

–

arsuri

–

politraumatisme

Analgezie postoperatorie

MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ

Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)

Patologie pediatrică

–

insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului

–

adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină

–

oprirea cardiorespiratorie

–

moartea subită la nou-născut

–

traumatismele copilului

–

deshidratarea acută a nou născutului

–

insuficiența renală acută a nou-născutului

–

sindromul hemolitic uremic

–

corpi străini în căile aeriene

–

patologia farino-laringiană

–

convulsiile

–

purpura

–

tulburări de hemostază

–

intoxicațiile acute

Urgențe obstetricale

–

sarcina toxică

–

hemoragii obstetricale

–

embolia cu lichid amniotic

–

sindromul HELLP

–

mola hidatiformă

–

placenta praevia

–

cardiomiopatia peripartum

MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE

Organizarea unui sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor

Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă

Tehnici folosite în medicina de urgență • mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)

–

analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat

• evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului

• resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)

• tehnici de resuscitare volemică

• tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială

• tehnici de monitorizare

Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)

Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningee

Urgențe hipertensive

Sindroame coronariene acute

Convulsii

Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc

Intoxicații • conduita generală în intoxicații

• medicamentoase

–

supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)

• toxicomanii

• produse industriale și domestice

–

substanțe caustice

• gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)

• mușcătura de șarpe

Leziuni datorate temperaturii

a.

Hipertermia, șocul termic

b.

Hipotermia, degerăturile

Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)

Răul de altitudine

Răul de decompresie

Accesul palustru grav

Îngrijirea pielii și a rănilor

Terorismul biologic și chimic

MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE

• Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)

• Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism

• Imagistica la politraumatizați

• Traumatisme craniocerebrale

• Traumatisme medulare

• Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante

• Traumatisme abdominale

• Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile

• Leziuni prin strivire

• Embolia grasoasă

• Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore )

MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ

Fiziologie

Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice

• determinanții debitului cardiac

• reglarea presiunii arteriale

• principiile transportului și utilizării oxigenului

• efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie

Tehnici

• principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate

• monitorizarea hemodinamică non-invazivă

• ecocardiografie

• complicațiile angioplastiei

• monitorizarea hemodinamică invazivă

a.

principiile de funcționare a transductorilor

b.

întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea

c.

tehnici de afișare

d.

principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor

Patologie cardiovasculară

• șocul și complicațiile sale

• insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală

• infarctul miocardic și complicațiile sale

• aritmiile și tulburările de conducere

• indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker

• disecția de aortă

• ruptura anevrismului de aortă

• embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism

• edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen

• tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute

• valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața

• afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă

• complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei

• hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar

• bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală

Terapie specifica cardiovasculară

• tratamentul vasoactiv și inotrop

• terapia trombolitică și anticoagulantă

• antianginoase

• antiaritmice

• soluții de umplere volemică

• managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare

• managementul urgențelor hipertensive

• metode de asistență ventriculară

MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE

Fiziologie • reglarea ventilației

• mecanica ventilatorie

• fiziologia mușchilor respiratori

• schimburile gazoase

• variațiile capniei

Tehnici • menținerea permeabilității căilor respiratorii

a.

managementul de urgență al căilor respiratorii

b.

intubația endo-traheală

c.

traheostomia, deschisă și percutană

d.

intubația prelungită vs. traheostomie

• ventilația mecanică

a.

ventilație mecanică în presiune și volum

b.

presiune pozitivă end-expiratorie

c.

indicațiile ventilației mecanice

d.

moduri de ventilație

–

ventilație intermitent obligatorie

–

presiune continuă pozitivă

–

ventilație cu raport inversat

–

ventilație cu suport presional

–

ventilație cu suport de volum

–

ventilație cu presiune negativă

–

ventilația pulmonară diferențială

–

ventilația non-invazivă cu control presional

–

ventilația pe un plămân

–

ventilație cu frecvență înaltă

e.

barotrauma și volutrauma

f.

criteriile de detubare și tehnici de sevrare

g.

oxigenarea extracorporeală

h.

hipercapnia permisivă

i.

ventilație cu lichid

j.

terapie cu surfactant pulmonar • oxigenoterapia

• oxigenarea hiperbară

• drenajul pleural

• imagistica toraco-pulmonară

• monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistenta, capnografie)

Patologie • insuficiența respiratorie acută

a.

insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută

b.

insuficiența respiratorie hipercapnică

c.

insuficiența respiratorie cronică acutizată

• statusul astmatic

• inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii

• aspirația

• complicații respiratorii postoperatorii

• traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)

• infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita

• obstrucția căilor respiratorii superioare

• fistule bronhopleurale

• polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari

• chilotoraxul

• hemoragia pulmonară și hemoptizia

• afecțiuni pleurale

–

Empiemul

–

Efuziunea pleurală

–

Pneumotoraxul

–

Hemotoraxul

Terapie • oxid nitric și prostaglandine

• bronhodilatatoare

• analeptice respiratorii

• fluidificante bronșice

• kinesiterapia

• aerosoloterapie

• terapia pozitională (decubit ventral, terapia rotațională)

MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ

Fiziologie • organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central

• circulația cerebrală

• metabolismul cerebral

Tehnici • Examenul clinic neurologic

• Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc )

• Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)

• Diagnosticul morții cerebrale

• Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent

Patologie • Edemul cerebral

• Stările de agitație acută

• Stările de comă

–

Metabolică

–

Traumatică

–

Infecțioasă

–

Leziuni de substanță cerebrală

–

Vasculară-anoxică și ischemică

–

Indusă medicamentos

Evaluarea și prognosticul • Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului

• Statusul epilpetic

• Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)

• Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice

Subarahnoidiană

Intracerebrală

Epidurală

Altele (subdurală)

• Traumatisme cerebrale

• Traumatisme medulare

• Leziunea axonală

• Hipotermia accidentală

• Șocul caloric

• Hipertermia malignă

• Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic

• Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie

poliradiculonevritele

scleroza laterală amiotrofică

miastenia gravis

miopatiile (Duchenne etc.)

• Probleme psihiatrice la bolnavul critic

• Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical

Terapie • Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neuro- chirurgicale

• Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene

• Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial

• Blocarea neuro-musculară: utlizare, monitorizare și complicații

• Sedarea în reanimare

MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE

Fiziologie • Metabolismul apei și electroliților

• Echilibrul acidobazic

• Reglarea glicemiei

• Necesarul nutrițional

• Termoreglarea

Tehnici • Monitorizarea hidroelectrolitică și acidobazică

• Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)

Patologie • Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)

• Tulburări acidobazice

• Diabetul zaharat

–

coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică

–

hipoglicemia

• Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul “sick euthyroid”)

• Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)

• Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic

• Feocromocitomul

• Insulinomul

• Tulburări metabolice moștenite

Terapie • Terapie volemică

• Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice

• Managementul glicemiei

• Suportul nutrițional

a.

Enteral și parenteral

b.

Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă

c.

Imunonutriția și formule speciale

MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ

Fiziologia • Fiziologia tubului digestiv

• Fiziologie hepatică

Tehnici • Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică

• Explorarea abdominală în reanimare

Patologie • Hemoragiile digestive superioare

• Hemoragiile digestive inferioare

• Insuficiența hepatică acută fulminantă

• Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică

• Colecistita nelitiazică

• Ocluzia intestinală

• Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv ( Oligvie)

• Colite acute grave

• Icterul

• Afecțiuni inflamatorii acute intestinale

• Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric

• Perforațiile acute ale tractului digestiv

• Ruptura de esofag

• Peritonitele postoperatorii

• Pancreatita acută cu șoc

• Fistulele digestive externe postoperatorii

• Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)

Terapia • Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică

• Managementul perioperator al pacientului chirurgical

• Profilaxia ulcerului de stress

• Modificatori ai tranzitului intestinal

• Transplantul hepatic

• MARS

MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ

Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă

Diagnosticul de infecție

Diagnosticul de sepsis

Clasificarea infecțiilor

Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă

Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă

Riscul infecțios al personalului medical

Mecanismele rezistentei la antibiotice

Patologie • Celulita și gangrena gazoasă

• Tetanos

• Infecții fungice

• Mediastinite

• Febra postoperatorie

• Imunodepresia

Infecțiile oportuniste la pacienții critici

Sindromul imunodeficienței dobândite

Bolnavul cu transplant

Bolnavul neoplazic

Terapie • Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie

a.

Dezvoltarea rezistenței la antibiotice

b.

Precauții universale

c.

Izolarea

• Antibioprofilaxie în chirurgie

• Antibioterapie de prima intenție

• Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni

• Antibiotice și antifungice : mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic

• Antivirale

• Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați

MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ

Fiziologie • Formarea urinii

• Fiziologie renală

• Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic

Tehnici • Interpretarea electroliților urinari

• Evaluarea oliguriei

• Dozarea medicamentelor în insuficiența renală

Patologie • Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală () Etiopatogenia insuficienței renale acute

() Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei )

() Leziuni anatomopatologice

() Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).

() Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)

() Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute

() Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute

() Monitorizarea în insuficiența renală acută

() Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiența renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.

() Complicații, evoluție și prognostic

() Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută

() Antibioticele în insuficiența renală acută

• Insuficiența renală cronică

• Rabdomioliza

• Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)

• Uropatii obstructive, retenția acută de urină

• Sângerări ale tractului urinar

Terapie • Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă)

•

Metode de epurare extrarenală Hemodializa

–

Bazele fizico-chimice

–

Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării

–

Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente

–

Dializantul – soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare

–

Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal

–

Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor

–

Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat

–

Indicațiile și contraindicațiile hemodializei

–

Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați

–

Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializati, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializa, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate

–

Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective

–

Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat

–

Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute

• Dializa peritoneală

–

date generale

–

anatomia funcțională a peritoneului

–

fiziologia peritoneului

–

bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale

–

soluțiile folosite în dializa peritoneală

–

tehnica dializei peritoneale

–

determinarea eficienței dializei peritoneale

–

indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale

–

complicațiile dializei peritoneale.

• Plasmafereza

–

bazele teoretice ale plasmaferezei

–

principii de tratament

–

probleme tehnice

–

aplicații terapeutice

–

complicațiile plasmaferezei

–

tehnici noi de plasmafereza

• Hemoperfuzia

MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT

Defecte acute de hemostază • Trombocitopenia/trombopatia

• Coagularea intravasculară diseminată

• Fibrinoliza acută

• Anomalii congenitale

Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice

Tulburări de hemostaza la nou-născut Siclemia

Anticoagularea și terapia fibrinolitică • Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică

• Profilaxia tromboembolismului

Anemia în unitatea de terapie intensivă • Indicațiile transfuziei

Imunologie și transplant • Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)

• Imunosupresia

• Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie

• Bolile infecțioase legate de transplant

Principiile terapiei cu produși de sange • Transfuzia de masă eritrocitară

• Transfuzia de plasmă proaspătă congelată

• Transfuzia de masă trombocitară

• Transfuzia de crioprecipitat

• Concentrate de factori specifici ai coagulării

• Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice

• Substituenți ai hemoglobinei

• Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)

• Eritropoetina

MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC

• Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune

–

Fenomenologia sindromului de stress

–

Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)

–

Răspunsul celular la agresiune

• Structura și funcționarea sistemului imunitar

–

mecanisme locale

–

mecanisme sistemice:

–

răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)

–

imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare )

• Modificări imunologice la bolnavul critic

• Fiziopatologia generala a stărilor de șoc

• Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)

• Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)

• Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)

• Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)

• Infecție, sepsis, șoc septic

• Tratamentul șocului septic

• Soluții înlocuitoare de volum sanguin

• Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc

• Sindromul de disfuncții organice multiple :

–

cauze (factori declanșatori)

–

mediatori

–

efecte la nivelul sistemelor de organe

• Tratamentul SDOM

MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ

Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică

Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI

Evaluarea calității

Utilizarea statisticii medicale

Etica

1.

Consimțământ

2.

Înrolarea în studii

3.

Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea

4.

Procurarea organelor

5.

Prognosticul

6.

Calitatea sfârșitului vieții

Genetica

1.

Afecțiuni congenitale ( trisomia, etc.)

2.

Tezaurismoze ( Hurlers, etc)

3.

Polimorfisme

MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI

Administrație

1.

Clădirea

2.

Contractul

3.

Triajul pacienților

4.

Medici, asistenți și alt personal

5.

Complianța completării documentelor și calcularea costurilor

6.

Siguranța pacienților

Securitatea electrică

Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă

MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic-pacient I - 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II - 2 ore

1.

Consimțământul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic-pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Baremul de activități practice

ANESTEZIA GENERALĂ • Examenul preanestezic –50

• Instalarea de linii venoase periferice –200

• Instalarea de linii venoase centrale –100

• Intubația traheală

–

orotraheală –200

–

nasotraheală –50

• Anestezia generală cu pivot volatil –100

• Anestezie generală i.v. –100

• Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA –50

• Instalarea de sondă gastrică –50

• Instalarea de sonde jejunale –20

• Instalarea de sondă uretrovezicală –50

• Monitorizare EKG –100

• Monitorizare puls oximetrie –100

• Monitorizare capnografie –100

• Monitorizare PVC –50

• Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac – 10

• Monitorizarea temperaturii centrale și periferice –100

• Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10

• Poziționarea bolnavului pe masa de operație –100

ANESTEZIA REGIONALĂ • Rahianestezie –50

• Anestezie peridurală simplă –50

• Anestezie peridurală continuă –20

• Blocaj de plex brahial pe cale axilară –20

• Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară -10

• Anestezie regională intravenoasă –10

• Blocaj de nerv sciatic –10

• Blocaj de nervi intercostali –20

• Analgezie intrapleurală –10

• Anestezie regională la copil –10

TERAPIE INTENSIVĂ Libertatea căilor aeriene • Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200

• Intubația traheală

–

orală - 200

–

nazală – 50

• Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50

Respirație-Ventilație • Ventilație pe mască – 200

•

Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută – 200

• Tehnici de înțărcare de pe ventilator –200

• Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor

• Tehnici de aspirație traheo-bronsică - 100

• Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100

• Bronhoscopie –5

• Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj ) –10

• Monitorizarea presiunii în căile aeriene –10

• Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică –300

• Oxigenoterapie –200

• Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100

• Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică –100

• Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare –100

• Interpretarea scintigrafiei pulmonare –10

• Interpretarea CT pulmonare –10

Circulație • Puncție arterială și recoltarea de sânge –100

• Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale –100

• Puncții venoase periferice –500

• Instalarea de catetere venoase centrale :

–

jugulară –100

–

subclavie –50

–

venă femurală –50

• Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10

• Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50

• Calcule hemodinamice pe baza acestor date -50

• Pericardiocenteza –5

• Instalarea de pacemaker transvenos –5

• Determinarea debitului cardiac prin termodiluție –50

• Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv –50

• Efectuarea ECG în derivațiile standard – 100

• Analiza de segment ST, detectarea de aritmii )-100

• Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice –50

• Interpretarea Rx –20

• Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive -100

• Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor –200

• Resuscitare cardiorespiratorie - 100

• Defibrilarea electrică și cardioversia –50

• Insertia și utilizarea balonului de contrapulsație –5

• Ecocardiografie transtoracică- 50

• Ecocardiografie transesofagiană-50

• Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară –20

• Interpretarea datelor de cateterism și angiografie –30

Sistemul nervos central • Puncția lombară diagnostică –20

• Monitorizarea EEG –100

• Monitorizarea presiunii intracraniene –10

• Hipotermie indusă – 10

Rinichi • Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie –20

• Dializa peritoneală –5

• Hemodializa -10

• Hemofiltrare: = 50

Tub digestiv • Instalarea de sonde nazo-gastrice –200

• Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație –25

• Instalarea de sonde Blackmore –50

• Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală –200

Hematologie-Transfuzie • Recoltarea și conservarea sângelui - 50

• Determinări de grupe sanguine –50

• Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100

• Utilizarea componentelor de sânge –200

• Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cell- saver) - 100

• Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare –100

• Plasmafereza – 20

Infecție • Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă

• Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje

• Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice

• Decontaminarea selectivă a tubului digestiv

Metabolism - Nutriție • Utilizarea analizorului de gaze sanguine –100

• Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 200

• Alimentația pe sonda gastrică și enteral –200

• Alimentația parenterală –100

• Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției –50

• Menținerea echilibrului termic - 200

Monitoare-Computere • Calibrarea transducerilor

• Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor

• Utilizarea computerelor în ATI

• Elemente de baza de protecție împotriva accidentelor electrice

Trauma • Imobilizarea provizorie a fracturilor –5

• Metode de hemostaza provizorie –10

• Utilizarea paturilor speciale de TI - 100

• Lavajul peritoneal diagnostic –5

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Evaluare

Evaluare teoretică

1.

Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul

Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului

2.

Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.

Responsabil : Comisie națională de examinare

Evaluare practică Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifica baremul minim de activități. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului

Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.

Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.

Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice

Module

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

1

X

X

X

X

X

2

X

X

X

X

X

3

X

X

X

X

X

4

X

X

5

X

X

6

X

X

7

X

X

8

X

X

9

X

X

10

X

11

X

12

X

13

X

14

X

15

X

16

X

17

X

18

X

19

X

20

X

21

X

22

X

23

X

24

X

25

X

26

X

27

X

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE

DEFINIȚIE: Specialitatea Boli infecțioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de germeni transmisibili și netransmisibili, precum și cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți și alți agenți patogeni ce vor fi identificați ulterior.

DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârsitul fiecarui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

I.

STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 30 luni

A.

STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 24 luni

B.

ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni ( din care 1 lună biostatistică)

II.

STAGII COMPLEMENTARE:

A.

STAGII CLINICE MEDICALE: 24 luni

1.

Medicină internă: 9 luni

2.

Neurologie: 2,5 luni

3.

Hematologie clinică: 1 lună

4.

Pediatrie: 6 luni

5.

Dermato-venerologie: 1 lună

6.

Terapie intensivă și urgențe medicale: 2 luni

7.

Imagistică medicală:1 lună

8.

Bioetică 2 săpt.

9.

Biostatistică: 1 lună

B.

LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 7 luni

1.

Epidemiologie: 2,5 luni

2.

Laborator clinic: 4,5 luni • Microbiologie clinică: bacteriologie și micologie (3 luni)

• Virusologie (0,5 luni)

• Genetică moleculară (0,5 luni)

• Parazitologie (0,5 luni)

STRUCTURA STAGIILOR

A.

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

Tematica lecțiilor conferință (120 ore)

1.

Astmul bronșic.

2.

Bronhopneumonia cronică obstructivă și emfizemul pulmonar.

3.

Pleurezii neinfecțioase.

4.

Insuficiența respiratorie acută și cronică.

5.

Cardiopatia ischemică.

6.

Tulburările de conducere ale inimii.

7.

Tulburările de ritm ale inimii.

8.

Pericardite neinfecțioase.

9.

Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.

10.

Cordul pulmonar cronic.

11.

Insuficiența cardiacă congestivă.

12.

Hipertensiunea arterială esențială și secundară.

13.

Tromboflebite.

14.

Sindrom nefrotic.

15.

Insuficiența renală acută și cronică.

16.

Esofagita de reflux. Hemia hiatală.

17.

Boala ulceroasă.

18.

Cancerul gastric.

19.

Cancerul colo-rectal.

20.

Colita ulceroasă.

21.

Icterele.

22.

Hepatopatiile cronice de alte cauze decât cele postvirale.

23.

Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.

24.

Hemoragiile digestive superioare.

25.

Diarei acute și cronice de cauză neinfecțioasă - diagnostic pozitiv și diferențial.

26.

Diabet zaharat.

27.

Reumatismul articular acut.

28.

Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite).

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.

2.

Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.

3.

Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri. • stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului.

• hipertrofiile atriale și ventriculare.

• modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.

• cardiomiopatii.

• diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.

• tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.

4.

Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.

5.

Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.

6.

Toracocenteza: 4 cazuri.

7.

Paracenteza: 10 cazuri.

8.

Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.

9.

Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.

10.

Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.

B.

STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ȘI URGENȚE MEDICALE:

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.

2.

Disfuncții și insuficiențe de organ: etiopatogenie, diagnostic și atitudine terapeutică.

3.

Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.

4.

Transfuzia de produse sanguine: accidente și incidente, management.

5.

Șocul anafilactic.

6.

Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică.

Baremul activităților practice

1.

Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.

2.

Defibrilarea și cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).

3.

Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri.

C.

STAGIUL DE NEUROLOGIE

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Diagnosticul și tratamentul comelor.

2.

Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.

3.

Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.

4.

Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.

5.

Diagnostic și tratament crize convulsive.

Baremul activităților practice

1.

Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.

2.

Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.

3.

Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.

4.

Interpretare rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.

D.

STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore)

Tematica lecțiilor conferință

1.

Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută, dietetica sugarului și rehidratarea sugarului.

2.

Insuficiența respiratorie acută: bronșiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.

3.

Sindromul hemoragipar.

4.

Sindromul convulsivant.

5.

Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiența cardiacă prin malformații cardio- vasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.

6.

Abdomenul acut.

7.

Intoxicații.

8.

Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.

9.

Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.

10.

Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).

11.

Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.

2.

Efectuarea puncției lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.

3.

Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.

4.

Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.

5.

Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.

6.

Interpretarea examenului radiologic pentru afecțiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.

7.

Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale în urgențele toxico-septice la copil: 5 cazuri

8.

Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)

E.

STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Infecții cutanate virale.

2.

Infecții cutanate bacteriene.

3.

Infecții fungice cutanate.

4.

Urticaria.

5.

Eczeme / dermatite.

6.

Prurigouri.

7.

Vasculite.

8.

Reacții cutanate postmedicamentoase.

9.

Eritrodermiile.

10.

Purpure.

11.

Boli buloase.

12.

Psoriazisul.

13.

Lichen plan și erupții lichenoide.

14.

Sifilisul dobândit și congenital.

15.

Alte infecții cu transmitere sexuală.

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.

2.

Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.

3.

Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.

4.

Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.

F.

STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipurii de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.

2.

Clasificarea, criteriile de diagnostic și managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) și ale leucemiei limfatice cronice.

3.

Clasificarea, diagnosticul și managementul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.

4.

Limfoame maligne: diagnostic și management.

5.

Limfoproliferări reactive ~ limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).

6.

Agranulocitoza: cauze și management.

7.

Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea unei hemoleucograme: 30.

2.

Interpretarea unei medulograme: 5.

3.

Interpretarea probelor de coagulare: 10.

4.

Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.

G.

STAGIUL DE IMAGISTICĂ CLINICĂ (20 ore)

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Radiologia și CT/RMN în patologia infecțioasă.

2.

Examene ecografice diverse (normal vs. patologic).

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazuri.

2.

Interpretarea examenului CT/RMN în afecțiunile prevăzute în tematică vs. aspect normal (pe secțiuni la diverse niveluri), pe aparate și sisteme: 50 cazuri.

3.

Interpretarea principalelor date ecografice (părți moi, Doppler, abdomen): 30 cazuri.

H.

STAGIUL DE BIOETICĂ

Tematica lecțiilor conferința (10 ore)

I.

Relația medic-pacient

1.

Valori ale relației medic-pacient.

2.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

3.

Consimțământul informat.

4.

Confidențialitatea în relația medic–pacient.

5.

Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

6.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

7.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

II.

Etica cercetării pe subiecți umani

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5.

Comitetele de etică a cercetării.

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

7.

Relații medic-companii farmaceutice-furnizori.

Baremul activităților practice:

I.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient.

II.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 1 oră

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale.

III.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 30 min

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

IV.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 30 min

I.

STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Proces infecțios. Focar epidemiologic.

2.

Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).

3.

EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INFECȚII CU AGENT ETIOLOGIC CUNOSCUT/NECUNOSCUT (importanța clinico-epidemiologică, etiologie, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar pe tipuri de categorii de risc):

a.

Infecții respiratorii acute și sindroame gripale.

b.

Exanteme febrile.

c.

Infecții digestive.

d.

Infecții ale SNC și periferic.

e.

Infecții cu transmitere parenterală.

f.

Infecții cu poartă de intrare cutanată.

4.

Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.

5.

Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.

Baremul activităților practice

1.

Studii (anchete) epidemiologice: 8.

2.

Triajul epidemiologic: 2.

3.

Supravegherea bolilor infecțioase: 2.

4.

Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportuniști: 2.

5.

Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.

6.

Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.

7.

Imunoprofilaxia bolilor infecțioase - principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).

J.

STAGIUL DE LABORATOR CLINIC

Tematica lecțiilor conferință (80 ore)

1.

BACTERIOLOGIE

1.

Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergenți, dezinfectante, antiseptice.

2.

Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.

3.

Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.

4.

Diagnostic de laborator în infecțiile cu:

–

coci gram pozitivi (stafilococice, streptococice, Enterococcus spp.);

–

coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis);

–

bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax);

–

bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecții alimentare, alte infecții cu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.);

–

spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.);

–

anaerobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.);

–

Mycoplasma spp.;

–

Chlamydia spp.;

–

Rickettsia spp;

–

Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC;

–

Fungi.

5.

Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.

6.

Controlul eficienței terapiei anti-infecțioase.

2.

VIRUSOLOGIE

1.

Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).

2.

Aspecte particulare:

a.

Poliomelita și diagnosticul de laborator al poliomielitei.

b.

Gripa și diagnosticul de laborator al infecției gripale (HA, HAI).

c.

Virusurile hepatice și diagnosticul de laborator al hepatitei virale.

d.

Infecția HIV și diagnosticul de laborator al infecției HIV.

e.

Diagnostic de laborator în infecțiile cu virusurile herpetice.

f.

Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.

3.

GENETICĂ MOLECULARĂ

1.

Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.

2.

Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.

3.

Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.

4.

Quantiferon etc.

4.

PARAZITOLOGIE

1.

Amibiaza și giardioza: patologie, diagnostic;

2.

Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze;

3.

Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;

4.

Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;

5.

Infecții parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficiență: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;

6.

Diagnostic imunologic în parazitoze.

Baremul activităților practice

1.

Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.

2.

Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, colorația Gram, May-Grunwald-Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.

3.

Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.

4.

Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:

–

exsudat faringian: 50

–

spută: 30

–

urocultură: 30

–

coprocultură: 20

–

hemocultură: 30

–

LCR: 20

–

secreții purulente: 50

5.

Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la anti- biotice, inclusiv identificarea prezenței betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.

6.

Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.

7.

Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.

8.

Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.

9.

Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.

10.

Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă: 30.

K.

STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE

Tematica lecțiilor conferință (550 ore)

1.

Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.

2.

Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.

3.

Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.

4.

Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.

5.

Diagnosticul bolilor infecțioase:

5.1.

Diagnostic pozitiv

5.1.1.

Date epidemiologice

5.1.2.

Date clinice

5.1.3.

Date de laborator

5.2.

Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).

6.

Tratamentul antimicrobian:

6.1.

Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor; rezistența microbiană la antibiotice.

6.2.

Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.

6.3.

Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide; particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.

6.4.

Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.

6.5.

Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.

6.6.

Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.

7.

Tratamentul antiviral:

7.1.

Mecanisme de acțiune.

7.2.

Clasificare.

7.3.

Chimioterapice antivirale.

7.4.

Practica terapiei.

8.

Terapia antifungică:

8.1.

Mecanisme de acțiune.

8.2.

Clasificare.

8.3.

Chimioterapice antifungice.

8.4.

Practica terapiei.

9.

Terapia antiparazitară:

9.1.

Mecanisme de acțiune.

9.2.

Clasificare.

9.3.

Chimioterapice antiparazitare.

9.4.

Practica terapiei.

10.

Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.

11.

Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic.

12.

Tratament patogenetic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.

13.

Diagnosticul și tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, șocul infecțios, insuficiență organică sistemică multiplă.

14.

Febră de origine necunoscută; sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.

15.

Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile de spital și infecțiile nosocomiale (scorul Carmeli) și modul de abordare terapeutic specific și nespecific.

16.

Infecții ale căilor respiratorii superioare:

Guturaiul

Angine

Epiglotita

Laringita acută

Laringo-traheobronșita acută

Otita externă și medie

Sinuzite

Infecții ale cavității bucale, gâtului și capului

17.

Infecții ale căilor respiratorii inferioare:

Bronșite acute, bronșite cronice acutizate

Bronșiolita

Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp. )

Abcesul pulmonar

Pleurezii

18.

Infecții cardio–vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite

Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)

Infecții pe valve prostetice

19.

Infecții ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)

Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale

Mielite, nevrite

Abces cerebral

Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă

Infecții de șunt LCR

20.

Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.

Miozite, fasciite

Infecțiile plăgilor, arsurilor

21.

Infecții ale sistemului limfatic:

Limfadenopatia localizată și generalizată

Limfangite

22.

Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneză, diagnostic, tratament. Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor

Diarei invazive (inflamatorii)

Diarei post-antibiotice

Toxiinfecții alimentare

Boala Whipple

23.

Infecții intraabdominale

Peritonite

Supurații intraabdominale localizate

Abcese parenchimatoase

Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite

24.

Hepatite virale acute și cronice.

25.

Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.

26.

Infecții osteo-articulare: Infecții ale articulațiilor native

Infecții ale protezelor osoase și articulare

Osteomielita

27.

Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).

28.

Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de șoc toxic streptococic etc. ) și complicațiile acestora.

29.

Infecții stafilococice.

30.

Infecții pneumococice.

31.

Infecții cu BGN.

32.

Infecții meningococice.

33.

Infecții cu anaerobi.

34.

Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.

35.

Boli eruptive virale: Rujeola

Rubeola

Infecții cu virusul varicelo-zosterian

Roseola infantum

Megaleritemul epidemic

36.

Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, etc).

37.

Gripa.

38.

Infecția urliană.

39.

Difteria.

40.

Tusea convulsivă.

41.

Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.

42.

Febra tifoidă și paratifoidă.

43.

Dizenteria bacteriană.

44.

Holera.

45.

Trichineloza.

46.

Botulism.

47.

Antrax.

48.

Tetanos.

49.

Gangrena gazoasă.

50.

Bruceloza.

51.

Listerioza.

52.

Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.

53.

Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.

54.

Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).

55.

Erizipeloid Rosenbach.

56.

Boala ghearelor de pisică.

57.

Febra mușcăturii de șobolan.

58.

Boli tropicale. Amibiaza

Leishmanioze

Malaria

Schistosomiaze

Filarioze

Tripanosomiază

Pesta

Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică

Boala Kawasaki

59.

Infecția cu HIV.

60.

Infecții la gazde imunocompromise:

–

pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici

–

pacienți consumatori de droguri i. v.

–

pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid

–

pacienți cu intervenții neurochirurgicale

–

pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)

–

vârstnici

–

protezați (biofilme)

61.

Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.

62.

Infecții nosocomiale cu punct de plecare:

–

respirator

–

urinar

–

digestiv

–

cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate

–

infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe

63.

Medicina de călătorie.

64.

Boli infecțioase emergente: SARS

Gripa aviară etc.

65.

Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologia, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea leucogramei: 150,

2.

Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreții purulente etc): 50,

3.

Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,

4.

Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

5.

Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

6.

Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

7.

Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

8.

Puncția rahidiană: 10,

9.

Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,

10.

Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,

11.

Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),

12.

Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),

13.

Interpretarea unei radiografii pulmonare: 100,

14.

Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10

BOLI INFECȚIOASE

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI–CONFERINȚE

ANUL

NR. LUNI

STAGIU

I

6 luni

6 luni

Boli infectioase

Medicină internă

II

3 luni

2 luni

1 lună

6 luni

Medicină internă

Terapie intensivă

Hematologie

Pediatrie

III

2,5 luni

1 lună

1 lună

0,5 luni

2,5 luni

4,5 luni

3 luni

0,5 lună

0,5 lună

0,5 lună

Neurologie

Dermatologie

Imagistică medicală:

Bioetică

Epidemiologie

Laborator:

- Bacteriologie

- Virusologie

- Parazitologie

- Genetică moleculară

IV

12 luni

Boli infecțioase

V

6 luni

6 luni

Boli infecțioase – activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică)

Boli Infecțioase

* În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv și diferențial, conduita terapeutică.

** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuși elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecțioase precum și principiile chimioterapice antibacteriene.

***În cadrul stagiu lui de epidemiologie se vor însuși principiile și practicile imunizării, managementul în controlul și prevenirea infecțiilor nosocomiale și comunitare.

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE

1.1

DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.

1.2

DURATA: 6 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

1.3

STRUCTURA STAGIILOR:

1.3.1

Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

A.

Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale – durata 2 ani

a.

Se începe cu medicina internă - 1 an și 6 luni dintre care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)

b.

ATI – 2 luni

c.

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – 2 luni

d.

Endocrinologie – 2 luni

B.

Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70%din întreaga activitate).

a.

Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 18 luni (1an și 6 luni)

b.

Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 luni

c.

Ecocardiografie – 6 luni

d.

Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 luni

e.

Chirurgie cardiovasculară – 3 luni

f.

Cardiologie preventivă și recuperare – 3 luni

g.

Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) – 6 luni

h.

Bioetică – ½ lună

Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate /publicate

În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă etc., venind în ajutorul celor care doresc sa-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.

1.4

CONȚINUTUL STAGIILOR

1.4.1

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.1.1

Tematica lecțiilor conferință (300 ore)

1.

Introducere în medicina internă: aspecte privind practica medicală, factorii sociali, patologia în raport cu vârsta, factorii de risc, profilaxia bolilor cronice, relația cost- beneficiu în asistentă, etica medicală, etc.

2.

Principii de diagnostic:

–

diagnosticul clinic

–

diagnosticul de laborator

–

imagistica și medicina internă

3.

Principiile terapeuticii medicale

4.

Biologia moleculară, genetică și bolile interne

5.

Septicemiile, șocul septic

6.

Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii

7.

Boli infecțioase abdominale

8.

Infecții ale căilor urinare, pielonefrite

9.

Infecții articulare

10.

Infecții nozocomiale

11.

Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări

12.

AIDS – forme de manifestare

13.

Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene

14.

Astmul bronșic

15.

Pneumoniile, pneumopatiile acute

16.

Boli pulmonare interstițiale

17.

Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică

18.

Neoplasmul pulmonar

19.

Boli ale pleurei și mediastinului

20.

Sindromul de suferință acută respiratorie

21.

Insuficiență respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament.

22.

Fiziologia, fiziopatologia, manifestarile clinice și procedeele de diagnostic în bolile digestive

23.

Bolile esofagului

24.

Gastritele și ulcerul peptic

25.

Neoplasmul esofagian și gastric

26.

Neoplasmul intestinului subțire și al colonului

27.

Tulburările de mobilitate și absorbție digestivă

28.

Colita ulceroasă și boala Crohn

29.

Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală

30.

Hepatitele acute

31.

Hepatitele cronice. Cirozele hepatice

32.

Tumorile hepato-biliare

33.

Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare

34.

Pancreatitele acute și cronice

35.

Lupusul eritematos sistemic

36.

Scleroza sistemică

37.

Artrita reumatoidă

38.

Spondilita anchilopoetică

39.

Dermatomiozita, sindromul Behcet, sindromul Sjogren

40.

Osteoartrita

41.

Anemiile

42.

Leucemiile

43.

Limfoamele maligne

44.

Tulburări de coagulare și trombozele

45.

Bolile renale și ale căilor urinare

–

Introducere: fiziologie, clinica și metodele de diagnostic

–

Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal

46.

Glomerulopatii majore acute și cronice

47.

Bolile tubulointerstitiale renale

48.

Nefropatiile obstructive

49.

Boli tubulare specifice

50.

Nefrolitiaza

51.

Obstrucția căilor urinare

52.

Neoplasmul renal și al căilor urinare

53.

Boli ale sistemului imun

54.

Date generale de oncologie

–

Oncogeneza, markeri, epidemiologie, manifestări sistemice

–

principii terapeutice

55.

Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale.

1.4.1.2

Baremul activităților practice

1.

Toracocenteze: 10 manevre

2.

Paracenteze: 10 manevre

3.

Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)

4.

Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)

5.

Teste funcționale renale: 150 buletine

6.

Buletine hematologice:150 buletine (interpretare)

1.4.2

STAGIUL DE A.T.I

1.4.2.1

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Echilibrul acido-bazic normal și patologic

2.

Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

3.

Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice

4.

Anestezia locală și generală

5.

Circulația extracorporeală

6.

Resuscitarea cardiopulmonară

7.

Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsații, alte tehnici

8.

Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)

9.

Indicațiile și tehnica dializei

1.4.2.2

Baremul activităților practice

1.

Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe “viu”

2.

Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20

3.

Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe “viu”

4.

Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)

1.4.3

STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM

1.4.3.1

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Diabet zaharat

2.

Tratamentul cu insulină

3.

Stările hipoglicemie

4.

Obezitatea

5.

Dislipidemiile. Sindromul metabolic

6.

Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic

7.

Hemocromatoza

8.

Porfiriile

9.

Lipodistrofiile

10.

Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele

11.

Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminati

12.

Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală

13.

Hipoglicemiile

14.

Afecțiunile renale în diabetul zaharat

1.4.3.2

Baremul activităților practice

1.

Test de încărcare la glucoza: 30 buletine (interpretare)

2.

Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)

3.

Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)

4.

Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri

5.

Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri

6.

Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri

1.4.4

STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE

1.4.4.1

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1.

Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular

2.

Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.

3.

Tumorile hipofizare și hipopituitarismul

4.

Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia

5.

Boli ale glandelor paratiroide

6.

Hipertensiunea secundară endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul

7.

Tulburări testiculare și ovariene

8.

Sindroame poliglandulare

9.

Sindromul carcinoid

10.

Tulburări în diferențierea sexuală

1.4.4.2

Baremul activităților practice

1.

Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)

2.

Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)

3.

Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)

1.4.5

STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ

1.4.5.1

Cardiologie intervențională (100 ore)

1.

Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare.

2.

Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații

3.

Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații

4.

Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST

5.

Tehnici complementare PCI:

6.

Tehnici intervenționale noi

7.

Metode diagnostice complementare:

8.

Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații

9.

Arteriografia periferică

10.

Angioplastia arterelor periferice și viscerale

1.4.5.2

Electrofiziologie clinică

1.

Elemente de bază ale studiului electrofiziologic

2.

Indicațiile studiului electrofiziologic

3.

Aprecierea funcției nodului sinusal

4.

Diagnosticul electrofiziologic

5.

Tehnici de cartografiere în electrofiziologie

6.

Indicațiile ablației prin radiofrecvență

7.

Tratamentul intervențional al aritmiilor

1.4.5.3

Dispozitive implantabile

1.

Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente

2.

Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale

3.

Stimularea cardiacă temporară

4.

Stimularea cardiacă permanentă

5.

Defibrilatorul implantabil

6.

Terapia de resincronizare cardiacă

7.

Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile

1.4.5.4

Baremul activităților practice

1.

Coronarografii și ventriculografii - 200 cazuri (A/I)

2.

PCI – 50 cazuri (A)

3.

Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)

4.

Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E)

5.

Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)

6.

Implantarea unui defibrilator – 5 (A)

7.

Arteriografie periferică - 20 cazuri (A)

8.

Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E)

A= asistat

I = interpretat

E= efectuat

1.4.6

MODULUL DE BIOETICĂ

1.4.6.1

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțământul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

1.4.6.2

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.7

STAGIUL DE CARDIOLOGIE

1.4.7.1

Tematica cursului (178 ore)

1.

Lecție introductivă – 2 ore

2.

Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular - 4 ore

3.

Fiziologia aparatului cardiovascular – 4 ore

4.

Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore

5.

Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore

6.

Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore

7.

Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) – 4 ore

8.

Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) – 2 ore

9.

Rolul explorării respiratorii în bolile cardiovasculare - 2ore

10.

Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore

11.

HTA primară și secundară - 6 ore

12.

Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore

13.

Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii - 2 ore

14.

Proteze valvulare - 2 ore

15.

Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore

16.

Patologia cordului operat - 2 ore

17.

Endocardite infecțioase - 4 ore

18.

Aterogeneza - 2 ore

19.

Riscul cardiovascular - 2 ore

20.

Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă – 12 ore

–

Angina stabilă – 2 ore

–

SCA fără supradenivelare ST - 4 ore

–

IMA cu supradenivelare ST- 4 ore

–

Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore

21.

Tulburările de ritm - 8 ore

22.

Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă - 4 ore

23.

Sincopa și intolerantă ortostatică - 2 ore

24.

Moartea subită cardiacă - 2 ore

25.

Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 6 ore

26.

Patologia pericardului - 4 ore

27.

Tumori cardiace - 2ore

28.

Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore

29.

Tromboembolismul pulmonar - 4 ore

30.

Cordul pulmonar cronic-2 ore

31.

Insuficiența cardiacă cronică - 6 ore

32.

Insuficiența cardiacă acută -2 ore

33.

Socul cardiogen -2 ore

34.

Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc) - 2ore

35.

Determinări cardiovasculare în bolile endocrine -2ore

36.

Patologia cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore

37.

Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore

38.

Traumatismele cardiovasculare - 2 ore

39.

Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore

40.

Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2ore

41.

Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) – 4 ore

42.

Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4ore

43.

Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore

44.

Bolile venelor - 2 ore

45.

Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore

46.

Cordul atletic - 2 ore

47.

Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore

48.

Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore

49.

Terapia cu betablocante - 2 ore

50.

Terapia cu blocante de calciu - 2 ore

51.

Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 2 ore

52.

Terapia inotrop pozitivă - 2 ore

53.

Terapia antiaritmică – 2 ore

54.

Diureticele - 2 ore

55.

Terapia hipolipemiantă -2 ore

56.

Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore

57.

Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore

58.

Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore

59.

Analiza cost-eficiență în cardiologie -2 ore

* ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA : (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)

A.

Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) - 1 luna Tematică: Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore

1.

Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.

2.

Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.

3.

Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut

4.

Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.

5.

Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg

6.

Medicamentele și electrocardiograma

7.

Bradiaritmii

8.

Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.

9.

Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular

10.

Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.

11.

Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.

12.

Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală

13.

Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.

B.

Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni)

I.

Tematică – Curs - 15 ore

1.

Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală

2.

Suportul vital de bază (SVB).

3.

Suportul vital avansat (SVA)

4.

Resuscitarea în condiții speciale

5.

Sindromul postresuscitare

6.

Aspectele etice ale resuscitării

7.

Organizarea echipei de resuscitare

II.

Exerciții practice (12 ore)

1.

Însușirea tehnicilor de SVB și SVA

2.

Scenarii practice

III.

Examen

C.

Modul de cercetare (1 săptămâna) Tematică INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)

–

Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept.

–

Noțiuni de epidemiologie generală.

–

Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard.

–

Interpretarea critică a studiilor clinice.

–

Conceperea și redactarea unui articol științific – ghid practic.

–

Cum să faci o prezentare științifică medicală.

1.4.7.2

Baremul activităților practice

1.

Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic

2.

Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an

3.

Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna

4.

Gărzi 2/lună

5.

Demonstrații clinice: săptămânal

6.

Conferința de cateterism: săptămânal

7.

Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident

8.

Conferința anatomo-clinică: lunar

9.

Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic

10.

Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal

11.

Însușire de tehnici:

–

ECG – 1000 (I/E)

–

Holter ECG - 200 (I/E)

–

test de efort – 300 (I/E)

–

scintigrafie miocardică – 20 (A/I)

–

conversia electrică:200A/100P

13.

Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari.

1.4.8

STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE

1.4.8.1

Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1.

Factorii de risc cardio-vasculari clasici

2.

Factorii de risc în curs de evaluare

3.

Riscul global sau absolut

4.

Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice

5.

Profilaxia primară a bolilor cardio-vasculare

6.

Profilaxia secundară a bolilor cardio-vasculare

7.

Reabilitarea după sindroamele coronariene acute

8.

Reabilitarea în insuficiența cardiacă

9.

Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis

1.4.8.2

Baremul activităților practice

1.

Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort

2.

Stratificarea riscului cardio-vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.

3.

Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.

4.

Alcătuirea unui program educațional.

1.4.9

MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ

1.4.9.1

Tematică (100 ore)

2

Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler

3

Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică

4

Tehnica examenului Doppler spectral și color

5

Examenul ecocardiografic normal

6

Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler

7

Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale

8

Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice

9

Evaluarea ecografică a valvei tricuspide

10

Evaluarea ecografică a protezelor valvulare

11

Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului

12

Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului

13

Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică

14

Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng

15

Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace

16

Evaluarea ecografică a bolile aortei

17

Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene

18

Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.

19

Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.

20

Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalitati de examinare.

21

Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalitati de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.

22

Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.

23

Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.

24

Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.

1.4.9.2

Barem manevre

–

Ecocardiografii și examene Doppler – 350 cazuri (I/E)

–

Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)

CARDIOLOGIE

6 ANI

A.

Trunchi comun • MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 18 LUNI

• A.T.I (I.2) – 2 LUNI

• DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.3) – 2 LUNI

• ENDOCRINOLOGIE ( I.4) - 2 LUNI

B.

Cardiologie • CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.5) – 18 LUNI

• TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.6) – 6 LUNI

• ECOCARDIOGRAFIE (I.7) – 6 LUNI

• CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.8) – 6 LUNI

• CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.9) – 3 LUNI

• CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.10) – 3 LUNI

• STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.11) – 5½ LUNI

• BIOETICĂ (I.12) - ½ LUNĂ

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

I.5

I.1

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobandirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIACĂ ȘI A VASELOR MARI

1.1.

Definiție Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).

1.2.

Durata: 7 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă.

1.3.

Structura stagiilor

1.3.1.

Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului.

1.3.2.

Stagiul de chirurgie generală 1 an

1.3.3.

Stagiul de ortopedie – traumatologie 3 luni

1.3.4.

Stagiul de chirurgie toracică 6 luni

1.3.5.

A.T.I cardiovasculară 6 luni

1.3.6.

EKG-ECO-DOPLLER standard – esofagian 3 luni

1.3.7.

Imagistică vase+cateterism – angiografie 3 luni

1.3.8.

By pass-ul cardiopulmonar 2½ luni

1.3.9.

Stagiul de chirurgie vasculară 1 an

1.3.10.

Stagiul de chirurgie cardiacă 3 ani

1.3.11

Stagiul de bioetică 2 săptămâni TOTAL 7 ani

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 1 an

TEMATICA lecțiilor conferință (200 ore)

1.

Traumatismele toraco-abdominale.

2.

Cancerul esogastric.

3.

Hernia diafragmatică retroxifoidiană.

4.

Fistulele bilio-bronșice.

5.

Abcesul subfrenic.

6.

Traumatismele abdominale.

7.

Herniile hiatale.

8.

Sindromul Chilaiditi.

9.

Achalazia cardiei.

10.

Cancerul gastric.

11.

Stenozele esofagului (esofagita peptică).

12.

Ulcerul esofagian, diverticuli esofagieni, fistule esofagiene.

13.

Tumorile esofagului (benigne – maligne).

14.

Traumatismele esofagului, corpi străini intra-esofagieni. Urgențele chirurgicale abdominale:

15.

Peritonitele.

16.

Ocluziile intestinale.

17.

Hemoragia digestivă superioară.

18.

Infarctul entero-mezenteric.

19.

Pancreatita acută.

20.

Colecistita acută.

21.

Apendicita acută.

22.

Hernia inghinală și femurală strangulată.

23.

Torsiunea de organ.

24.

Hemoperitoneul.

25.

Șocul hemoragic.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE :

1.

Gastrostomia. - 5

2.

Splenectomia. - 2

3.

Sutura hepatică. - 5

4.

Sutura gastrică. - 5

5.

Colecistostomia. - 5

6.

Enterorafia. - 5

7.

Enterectomia segmentară. - 5

8.

Colorafia. - 5

9.

Colostomia. - 5

STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – 3 luni

TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ: (50 ore)

1.

Politraumatismele – șocul traumatic.

2.

Traumatismele părților moi ale membrelor.

3.

Fracturile oaselor membrelor superioare.

4.

Fracturile oaselor membrelor inferioare.

5.

Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare.

6.

Fracturi deschise ale membrelor – particularități – tratament.

7.

Traumatismele bazinului.

8.

Traumatismele coloanei vertebrale.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE :

1.

Tratamentul ortopedic al fracturilor. - 10

2.

Tratamentul ortopedic al luxațiilor. - 10

3.

Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise. - 3

4.

Tratamentul chirurgical al fracturilor închise. - 3

5.

Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare. - 3

6.

Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale și bazinului. - 2

7.

Tratamentul complex al supurațiilor membrelor. - 2

8.

Amputații tipice, atipice ale membrelor superioare. - 2

9.

Amputații tipice, atipice ale membrelor inferioare. - 2

STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ - 6 luni

Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1.

Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.

2.

Anatomia chirurgicală a mediastinului.

3.

Anatomia chirurgicală a plămânilor.

4.

Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.

5.

Șocul.

6.

Tromboembolia pulmonară.

7.

Hemoptizia.

8.

Metode de investigație în patologia toraco – mediastino – pulmonară.

9.

Tumorile peretelui toracic și malformațiile acestuia.

10.

Traumatismele toracice.

11.

Pleureziile purulente specifice și nespecifice.

12.

Supurațiile pulmonare.

13.

Hemotoraxul, chilotoraxul.

14.

Tuberculoza pulmonară.

15.

Tumorile pleurale primitive și secundare.

16.

Tumorile pulmonare benigne.

17.

Tumorile pulmonare maligne.

18.

Tumorile mediastinale.

19.

Chistul hidatic pulmonar.

20.

Chirurgia de graniță toraco – abdominală.

21.

Mediastinitele.

BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE :

1.

Pleurotomie minimă - 15

2.

Pleurotomie cu rezecție de coastă - 5

3.

Pleuroscopia - 1

4.

Mediastinoscopia - 1

5.

Traheostomia - 3

6.

Toracotomia axilară - 15

7.

Toracotomia antero-laterală - 5

8.

Toracotomia postero-laterală - 10

9.

Toracofreno-laparotomia - 5

10.

Sternotomia - 5

11.

Rezecția pulmonară atipică - 2

12.

Rezecția costală - 5

13.

Suturi parenchim pulmonar - 15

14.

Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar - 2

15.

Procedee de drenaj toracic - 5

16.

Simpatectomia toracică - 3

STAGIUL A.T.I. CARDIOVASCULAR – 6 luni

Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1.

Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă.

2.

Monitorizarea bolnavului cardiac (EKG, presiune arterială sângerândă/ nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arteră pulmonară, presiune arterială sângerândă, ECO – transesofagian, pulsoximetria, temperatură, diureză, etc.).

3.

Hemodinamica postoperatorie:

–

evaluarea statusului hemodinamic

–

monitorizarea hemodinamică de bază

–

debitul cardiac

–

sindromul de debit cardiac scăzut – tratament

–

insuficiența ventriculară dreaptă – tratament

–

ischemia miocardică postoperatorie : diagnostic – tratament

–

hipertensiunea postoperatorie – tratament

–

hipotensiunea postoperatorie : cauze – tratament

–

sindromul miocardic hiperdinamic

–

hemodinamica postoperatorie a transplantului cardiac – tratament complicații postoperatorii

4.

Ventilația artificială : indicații – evaluarea funcției respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubație, indicațiile prelungirii ventilației asistate, cauzele insuficienței respiratorii după chirurgia cardiacă. Alegerea tipului de ventilație, disfuncția diafragmatică – edemul pulmonar acut non-cardiac, traheostomia – urmărirea post extubație.

5.

Hemoragia și tamponada cardiacă postoperatorie. Evaluarea preoperatorie, testele de laborator, coagulograma – factori predispozanți (boli concomitente, efectele by pass-ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată).

Tratamentul : considerații chirurgicale – tratament medical cu sânge, substituenți.

Complicațiile hemoragiei : tamponada pericardică, infecția, complicațiile transfuziei.

6.

Aritmiile Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică).

Clasificarea electrofiziologică a medicației antiaritmice (V categorii) intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală.

Aritmia ventriculară : contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.

7.

Suportul nutrițional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară:

–

indicații.

–

mod de administrare.

–

evaluare – complicații potențiale.

–

necesitățile nutriționale.

–

considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară).

–

nutriția enterală – indicații, formele de administrare, complicații.

–

nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații.

–

monitorizarea metabolică și terapeutică.

8.

Suferința multiorganică și sistemică

–

disfuncții neurologice.

–

disfuncții gastrointestinale.

–

disfuncții renale :

–

azotemia prerenală

–

necroza tubulară acută

–

glomerulonefrita acută

–

nefrita interstițială acută

–

uropatia obstructivă

–

profilaxie – tratament.

9.

Anestezia în chirurgia cardiovasculară

–

monitorizarea.

–

protecția miocardului – rolul anestezistului.

–

agenți anestezici.

–

vasodilatatoare.

–

metode de anestezie.

BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE :

1.

Sondaj vezical - 25

2.

Cateter subclavie - 25

3.

Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerândă - 10

4.

Traheostomia - 5

5.

Intubația orotraheală - 10

6.

Puncție – drenaj toracic - 5

7.

Puncție – drenaj tamponadă cardiacă - 5

8.

Defibrilare externă - 5

9.

Resuscitare cardiorespiratorie - 5

10.

Sonda de aspirație nasogastrică - 10

STAGIUL EKG – ECO DOPPLER CARDIOVASCULAR ȘI VENOS 3 luni

TEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE (3 LUNI CARDIOLOGIE)

STRUCTURA STAGIILOR

DATE GENERALE:

(2 săptămâni)

Aterogeneza

Alte etiologii ale arteriopatiilor

Moartea subită

Resuscitarea cardiovasculară

Tratamentul cu “pacemakeri” etc.

–

Electrocardiograma (1 lună)

–

Teste de efort (2 săptămâni)

–

Eco – Doppler vascular (1 lună)

TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore)

–

Anatomia și irigația țesutului de conducere.

–

Date de electrofiziologie.

–

Electrocardiograma normală.

–

Vectocardiograma normală.

–

Hipertrofii atriale.

–

Hipertrofii ventriculare.

–

Blocuri de ramură.

–

Ischemie, leziune, necroză.

–

Tulburări de ritm.

–

Tulburări de conducere.

–

Sindromul de preexcitație W.P.W.

–

Modificări ECG în valvulopatii.

–

Modificări ECG în boli congenitale.

–

Modificări ECG în cadiopatia ischemică.

TESTE DE EFORT

–

Fiziologia efortului.

–

Modalități de testare.

–

Teste de efort fizic.

–

Teste de efort farmacologic.

ECO – DOPPLER - 20 ore

–

Fizica ultrasunetelor.

–

Fenomenul Doppler.

–

Examenul ECO bidimensional.

–

ECO – Doppler spectral și color.

–

Ecocardiografia – Doppler.

–

Examenul ECO – Doppler arterial normal.

–

Examenul ECO – Doppler venos normal.

–

Examenul Duplex.

–

Examenul ECO – Doppler în arteriopatii periferice.

–

Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului.

–

Examenul ECO – Doppler în venopatii.

–

Limitele examenului Doppler.

–

Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.

STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE – 3 luni

Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1.

Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale. Principiile generale ale examenului hemodinamic și angiografic.

Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism față de rezultatele medicale și chirurgicale.

2.

Noțiuni din practica de cateterism :

–

structura unei săli de cateterism și angiografie.

–

principiul cinematografiei, imagistica digitalică și substracția, stocarea imaginii radiologice.

–

sondele de cateterism.

–

tehnica Seldinger.

–

tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen și al măsurătorii de presiune intravasculară.

3.

Principii de hemodinamică:

–

presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice.

–

debite sangvine pulmonare, aortice și de shunt.

–

rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice.

4.

Principii de angiocardiografie (cu exemple) :

–

anatomia angiografică a cordului și marilor vase.

–

tehnica de injectare.

–

aspecte normale și patologice.

–

ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracției de ejecție și studiul kineticei segmentare.

5.

Principii de angiografie (cu exemple) :

–

aortografia toraco – abdominală.

–

angiopneumografia.

–

coronarografia.

–

arteriografia membrelor inferioare și superioare.

–

arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac.

–

arteriografia mezenterică superioară și inferioară.

–

arteriografia vertebro – carotidiană.

–

arteriografia bronșică.

6.

Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice) :

–

hipertensiune de debit.

–

hipertensiune de rezistență.

–

hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut.

–

hipertensiunea venoasă pulmonară.

–

hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă.

7.

Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic :

–

pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară.

–

stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă.

8.

Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară:

–

comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng – atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept.

–

comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul.

–

canalul arterial, fereastra aorto – pulmonară.

–

fistula arteriovenoasă.

–

insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.

9.

Investigația invazivă în cardiopatia ischemică :

–

indicațiile coronarografiei.

–

aspectul anatomo – angiografic al patului coronarian.

–

pozițiile radiologice.

–

gradarea și tipologia stenozelor coronariene.

–

indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic.

–

valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace.

10.

Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.

11.

Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.

12.

Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenționale :

–

Angioplastia

–

Valvuloplastia

–

Embolizarea arterială

–

Extragerea de corpi străini din circulația sangvină

–

Septostomia atrială

–

Închiderea defectelor septale

–

Închiderea canalului arterial

–

Filtrul cav.

13.

Investigații computer – tomograf cardiovasculare.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

1.

Puncția Seldinger arterială și venoasă femurală - 20

2.

Puncția Seldinger arterială și venoasă axilară - 5

3.

Puncția Seldinger arterială și venoasă brahială - 5

4.

Cateterismul cordului drept - 10

5.

Cateterismul cordului stâng - 10

6.

Arteriografia membrelor inferioare - 20

7.

Puncție translombară - 5

8.

Arteriografie celiaco – mezenterică - 5

9.

Arteriografie cerebrală - 2

10.

Coronarografie - 10

STAGIUL DE CIRCULAȚIE EXTRACORPOREALĂ - 2½ luni (BY PASS CARDIOPULMONAR)

Tematica lecțiilor conferință (40 ore):

1.

Fiziologia și fiziopatologia circulației extracorporale.

2.

Mașina cord pulmonar artificial.

3.

Oxigenatoare :

–

cu bule

–

cu membrane

Caracteristici – performanțe :

–

hemodinamice

–

schimburi gazoase

–

volumul “primingului”

–

hemoliza, leziuni plachetare, etc.

4.

Pregătirea pentru CEC. Conducerea CEC :

–

canulari arteriale, venoase By pass-ul standard:

–

Heparina și Protamina

–

Parametrii CEC :

–

debitul sangvin

–

gazele în arteră și echilibrul acido-bazic

–

Hematocritul

–

Potasiul

–

Debitul urinar

–

CEC în flux continuu

–

CEC în flux pulsatil

–

CEC la adulți

–

CEC la nou-născuți și copii

–

Intrarea în by pass

–

Ieșirea din by pass

–

Incidente și complicații ale by pass-ului cardiopulmonar

5.

CEC în chirurgia aortică.

6.

CEC în normotermie, hipotermie moderată, hipotermie profundă.

7.

Protecția miocardului în timpul CEC :

–

metabolismul cardiac

–

restabilirea funcției miocardice după ischemie

–

perfuzia coronară

–

inducerea fibrilației ventriculare

–

hipotermia

–

stopul ischemic

–

embolismul coronarian

Stimulente cardiace :

–

izoprenalina

–

adrenalina

–

calciu

–

glucoză– insulină – potasiu

–

glucagon

Droguri antiaritmice :

–

potasiu

–

lidocaina – xilocaina

–

agenți blocanți beta – adrenergici (Oxprenolol = Trasicor)

–

Digoxin

Droguri ce influențează fluxul coronar :

–

vasopresoare injectabile

–

metaraminol

–

phenylephrine

–

adrenalina, etc.

–

cardioplegia rece

–

cardioplegia cu sânge cald

–

cardioplegia retrogradă (sinusul coronar).

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE :

1.

Conducerea CEC - 5

MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2.

Contextul apariției bioeticii.

3.

Definirea bioeticii.

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5.

Teorii și metode în bioetică.

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).

III.

Relația medic-pacient I - 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient.

2.

Paternalism versus autonomie.

3.

Modele ale relației medic-pacient.

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV.

Relația medic-pacient II - 2 ore

1.

Consimțămîntul informat.

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3.

Relația medic-pacient minor.

4.

Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Liberertatea procreației.

2.

Dileme etice în avort.

3.

Etica reproducerii umane asistate medical.

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2.

Probleme etice în stările terminale.

3.

Tratamente inutile în practica medicală.

4.

Eutanasia și suicidul asistat.

5.

Îngrijirile paliative.

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru.

2.

Donarea de organe de la persoana vie.

3.

Etica alocării de resurse în transplant.

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2.

Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5.

Terapia genică.

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5.

Comitetele de etică a cercetării.

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1.

Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2.

Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă.

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.

2.

Drepturile pacienților- reglementare legislativă.

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale.

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI.

Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ - 3 ani

Tematica lecțiilor conferință (600 ore):

1.

Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).

2.

Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces).

3.

Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).

4.

Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației.

5.

Sistemul excito – conductor al cordului.

6.

Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă.

7.

Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac.

8.

Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac.

9.

Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical.

10.

Hemodinamica postoperatorie.

11.

Aritmiile postoperatorii. Cauze, tratament.

12.

Alimentația bolnavului cardiac operat :

–

evaluarea status-ului nutrițional

–

evaluare clinică

–

markeri biochimici

–

aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului (insulină și hormonii de creștere)

13.

Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.

14.

Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament.

15.

Oprirea cardiacă :

–

etiologie

–

fiziopatologie

–

metode de resuscitare

–

indicații de resuscitare, etc.

16.

Insuficiența renală acută postoperatorie (etiologie – fiziopatologie, tratament).

17.

Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.

18.

Stopul respirator:

–

cauze

–

fiziopatologie

–

metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.

19.

Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice.

20.

Hemoragia – șocul hemoragic, hemostaza.

21.

Tulburări ale echilibrului fluido – coagulant în perioada perioperatorie :

–

cauze

–

fiziopatologie

–

diagnostic

–

mijloace terapeutice

22.

Cardio-stimularea artificială – metode, indicații, tipuri de cardio – stimulatoare.

23.

Insuficiența cardiacă stângă:

–

definiție

–

semne clinice și paraclinice

–

tratament

–

complicații

24.

Insuficiența cardiacă dreaptă:

–

diagnostic

–

fiziopatologie

–

etiologie

–

semne clinice și paraclinice

–

tratament

–

complicații

25.

Valvulopatii mitrale:

–

definiție

–

fiziopatologie

–

cauze

–

semne clinice și paraclinice

–

tratament

–

complicații

26.

Chirurgia valvei mitrale:

–

comisurotomie

–

valvuloplastie

–

anuloplastie

–

înlocuire

27.

Valvulopatii aortice:

–

definiție

–

fiziopatologie

–

etiologie

–

semne clinice și paraclinice

–

tratament

28.

Chirurgia valvei aortice:

–

valvulotomie

–

înlocuire valvulară

–

chirurgia stenozelor subvalvulare

–

cardiomiopatia obstructivă, etc.

29.

Valvulopatiile tricuspidiene:

–

definiție și mecanisme

–

fiziopatologie

–

etiologie

–

semne clinice și paraclinice

–

tratament

30.

Chirurgia valvei tricuspide:

–

anuloplastie

–

comisurotomie

–

înlocuire valvulară tricuspidiană

31.

Protezele mecanice valvulare cardiace:

–

istoric

–

tipuri de proteze : cu disc, cu bilă, etc.

–

aspecte hemodinamice ale diferitelor tipuri de proteze - indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate

32.

Bioproteze valvulare cardiace:

–

istoric

–

tipuri de bioproteze

–

aspecte hemodinamice – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate

33.

Disfuncții de proteze valvulare cardiace:

–

etiologie

–

fiziopatologie

–

metode de diagnostic

–

tratament medico – chirurgical

34.

Conducte valvulare – indicații. Înlocuiri multivalvulare.

35.

Endocardite:

–

etiologie

–

fiziopatologie

–

forme clinice

–

aspecte terapeutice

36.

Chirurgia arterelor coronare:

–

indicații pentru intervenție chirurgicală

–

tactica și strategia chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

–

complicații, rezultate

–

reintervenții

37.

Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament.

38.

Defectul septal ventricular post infarct:

–

indicații chirurgicale

–

strategie chirurgicală

–

anatomie chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

–

rezultate

39.

Embolii pulmonare.

40.

Canalul arterial permeabil:

–

indicații chirurgicale

–

strategie chirurgicală

–

anatomia chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

–

rezultate

41.

Coarctația de aortă:

–

indicații pentru angioplastie

–

indicații chirurgicale

–

strategie anatomo – chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

42.

Shunturi pulmonaro – sistemice.

43.

Stenoza valvulară pulmonară:

–

valvuloplastie

–

valvulotomie

44.

Defectul septal atrial:

–

diagnostic

–

clasificare

–

indicații chirurgicale

–

tehnici chirurgicale

45.

Canalul atrio-ventricular complet:

–

diagnostic

–

indicație chirurgicală

–

strategie anatomo – chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

46.

Drenajul venos pulmonar aberant:

–

diagnostic

–

indicații chirurgicale

–

tehnici chirurgicale

47.

Defectul septal ventricular:

–

diagnostic

–

clasificare

–

anatomie topografică

–

indicație chirurgicală

–

strategie anatomo – chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

48.

Complexul Fallot:

–

diagnostic

–

clasificare

–

indicații chirurgicale

–

strategie anatomo – chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

49.

Transpoziția de mari vase:

–

diagnostic

–

clasificare

–

indicații chirurgicale

–

strategie anatomo – chirurgicală

–

tehnici chirurgicale

–

rezultate

50.

Disecția de aortă:

–

diagnostic

–

fiziopatologie

–

clasificare

–

tratament

51.

Traumatismele cardiace :

–

diagnostic

–

cauze

–

fiziopatologie

–

clasificare

–

tratament

52.

Traumatismele marilor vase, intratoracice:

–

diagnostic

–

cauze

–

fiziopatologie

–

tratament

53.

Pericardite:

–

etiologie

–

diagnostic

–

indicații chirurgicale

54.

Tamponada cardiacă:

–

etiologie

–

diagnostic

–

tratament

55.

Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac :

–

indicații

–

tehnici, rezultate

56.

Anevrismele aortei toracice:

–

etiologie

–

diagnostic

–

indicații chirurgicale

–

tehnici chirurgicale

57.

Transpoziția de mari vase corectate:

–

leziuni asociate

–

diagnostic

–

indicații chirurgicale

58.

Boli congenitale cianotice la adult:

–

diagnostic

–

etiologie

–

indicații și contraindicații chirurgicale

59.

Cardiomiopatii:

–

etiopatogenie

–

diagnostic

–

indicații chirurgicale 60.Asistarea mecanică a circulației :

a)

asistarea stângă exclusivă:

–

balonul de contrapulsație aortică

–

hemopompa

b)

asistare dreaptă exclusivă (pompa Biomedicus)

c)

– asistare dreapta – dreapta, stânga – stânga, bivalvulară

–

asistarea cu ventricul artificial (Jarvik, Symbion, Thoratec)

d)

cordul artificial 61.Transplantul cardiac 62.Transplantul cord – pulmon

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

1.

Canal arterial permeabil - 5

2.

Defect septal interatrial - 5

3.

Defect septal interventricular - 5

4.

Protezare valvulară mitrală - 5

5.

Protezare valvulară aortică - 5

6.

Protezare valvulară tricuspidiană - 1

7.

By pass aortocoronarian - 5

8.

Anevrism de aortă ascendentă - 2

9.

Protezare bivalvulară - 2

10.

Coarctație de aortă - 2

STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ - 1 an

Tematica lecțiilor conferință (200 ore):

1.

Istoricul chirurgiei vasculare.

2.

Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic).

3.

Noțiuni de anatomie descriptivă vasculară:

–

sistemul aortic superior

–

sistemul aortic inferior

–

sistemul cav superior

–

sistemul cav inferior

–

sistemul limfatic

–

vascularizația cardio-pulmonară

–

vascularizația viscerală

4.

Sistemul nervos vegetativ.

5.

Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic:

a)

Fiziologia microcirculației: () anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase).

() rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.

() schimburile la nivelul microcirculației (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.).

() dinamica schimburilor lichidiene interstitiale (edemele).

() reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).

() autoreglarea.

b)

Fiziopatologia microcirculației:

–

microcirculația în:

–

diabetul zaharat

–

nefropatii

–

afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord, etc.

–

coagularea intravasculară diseminată

–

microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet

c)

Fiziologia circulației arteriale:

–

anatomia funcțională a arterelor

–

presiunea arterială

–

presiunea pulsului

–

reglarea presiunii arteriale

d)

Fiziologia circulației venoase :

–

anatomia funcțională a sistemului nervos

–

parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, presiunea venoasă, viteza de circulație, etc.)

–

capacitatea venoasă

–

funcția de rezervor sangvin a sistemului nervos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)

–

sistemul nervos și debitul cardiac

e)

Fiziologia sistemului limfatic:

–

anatomia funcțională a sistemului limfatic

–

rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei)

6.

Explorarea funcțională a sistemului vascular:

–

explorare neinvazivă

–

explorare invazivă

7.

Anomalii congenitale vasculare:

–

canalul arterial permeabil

–

coarctația de aortă

–

stenoze aortice supravalvulare

–

fereastra aorto – pulmonară

–

trunchi arterial aorto – pulmonar comun

–

anomalii de arc aortic

–

anomalii venoase

–

anomalii limfatice

–

fistule arteriovenoase congenitale

8.

Traumatismele aortice.

9.

Traumatismele arteriale, inclusiv cele de campanie.

10.

Traumatismele sistemului cav (superior – inferior).

11.

Traumatismele vaselor limfatice.

12.

Anevrismele arteriale (aortice, viscerale, periferice).

13.

Sindromul de crosă aortică.

14.

Boala Takayasu.

15.

Insuficiența circulatorie (cerebrală, viscerală, periferică) acută – cronică.

16.

Hipertensiunea arterială reno-vasculară.

17.

Sindromul obstrucțiilor aorto – iliace.

18.

Arteriopatii periferice:

–

etiologie

–

patogenie

–

clasificare

–

principii de tratament

19.

Emboliile arteriale.

2.

Tromboza arterială acută.

21.

Anevrismul disecant.

22.

Sindromul de furt arterial sanguin.

23.

Sindroamele vasomotorii ale extremităților.

24.

Sindromul de lojă tibială anterioară.

25.

Întrebări și răspunsuri de baza în tratamentul bolilor arteriale.

26.

Tumorile vasculare.

27.

Boala varicoasă și varicele secundare.

28.

Boala tromboembolică.

29.

Embolia pulmonară.

30.

Sindromul post-trombotic.

31.

Insuficiența venoasă cronică.

32.

Sindromul de hipertensiune portală.

33.

Sindroamele de compresie neurovasculară (entrapment syndrom).

34.

Operația de salvare a membrelor cu safena “in situ”.

35.

Operații combinate în ischemiile grave ale membrelor inferioare.

36.

Edemele limfatice cronice ale membrelor.

37.

Tratamentul medical al bolilor arteriale (vasodilatator, anticoagulant, antiagregant, trombofibrinolitic).

38.

Autotransfuzia în practicarea operațiilor vasculare.

39.

Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:

a)

Descoperirea arterelor membrelor superioare:

–

descoperirea arterei subclavii

–

descoperirea arterei axilare

–

descoperirea arterei humerale

–

descoperirea arterei radiale

–

descoperirea arterei ulnare

–

descoperirea arcadelor palmare, superficială și profundă

–

descoperirea arterelor colaterale digitale

b)

Descoperirea arterelor membrelor inferioare:

–

descoperirea arterelor iliace primitive

–

descoperirea arterelor femurale

–

descoperirea arterelor poplitee

–

descoperirea arterelor tibiale anterioare

–

descoperirea arterelor tibiale posterioare

c)

Descoperirea venelor membrului superior:

–

descoperirea venelor bazilice

–

descoperirea venelor cefalice

–

descoperirea venelor axilare

–

descoperirea venelor subclavii

d)

Descoperirea venelor membrului pelvin:

–

descoperirea venelor safene interne

–

descoperirea venelor safene externe

–

descoperirea venelor poplitee

–

descoperirea venelor femurale

40.

Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).

41.

Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile):

–

toracotomia posterolaterală

–

toracotomia axilară

–

toracotomia anterioară

–

toracotomia anterolaterală submamară

–

căi de abord neobișnite

–

sternotomia mediană

–

sternotomia

42.

Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații):

–

simpatectomia toracică

–

simpatectomia lombară

–

simpatectomia cervicotoracică

–

suprarenalectomia

–

splanhnicectomia

–

intervenții operatorii asociate : (simpatectomia lombară + splanhnicectomia + suprarenalectomia)

–

fasciotomia

43.

Chirurgia limfedemelor și al elefantiazisului (intervenții de drenaj și exereza). 44.Chirurgia canalului toracic.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE :

1.

Simpatectomia lombară - 10

2.

Embolectomia - 25

3.

Simpatectomia toracică - 5

4.

Suprarenalectomia - 5

5.

Suturi vasculare - 25

6.

Trombendarterectomie - 10

7.

Angioplastia de lărgire cu petec - 5

8.

Restabiliri de flux arterial :

–

aorto – iliace - 10

–

aorto – femural - 10

–

femuro – femural - 20

–

femuro – popliteu - 20

–

extra-anatomice - 10

9.

Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10

10.

Anastamoze porto – cave; tronculare; radiculare - 1

11.

Cura chirurgicală a varicelor - 25

12.

Amputații:

–

antepicior

- 5

–

gambă - 5

–

coapsă - 5

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ DURATA: 7 ANI

STAGII PRACTICE și CURSURI – CONFERINȚĂ

I.

•

CHIRURGIE CARDIACĂ (I.1)

6 LUNI

• CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 AN

• ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 LUNI

• CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 6 LUNI

• A.T.I. CARDIOVASCULAR (I.5) 6 LUNI

• EKG-ECO-DOPPLER STANDARD ESOFAGIAN (I.6) 3 LUNI

• IMAGISTICĂ VASE+CATETERISM-ANGIOGRAFIE(I.7)3 LUNI

•

BY-PASS CARDIOPULMONAR (I.8) 2½ LUNI

•

BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni

II.

•

CHIRURGIE VASCULARĂ (II.1)

12 LUNI

• CHIRURGIE CARDIACĂ (II.2) 2 ANI și 6 LUNI

ANUL

I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL

V

ANUL

VI

ANUL

VII

STAGIUL

I.1

I.2

I.2

I.3

I.4

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

II.2

II.1

II.2

II.2

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în

Contractul “Twinning Light”

RO 2002/IB/OT-03 TL

RO 2002/000-586.03.01

Întocmit de

Prof. Dr. Alexandru Bucur

Chirurgie Orală și Maxilo-Facială

Comisia de Specialități

Chirurgicale (6)

a Ministerului Sănătății Publice

Prof. Dr. Dragoș Stanciu

Președinte,

Comisia de Stomatologie a

Ministerului Sănătății Publice

Prof. Dr. Augustin Mihai

Președinte

Colegiul Medicilor Dentiști din România

1.

Definiție Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicații ale cariilor dentare Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:

1.

chirurgia endodontică

2.

chirurgia preprotetică

3.

chirurgia parodontală

4.

accidentele de erupție ale dinților

5.

incluziile dentare

6.

traumatisme dento-parodontale

7.

tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare

2.

Durata rezidențiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

3A.

Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat

3A.1.

Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni

3A.2.

Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 7½ luni

3A.3.

Stagiul de Chirurgie orală și maxilo-facială: 2 luni

3A.4.

Stagiul de Patologie orală: 1 lună

3A.5.

Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună

3A.6.

Stagiul de Implantologie: 6 luni

3A.7.

Stagiul de Parodontologie: 4 luni

3A.8.

Stagiul de Ortodonție, Pedodonție: 1+1 luni

3A.9.

Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni

3A.10.

Stagiul de Endodonție: 3 luni

3A.11.

Stagiul de Protetică: 6 luni

3A.12.

Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni

*Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfășoară în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.

3B.

Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat

Anul I:

chirurgie dento-alveolară

7 ½ luni

chirurgie orală și maxilo-facială

2 luni

patologie orală

1 lună

managementul cabinetului dentar

1 lună

bioetică

2 săptămâni

Anul II:

implantologie

6 luni

parodontologie

4 luni

ortodonție, pedodonție

1+1 luni

Anul III:

odontoterapie restauratoare

3 luni

endodonție

3 luni

protetică

6 luni

3C.

Barem de promovare:

Anul I

Examen scris

Prezentare caz

Examen practic

din:

a.

Chirurgie Dento-Alveolară,

b.

Chirurgie Orală și Maxilo-Facială

c.

Patologie Orală

d.

Managementul cabinetului dentar

Anul II

Examen scris

Prezentare caz

Examen practic

din:

a.

Implantologie orală

b.

Parodontologie

c.

Ortodonție și Pedodonție

Anul III

Examen scris

Prezentare caz

Examen practic

din:

a.

Odontoterapie restauratoare

b.

Endodonție

c.

Protetică

4.

Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire

4.1.

Anul I

4.1.1.

Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 7 ½ luni

4.1.1.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore

Cursuri

1.

Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăți

2.

Tehnici de anestezie loco-regională

3.

Accidente și complicații în anestezia loco-regională

4.

Anestezia generală în stomatologie

5.

Extracția dentară. Indicații, contraindicații, tehnici generale

6.

Tehnica extracției dentare pe grupe de dinți, tehnici speciale

7.

Extracții dentare la copii, indicații, tehnici

8.

Extracția dinților incluși

9.

Accidentele extracției dentare, cauze, prevenție, tratament

10.

Complicațiile extracției dentare, etiologie, tratament

11.

Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic

12.

Metode chirurgicale în tratamentul protetic

13.

Tratamentul chirurgical al incluziei dentare

14.

Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical

15.

Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar

16.

Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale

17.

Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.1.2.

Pregătire practică:

1.

Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5

2.

Extracții dentare: 5

3.

Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 2

4.

Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 5

5.

Odontectomii molari de minte inferiori: 5

6.

Odontectomii canini superiori: 5

7.

Odontectomii, alți dinți incluși: 1

8.

Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică: 1

9.

Rezecții apicale: 10

10.

Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 1

11.

Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1

12.

Gingivectomie: 2

13.

Gingivoplastii: 2

14.

Intervenții chirurgicale proprotetice în: 3

–

mucoasa subțire

–

creasta gingivală balantă

–

fibromatoză tuberozitară

–

hiperplazie epitelio-conjunctivă

–

deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale

–

bride vestibulare și paralinguale

–

îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)

–

regularizări de creastă

–

plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare

15.

Deschiderea de supurații periosoase: 5

4.1.2.

Stagiul de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 2 luni

4.1.2.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20

Cursuri

1.

Traumatologie orală și maxilo-facială

2.

Supurații periosoase

3.

Supurații ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze

4.

Adenitele specifice și nespecifice

5.

Sinuzita maxilară de cauză dentară

6.

Tumori benigne ale părților moi orale și maxilo-faciale

7.

Tumori benigne ale oaselor maxilare

8.

Depistarea precoce a tumorilor maligne orale și maxilo-faciale

9.

Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și maxilo-faciale

10.

Forme de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare

11.

Principii de tratament complex în tumorile maligne orale și maxilo-faciale

12.

Patologia glandelor salivare

13.

Patologia articulației temporo-mandibulare

14.

Anomalii cranio-maxilo-faciale

15.

Despicături labio-maxilo-palatine

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.2.2.

Pregătire practică

4.1.3.

Stagiul de Patologie orală: 1 lună

4.1.3.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore

Cursuri

1.

Completarea foii de observație în patologia orală

2.

Sistemul imunitar al cavității orale

3.

Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale

4.

Lichenul plan oral și lupusul oral

5.

Stomatitele buloase și ulcerative

6.

Hiperplazii gingivale

7.

Alergii nespecifice ale cavității orale

8.

Examene complementare în patologia orală

9.

Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.3.2.

Pregătire practică

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică- 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțămîntul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții- 2 ore

1.

Liberertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.2.

Anul II

4.2.1.

Stagiul de implantologie orală: 6 luni

4.2.1.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore

Cursuri

1.

Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare

2.

Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.

3.

Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică, edentații și modalități de soluționare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.

4.

Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații

5.

Biomecanica A.D.M. și rolul acesteia în terapia implanto-protetică

6.

Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă

7.

Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării și patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice

8.

Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavității orale, chirurgia mucoasei patologice și a leziunilor parodontale

9.

Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice

10.

Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.

11.

Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare

12.

Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13.Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale

14.

Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.

15.

Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice

16.

Accidente și incidenea în practica medicinei dentare

17.

Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.1.2.

Pregătire practică

4.2.2.

Stagiul de Parodontologie: 4 luni

4.2.2.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore

Cursuri

1.

Etiopatogenia bolilor parodontale

2.

Metode de investigație în bolile parodontale

3.

Forme clinice ale bolii parodontale

4.

Tratamentul complex al bolilor parodontale

5.

Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.2.2.

Pregătire practică

4.2.3.

Stagiul de ortodonție, pedodonție: 1+1 luni = 2 luni

4.2.3.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore

Cursuri

1.

Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare

2.

Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial

3.

Dezvoltarea ocluziei

4.

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

5.

Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare

6.

Diagnosticul în ortodonție

7.

Principii de bază în tratamentul ortodontic

8.

Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților

9.

Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală

10.

Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență

11.

Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență

12.

Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară

13.

Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență

14.

Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament

15.

Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescent

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.3.2.

Pregătire practică

4.3.

Anul III

4.3.1.

Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni

4.3.1.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15

Cursuri

1.

Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare

2.

Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune

3.

Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare

4.

Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice

5.

Tratamentul cariei simple cu destrucții coronare întinse

6.

Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.1.2.

Pregătire practică

4.3.2.

Stagiul de Endodonție: 3 luni

4.3.2.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15

1.

Metode de tratament în pulpita acută și cronică

2.

Metode de tratament în gangrena pulpară

3.

Extirparea vitală cu obturație de canal

14.

Obturația de canal – metode și tehnici moderne

15.

Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.2.2.

Pregătire practică

4.3.3.

Stagiul de protetică dentară: 6 luni

4.3.3.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore

Cursuri

1.

Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare

2.

Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)

3.

Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică

4.

Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară

5.

Tratamentul protetic al edentației unidentare

6.

Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice

7.

Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

8.

Variante de protezare a edentațiilor terminale

9.

Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentației totale

10.

Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ 3 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

• CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1) 7½ luni

• CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 2 luni

• PATOLOGIE ORALĂ (I.3) 1 lună

• MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (I.4) 1 lună

• IMPLANTOLOGIE (I.5) 6 luni

• PARODONTOLOGIE (I.6) 4 luni

• ORTODONȚIE, PEDODONȚIE (I.7) 1 + 1 lună

• ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (I.8) 3 luni

• ENDODONȚIE (I.9) 3 luni

• PROTETICĂ (I.10) 6 luni

• BIOETICĂ (I.12) 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.12

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregătire practică

Curriculum de pregătire în Chirurgie generală

Definiție. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor chirurgicale ale abdomenului precum și a altor afecțiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialități, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.

Durata: - 6 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Structura stagiilor

–

Etapa administrativă: repartizare pe spitale și stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână)

Stagii (Anexa I)

1.

- Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35½ luni

2.

- Chirurgie vasculară 4 luni

3.

- Chirurgie urologică 3 luni

4.

- Chirurgie oncologică 4 luni

5.

- Chirurgie toracică 4 luni

6.

- Ortopedie și traumatologie 4 luni

7.

- Chirurgie plastică și reparatorie 3 luni

8.

- Neurochirurgie 3 luni

9.

- Chirurgie ginecologică 3 luni

10.

- Anestezie – terapie intensivă 2 luni

11.

- Chirurgie de urgență 6 luni

12.

- Bioetică ½ lună

–

Rezidențiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic și este gândit să ofere progresiv creșterea experienței clinice și a responsabilităților rezidentului.

–

Consideram util că efectuarea stagiilor în specialitățile chirurgicale, să se facă în anii II, III și IV de rezidențiat iar repartizarea rezidenților în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilitățile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările și a obține o pregătire calitativă a rezidenților (Anexa 2).

–

Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgență, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleași motive, stagiul de chirurgie de urgență se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.

–

Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) și o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate sa fie parcursă toată programa.

–

Pentru stagiile din alte specialități chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu șefii departamentelor de chirurgie generală.

–

Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică.

–

Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și participarea la intervenții operatorii ca ajutor și prim – operator.

–

Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenții sa fie cuprinși intr - un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenților de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme și participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.

La sfârșitul programului de rezidențiat, absolvenții acestuia trebuie:

–

Sa aibă capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale pe baza cunoștințelor clinice medicale

–

Sa posede capacitățile și abilitățile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale

–

Sa colaboreze efectiv cu ceilalți colegi

–

Sa aibă capacitatea de a preda și a împărtăși cunoștințele cu colegii rezidenți și studenți

–

Sa poată sfătui pacienții și familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viață, etc.

–

Sa aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare

Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în științele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie și anatomie patologică, în special ținând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.

PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII

1.

Stagiul de chirurgie generală = 32 1/2 luni

a/

CURSUL = 150 ore

–

Metode moderne de diagnostic în chirurgie.....................................

2 ore

–

Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ........................... 4 ore

–

Noțiuni de chirurgie laparoscopică ....................................... 6 ore

–

Noțiuni de transplantare de organe ............................. 2 ore

–

Asepsia și antisepsia ...................................... 2 ore

–

Pregătirea preoperatorie a bolnavului ............................. 2 ore

–

Îngrijiri și complicații postoperatorii ..................................... 4 ore

–

Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie........ 6 ore

–

Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale................................ 6 ore

–

Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ............................... 6 ore

–

Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații........................................ 8 ore

–

Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne...................... 6 ore

–

Stomac – duoden: tulburări functionale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne .......................... 12 ore

–

Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ........................... 8 ore

–

Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ............. 4 ore

–

Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne...................................... 10 ore

–

Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne............................................................................ 6 ore

–

Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală, tumori benigne și maligne............... 6 ore

–

Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, noțiuni de transplantare a ficatului............................... 12 ore

–

Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne .......................... 10 ore

–

Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 8 ore

–

Icterul mecanic ............................................ 2 ore

–