HG nr. 1122/2007

Anexa 1 STRATEGIA NAȚIONALĂ

privind imigrația pentru perioada 2007-2010

Migrația este un proces care trebuie gestionat și nu o problemă care trebuie rezolvată

1. Context

2. Obiectivele Guvernului României în domeniul imigrației pentru perioada 2007-2010:

2.1. imigrația controlată

2.2. prevenirea și combaterea imigrației ilegale

2.3. azilul

2.4. integrarea socială a străinilor

3. Implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010

1. Context

Procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană a presupus un efort susținut și continuu depus de instituțiile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel de compatibilitate cu statele membre în plan legislativ și instituțional. În acest context, Guvernul României a acordat o atenție deosebită abordării problematicii imigrației, ca parte importantă a domeniului justiției și afacerilor interne, aceasta cu atât mai mult cu cât de la data aderării țara noastră a devenit stat membru la frontiera externă de est a Uniunii Europene.

Reforma legislativă în ceea ce privește regimul străinilor și azilul în țara noastră a presupus adoptarea unui set de acte normative în vederea asigurării conformității cu legislația comunitară și cu alte instrumente juridice cu caracter internațional la care statul român este parte. Aplicarea unui cadru legislativ modern a impus reformarea instituțiilor cu atribuții în domeniu, realizându-se astfel instrumentele necesare punerii în practică a unui management eficient al fenomenului imigrației pe teritoriul României.

Progresele sunt evidente și recunoscute la nivelul instituțiilor europene, care, pe tot acest parcurs, au susținut autoritățile române prin proiecte care au asigurat o expertiză de nivel ridicat venită din partea instituțiilor similare ale statelor membre, completată de un sprijin financiar consistent pentru investiții în domeniu. Proiecte precum Sistemul Visa on-line, Sistemul Informatic de Management al Străinilor, Sistemul EURODAC, securizarea frontierelor, construirea sau reabilitarea unor centre de cazare a străinilor cu ședere ilegală sau a refugiaților s-ar fi înfăptuit mult mai greu fără aportul major venit din partea Uniunii Europene.

În vederea stabilirii unei concepții unitare asupra gestionării imigrației la nivel național, în anul 2004 au fost aprobate Strategia națională privind migrația și un mecanism interinstituțional pentru implementarea acesteia, fapt ce a condus pentru prima dată la aducerea la aceeași masă a discuțiilor a tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul migrației. Strategia a fost implementată prin planuri de acțiune anuale care au asigurat realizarea unor obiective printr-un efort coordonat al instituțiilor în domeniul migrației controlate, prevenirii și combaterii migrației ilegale, azilului, integrării sociale și returnarea/repatrierea voluntară a străinilor cu ședere ilegală.

Imigrația însă reprezintă un fenomen complex și dinamic, care este influențat de o multitudine de factori atât din țările de origine (push factors), cât și din țările de destinație (pull factors).

De aceea, este necesar ca politica națională în domeniu să fie permanent actualizată potrivit noilor evoluții în plan regional și internațional.

Statutul pe care România l-a dobândit la data aderării la Uniunea Europeană și dezvoltarea economică preconizată a țării noastre în perioada postaderare vor influența cu siguranță fluxurile migratorii existente și vor transforma treptat România într-o destinație preferată de imigranți. Acest fapt nu trebuie privit ca un aspect negativ. Migrația poate contribui semnificativ la schimbul cultural, dezvoltarea economică și progresul societății românești, așa cum poate aduce beneficii țărilor de origine și familiilor imigranților. De aceea, migrația trebuie privită ca un proces care trebuie gestionat și nu ca pe o problemă care trebuie rezolvată.

În acest sens, obiectivul principal al autorităților române pentru perioada imediat următoare aderării este de a maximiza efectele pozitive și de a limita efectele negative ale imigrației pentru țara noastră și, implicit, pentru cetățenii români.

De aceea, este responsabilitatea statului român de a hotărî clar categoriile de imigranți care pot fi admise și se pot stabili pe teritoriul național, potrivit intereselor naționale, dar în strânsă corelare cu politicile și documentele programatice*1) adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum și cu respectarea drepturilor imigranților. De asemenea, statul român va lua măsuri de prevenire și combatere a imigrației ilegale și de îndepărtare de pe teritoriul național a imigranților care nu mai îndeplinesc condițiile legale de ședere.

-------

*1) 52005XG0303(01) Programul Haga. Întărirea libertății, securității și justiției în Uniunea Europeană - Jurnalul Oficial C 053, 03/03/2005 p. 0001-0014

52005XG0812(01) Planul de acțiune al Consiliului Uniunii Europene și al Comisiei Europene pentru implementarea Programului Haga pentru întărirea libertății, securității și justiției în Uniunea Europeană - Jurnalul Oficial C 198, 12/08/2005 p. 0001-0022;

52005DC0669 Comunicare din partea Comisiei - Planul de acțiune privind migrația legală [SEC(2005)1680];

52005IP0235 Rezoluția Parlamentului European privind legăturile dintre migrația legală/ilegală și integrarea migranților [2004/2137(INI)] OJ C 124E, 15.5.2006, p. 535-542;

52005DC0621 Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European - Acțiuni prioritare pentru a se răspunde provocărilor migrației - COM/2005/0621 final;

COM (2005) 123 - Programul de solidaritate și management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013.

Nu numai Guvernul României trebuie să se pregătească pentru noua situație, ci și societatea românească în întregul ei. Conștientizarea fenomenului imigrației - a riscurilor și beneficiilor acestuia - trebuie realizată printr-o mediatizare și educare continuă a populației. Cetățenii României, în calitatea lor de contribuabil la bugetul de stat, trebuie să fie primii informați, respectându-se astfel transparența procesului decizional. Prin intermediul prezentei strategii Guvernul identifică oportunitatea și segmentul de populație căruia să i se adreseze.

Potrivit ultimelor prognoze demografice, România se va confrunta, la fel ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, cu îmbătrânirea și scăderea populației, astfel încât în anul 2050 se estimează ca populația României să fie de 16 milioane de locuitori. Imigrația nu este ea însăși o soluție pentru limitarea acestui fenomen, însă poate reprezenta o parte dintr-un pachet de măsuri care pot îmbunătăți această situație. De aceea, trebuie să se acorde o atenție deosebită calităților imigranților admiși și măsurilor de integrare culturală și socială a acestora.

În ultima perioadă începe să fie simțită lipsa forței de muncă autohtone în anumite zone ale țării și pentru anumite domenii, fiind deja luate în calcul soluții care privesc angajarea unor lucrători imigranți din state terțe. Acesta este numai un exemplu al faptului că poziția României, ca țară de destinație, capătă contur, iar acest fapt poate fi amplificat de necesitatea unei piețe a forței de muncă care să susțină dezvoltarea economică a României în perioada următoare.

O schimbare totală din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil se produce pentru cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora, care, de la data aderării României la Uniunea Europeană, se bucură de dreptul la liberă circulație și rezidență stabilit prin Tratatul de constituire a Comunității Europene, ca unul dintre cele 4 drepturi fundamentale ale cetățeniei europene într-un spațiu al libertății, securității și justiției pe teritoriul statelor membre. Autoritățile române trebuie să asigure cadrul adecvat pentru exercitarea acestui drept pe teritoriul național.

Pentru controlarea fenomenului imigrației în ansamblul său și fructificarea la maximum a avantajelor pe care le poate oferi, domeniul asistenței sociale va necesita o dezvoltare semnificativă. Prezenta strategie joacă în acest sens un rol de impulsionare și coordonare a procesului de integrare în societatea românească atât a străinilor care vin benevol în România, cât și a persoanelor care se bucură de protecția statului român, fiind nevoite să se refugieze din calea diverselor conflicte regionale și internaționale.

Nu în ultimul rând, pentru a obține beneficii maxime din gestionarea fenomenului imigrației, autoritățile române vor acorda o atenție sporită corelației cu fenomenul de emigrare a cetățenilor români, astfel încât imigrația să completeze eventualele lipsuri de pe piața forței de muncă din România, în special lipsa personalului înalt calificat.

Prezenta strategie vizează o perioadă de 4 ani (2007-2010) și reprezintă următorul pas pe care România îl face în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigrației pe teritoriul național și se dorește a stabili într-o manieră simplă și directă obiectivele avute în vedere la nivel național pentru o mai bună abordare a fenomenului în interesul societății românești. Pe parcursul acestei perioade autoritățile române își vor stabili și coordona acțiuni și măsuri concrete în domeniul imigrației, care se vor încadra în liniile directoare stabilite de prezenta strategie.

Prezenta strategie se va constitui atât ca un mediu de comunicare prin care instituțiile iau cunoștință de noi măsuri și prevederi adoptate de către ceilalți membri ai grupului, cât și ca un mediu de interacțiune, fiecare membru participând cu observații și sugestii pentru identificarea celor mai bune soluții. Gradul de interacțiune este dat de aportul la implementarea acelor măsuri din plan, care sunt în responsabilitatea mai multor instituții membre și nu numai.

Pentru realizarea obiectivelor propuse prin prezenta strategie, România are în vedere alinierea legislației naționale la politicile Uniunii Europene în domeniu, inclusiv prevederile "Programului de solidaritate și management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013", urmărind permanent atât respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane, cât și prevenirea și combaterea imigrației ilegale în spațiul comunitar din care face parte și țara noastră, începând cu 1 ianuarie 2007.

2. Obiectivele Guvernului României în domeniul imigrației pentru perioada 2007-2010

Strategia României în domeniul imigrației stabilește liniile de acțiune ale Guvernului pentru perioada imediat următoare aderării țării noastre la Uniunea Europeană în ceea ce privește imigrația controlată, prevenirea și combaterea imigrației ilegale, azilul, integrarea socială a străinilor și corelarea tuturor acestor aspecte cu fenomenul emigrației cetățenilor români. Domeniile abordate în cuprinsul prezentei strategii oferă cadrul general pentru stabilirea acțiunilor autorităților române în gestionarea fenomenului imigrației, pentru obținerea de beneficii și reducerea efectelor negative generate de acesta.

2.1. Imigrația controlată

Guvernul României promovează libera circulație a persoanelor și imigrația legală în scopurile prevăzute de legislația națională privind regimul străinilor. În perioada 2007-2010 o atenție deosebită va fi acordată optimizării cadrului legal și procedural în vederea exercitării dreptului la liberă circulație și rezidență pe teritoriul național al cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor de familie ai acestora, precum și facilitării admisiei terților în scop de muncă, în conformitate cu politica în domeniu, pentru desfășurarea activităților comerciale și pentru studii, inclusiv prin asigurarea exercitării dreptului acestora de reîntregire a familiei.

Măsurile luate de către autoritățile române pentru gestionarea fluxurilor de imigranți legali vor fi în deplină concordanță cu Programul Haga "Întărirea libertății, securității și justiției", care vizează o abordare echilibrată a managementului migrației prin elaborarea unei politici comune privind imigrația legală la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește procedurile și criteriile de admisie, asigurarea unui cadru legal sigur și a unui set de drepturi garantate imigranților pentru sprijinirea acestora în vederea integrării lor în societate. Un accent deosebit va fi pus pe aplicarea la nivel național a măsurilor ce vor fi adoptate la nivel comunitar în baza Planului de acțiune privind migrația legală, elaborat de Comisia Europeană.

2.1.1. Asigurarea cadrului administrativ necesar exercitării dreptului la liberă circulație și rezidență a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene

Un obiectiv major al autorităților române îl constituie garantarea dreptului fundamental al cetățenilor Uniunii Europene, acela de a circula și de a-și stabili rezidența liber pe teritoriul național în condiții similare cu cetățenii proprii care circulă și își schimbă reședința pe teritoriul României, în conformitate cu principiile legislației comunitare. În acest sens vor fi puse în aplicare măsuri în plan legislativ și instituțional în vederea adaptării cadrului existent pentru crearea condițiilor adecvate exercitării acestui drept de către cetățenii statelor membre, potrivit schimbărilor care pot interveni la nivel european.

2.1.2. Promovarea admisiei cetățenilor terți în scop de muncă potrivit nevoilor identificate pe piața autohtonă a forței de muncă

Guvernul României, pe baza evaluărilor anuale, va stabili numărul cetățenilor din țări terțe care pot fi admiși în scop de muncă. Stabilirea cotelor pentru admisia în scop de muncă va avea la bază o analiză efectuată pe diferite domenii de activitate pentru identificarea unui eventual deficit de forță de muncă autohtonă. Autoritățile competente vor sprijini angajatorii prin campanii de informare asupra modalităților de angajare a imigranților legali și prin stabilirea unor proceduri de selecționare a imigranților temporari în scop de muncă. De asemenea, autoritățile competente vor realiza programe necesare prevenirii și combaterii imigrației ilegale și vor lua măsuri în vederea monitorizării străinilor care vor avea acces pe piața forței de muncă în conformitate cu legislația în domeniu. Totodată, vor fi avute în vedere negocierile cu reprezentanții guvernelor din statele terțe în vederea încheierii de acorduri bilaterale în domeniul imigrației forței de muncă și securității sociale.

2.1.3. Încurajarea admisiei în scopul desfășurării de activități comerciale pentru anumite categorii de străini

Luând în considerare impactul pe care îl poate avea asupra dezvoltării economiei naționale, imigrația în scopul desfășurării activităților comerciale va constitui un subiect important pe agenda de lucru a autorităților române în perioada postaderare. Astfel, pe baza analizelor efectuate și a propunerilor înaintate de autoritățile competente, vor fi acordate facilități în vederea admisiei acelor categorii de străini care au un potențial major în realizarea de investiții și crearea de locuri de muncă pe teritoriul României. În acest sens, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, vor fi derulate campanii de informare a imigranților în țările de origine.

2.1.4. Promovarea unui sistem eficient de selecție pentru admiterea pe teritoriul României în scop de studii

În ceea ce privește admisia în scop de studii, un accent deosebit va fi pus pe stabilirea de criterii obiective pentru admiterea în acest scop a cetățenilor terți, astfel încât nivelul de pregătire al acestora să îi recomande pentru o eventuală continuare a șederii după încheierea studiilor, în folosul societății românești. În acest sens vor fi stabilite criterii de evaluare care vor fi utilizate inclusiv de misiunile diplomatice ale României pentru selectarea străinilor care solicită admisia în scop de studii.

2.1.5. Proiectarea, dezvoltarea și gestionarea unor sisteme informatice eficiente în gestionarea imigrației pe teritoriul național

Pentru o gestionare eficientă a fluxurilor de imigranți legali și pentru crearea instrumentelor necesare unei bune evaluări și prognozări a fenomenului, Guvernul României va sprijini dezvoltarea și administrarea unor sisteme informatice performante, precum și interconectarea acestora la nivel național, având ca element central Sistemul național de vize, migrație și azil.

2.2. Prevenirea și combaterea imigrației ilegale

În contextul transformării treptate a României într-o țară de destinație pentru imigranți, Guvernul vizează diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraționist prin prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care nu satisfac condițiile impuse de lege, precum și combaterea șederii ilegale, a muncii la negru și a traficului de imigranți. În realizarea obiectivelor propuse România se va alinia politicilor Uniunii Europene în domeniu și va manifesta solidaritate și o împărțire corectă a responsabilităților cu statele membre, inclusiv în ceea ce privește implicațiile financiare rezultate din aplicarea acțiunilor comune.

2.2.1. Informarea eficientă a potențialilor imigranți asupra modalităților legale de admisie și măsurilor luate de statul român pentru combaterea imigrației ilegale

Un rol fundamental în limitarea imigrației ilegale, ca efect negativ al imigrației pe teritoriul național, va fi jucat de acțiunile de prevenire care vor fi derulate de autoritățile române prin cele mai eficiente mijloace de informare a imigranților din țările de origine. Aceste acțiuni vor avea ca scop informarea corectă și completă a potențialilor imigranți despre legislația națională referitoare la condițiile de admisie și ședere în România, precum și a riscurilor la care sunt supuși în eventualitatea încălcării acestor prevederi: diverse forme de exploatare a imigranților, depistare, luare în custodie publică, returnare în țara de origine, stabilirea unei interdicții de a intra pe teritoriul României și, implicit, pe teritoriul altor state membre.

2.2.2. Intensificarea cooperării autorităților române pentru combaterea imigrației ilegale și a muncii la negru

În vederea creșterii eficienței în combaterea imigrației și șederii ilegale, autoritățile competente vor intensifica cooperarea la nivel național, în special prin creșterea acesteia la nivelul structurilor teritoriale ale instituțiilor care au contact direct cu grupurile-țintă. Aceste demersuri vor fi dublate de campanii susținute de informare a imigranților de pe teritoriul național cu privire la procedurile aplicate de autorități în cazul persoanelor aflate în situații ilegale, precum și de informare și specializare interinstituțională a personalului cu competențe în domeniu.

2.2.3. Intensificarea măsurilor de îndepărtare a străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul României sau care au intrat legal, dar ulterior șederea lor a devenit ilegală

Autoritățile române vor derula acțiuni în strictă conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniul returnărilor, bazate pe cele mai bune practici în ceea ce privește returnarea voluntară sau forțată a persoanelor aflate în situații ilegale, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a demnității umane. Astfel, acțiunile vor ține cont de specificul situației persoanelor vulnerabile, precum minori, minori neînsoțiți, persoane cu dizabilități, persoane în vârstă, femei însărcinate, părinte singur cu minor/minori și persoane care au fost supuse torturii, răpirii sau altor forme serioase de violență psihică, psihologică ori sexuală.

Un interes deosebit va fi acordat cooperării în domeniul returnării cu statele membre ale Uniunii Europene, în special prin participarea României la efectuarea unor zboruri comune.

Totodată, în colaborare cu organizații internaționale cu atribuții în domeniu, precum și cu organizații neguvernamentale de profil vor fi elaborate și derulate programe comune pentru identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor cu ședere ilegală în vederea reîntoarcerii acestora în țările de origine, inclusiv a resurselor financiare necesare în acest sens.

2.2.4. Pregătirea în vederea aderării României la Spațiul Schengen

Autoritățile române vor întreprinde toate acțiunile necesare în domeniul politicii de vize, migrației, azilului, controlul frontierelor și cooperării polițienești pentru pregătirea României în vederea aderării la Spațiul Schengen, în special acele acțiuni care vizează crearea cadrului instituțional și legislativ adecvat, precum și facilitățile tehnice de interconectare la Sistemul Informatic Schengen.

2.2.5. Intensificarea cooperării autorităților române cu instituții similare din statele membre ale Uniunii Europene, precum și cu cele din țările de origine sau de tranzit

Instituțiile statului român vor întreprinde toate acțiunile necesare în vederea cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește combaterea imigrației ilegale, cu accent pe schimbul de informații cu autoritățile similare de pe teritoriul acestora. Această activitate va fi completată de cooperarea cu agențiile și instituțiile existente la nivel național și european în domeniul imigrației.

Guvernul României va depune eforturi în vederea intensificării cooperării cu autoritățile din țările de origine și de tranzit în vederea prevenirii și combaterii imigrației ilegale, în mod deosebit cu acele țări care reprezintă un potențial migrator ridicat pentru România. În acest context va fi analizată oportunitatea desemnării pe lângă misiunile diplomatice ale României din aceste țări a unor ofițeri de legătură specializați în domeniul migrației și a unor atașați pe probleme de muncă și asigurări sociale.

2.3. Azilul

2.3.1. Asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil și respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu standardele internaționale pe care România și le-a asumat prin tratatele și convențiile la care este parte

În perioada imediat următoare o atenție deosebită se va acorda condițiilor de acces la procedura de azil, ținându-se cont de fenomenul de schimbare a fluxurilor migratorii, care, în ultima perioadă, au căpătat un pronunțat caracter mixt. Astfel, se va avea în vedere minimalizarea, pe cât posibil, a numărului de cazuri ale unor persoane care, deși se află pe teritoriul României cu ședere ilegală, sunt în reală nevoie de protecție internațională, fiind imperios necesară reglementarea statutului lor. Reglementarea imediată a statutului acestor persoane este foarte importantă, contribuind esențial la păstrarea unei rate coborâte a infracționalității, având totodată un dublu efect protectiv - al persoanei și al societății gazdă.

Intervievarea atentă a solicitanților de azil de către personal specializat, cu un grad ridicat de experiență și având acces la informații detaliate despre condițiile în țările de origine ale solicitanților, precum și soluționarea cererilor de azil în etapa judiciară de către judecători deplin calificați reprezintă condiții vitale.

2.3.2. Dezvoltarea sistemului de azil pe baza criteriilor eficienței și calității procedurilor și adaptarea politicilor și practicilor în domeniu pentru a preveni, a descuraja și a sancționa abuzurile la procedura de azil

Prioritară în perioada următoare este păstrarea unui echilibru între respectarea deplină a dreptului solicitanților de azil și menținerea calității deciziilor, în condițiile soluționării în termene rezonabile a cererilor de azil. Pe termen scurt și mediu, o atenție deosebită se va acorda asigurării capacității instituționale și a logisticii necesare ca stat membru al Uniunii Europene, în special, prin participarea la mecanismele Dublin II și EURODAC, a dezvoltării mecanismelor privind returnarea voluntară sau forțată către țările de origine, precum și la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene.

De la aderarea României și Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană, spațiul comunitar cuprinde încă două state care constituie parte a frontierei externe de est a Uniunii Europene. Următorul obiectiv al celor două state îl constituie aderarea la Acordul Schengen, eforturi fiind deja depuse în acest sens. Acest fapt va conduce, pe de-o parte, la securizarea tot mai eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene și lupta comună împotriva imigrației ilegale, dar în același timp va face atractivă această regiune pentru persoane aflate în nevoie de protecție internațională. Participarea la mecanismul Dublin II, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, va avea ca efect imediat creșterea numărului de cereri de asistare cu repercusiuni și asupra capacității de returnare. În cadrul eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul României și-a asumat în cadrul capitolului de negociere 24 "Justiție și afaceri interne" obligația de a pregăti România pentru implementarea mecanismului Dublin și a instrumentului său tehnic EURODAC, începând cu data aderării. În acest sens, eforturile guvernamentale se concentrează pe armonizarea legislației interne în materie de azil, străini și controlul frontierei cu prevederile comunitare ale celor două mecanisme europene, dar și prin susținerea dezvoltării la nivel instituțional, pentru crearea instituțiilor necesare susținerii acestor activități și pregătirea personalului său, astfel încât data aderării să constituie punctul de plecare pentru aceste activități.

2.3.3. Asigurarea și menținerea capacității României de asumare a responsabilităților și obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene în domeniul azilului

Autoritățile române vor contribui activ la mecanismele de împărțire a sarcinilor între țările ce primesc solicitanți de azil și refugiați, alăturându-se eforturilor comunității internaționale în vederea identificării unor soluții durabile pentru situația refugiaților, inclusiv prin Agenda pentru Protecție a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Pe termen scurt și mediu, o atenție deosebită se va acorda asigurării capacității instituționale și a logisticii necesare ca stat membru al Uniunii Europene, în special prin participarea la mecanismele Dublin II și EURODAC, precum și la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene.

2.3.4. Asumarea unui rol activ în cadrul cooperării regionale și internaționale în domeniul azilului și contribuirea la dezvoltarea unor sisteme de azil funcționale în estul și sud-estul Europei

România contribuie activ la dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional și la construirea unor sisteme de azil funcționale în estul și sud-estul Europei. Se va avea în vedere dezvoltarea unor programe, la nivel regional, în domeniul de competență, în cooperare cu autoritățile în materie ale statelor membre ale Uniunii Europene și/sau organisme internaționale (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație), cu referire la statele ce urmează a începe în viitor negocieri de aderare la Uniunea Europeană (de exemplu, Republica Moldova, țările din spațiul exiugoslav).

2.3.5. Îmbunătățirea condițiilor de recepție a solicitanților de azil și de cercetare a informațiilor din țările de origine ale acestora prin identificarea soluțiilor adecvate de finanțare din partea Fondului European pentru Refugiați

De la 1 ianuarie 2007 România este membru al Uniunii Europene, situație care îi permite să aplice fără rezerve la fondurile europene. În aceste sens, o preocupare continuă o va reprezenta evaluarea financiară a necesităților, astfel încât autoritățile abilitate să asigure în aceleași condiții ca și în celelalte state membre standarde unitare în ceea ce privește recepția solicitanților de azil. Autoritățile române au luat cunoștință despre liniile directoare de planificare multianuală stabilite de către Comisia Europeană în vederea implementării Fondului European pentru Refugiați și a Fondului European pentru Integrare, urmând să facă în acest sens demersurile necesare pentru înaintarea de proiecte.

2.4. Integrarea socială a străinilor

2.4.1. Susținerea participării active a străinilor care domiciliază sau care au reședința legală pe teritoriul statului român la viața economică, socială și culturală, respectându-se în același timp identitatea culturală a acestora

Toate măsurile în domeniu urmăresc susținerea participării active a străinilor care domiciliază sau care au reședința pe teritoriul României la viața socială, economică și culturală a țării, contribuind astfel la dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și responsabilitate reciprocă între aceștia și societatea românească. Responsabilitatea pentru coordonarea programelor de integrare pentru refugiați și alte persoane cărora le-a fost acordată o formă de protecție revine Oficiului Român pentru Imigrări, ca structură specializată, responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului, în timp ce implementarea practică a programelor de integrare este realizată de către această structură în colaborare cu autoritățile centrale, autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale.

2.4.2. Asigurarea că acele categorii relevante de străini depun eforturile necesare pentru a se integra suficient în societatea românească, inclusiv prin participarea la programele organizate în acest scop de statul român

O atenție deosebită se acordă persoanelor care aparțin categoriilor de persoane vulnerabile (victime ale persecuției pe bază de gen/sex, minori neînsoțiți, victime ale torturii, persoanele cu handicap, persoane în vârstă etc). Recunoscând faptul că dobândirea cetățeniei române poate facilita procesul de integrare a străinilor, statul român asigură accesul tuturor străinilor care domiciliază sau care au reședința pe teritoriul României la procedura de obținere a cetățeniei române.

2.4.3. Conștientizarea tuturor persoanelor implicate în acest domeniu, funcționari publici de la toate nivelurile, cetățeni, inclusiv străini, cu privire la importanța sprijinirii procesului de integrare și identificare a soluțiilor adecvate de finanțare a unor proiecte prin intermediul Fondului European pentru Refugiați și a Fondului European pentru Integrare, în vederea îmbunătățirii serviciilor asigurate tuturor categoriilor de străini

Funcționarii publici, personalul contractual, precum și persoanele cu funcții de conducere în domeniul serviciilor de sănătate, educație, angajare în muncă, control și asistență socială vor fi pregătiți adecvat pentru a respecta diferențele de limbă, culturale, religioase, fizice și psihologice ale persoanelor aflate în proces de integrare prin găsirea de soluții pentru a se facilita programe de educare și formare a acestor persoane. În acest sens, în perioada următoare va fi avută în vedere îmbunătățirea serviciilor asigurate străinilor de către autoritățile române, a celor de consiliere și informare cu privire la statutul străinilor în România, dar și a celor de asistență pentru obținerea unui loc de muncă. Pentru aceasta, se vor desfășura programe de pregătire și de identificare a unor soluții viabile pentru asigurarea drepturilor străinilor.

3. Implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010

3.1. Cadrul instituțional

Implementarea la nivel național a Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010 va fi realizată prin mecanismul de cooperare interinstituțională prevăzut în anexa nr. 1 la

Hotărârea Guvernului nr. 1.708/2004

pentru aprobarea componentelor și a structurii Mecanismului de cooperare interinstituțională, precum și a Planului de acțiune pentru o perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei naționale privind migrația.

În vederea realizării unor sarcini specifice stabilite prin planurile de acțiune anuale și pentru dezbaterea unor aspecte care necesită dezbateri publice, Grupul interministerial de coordonare a implementării strategiei, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile sale reprezentanți ai altor autorități, precum și reprezentanți ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale din domeniul imigrației și azilului. Totodată, dacă subiectele propuse pe agenda de lucru o impun, la reuniunile Grupului pot fi invitați reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, precum și experți din statele membre.

3.2 Planurile de acțiune

Măsurile concrete pentru implementarea în practică a obiectivelor prezentei strategii sunt cuprinse în planuri de acțiune anuale, elaborate pe baza propunerilor instituțiilor membre ale Grupului interministerial de coordonare a implementării strategiei și aprobate de Guvern. Planurile de acțiune stabilesc activitățile concrete și responsabilitățile ce revin tuturor ministerelor și instituțiilor cu atribuții în domeniul imigrației pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2007-2010.

Pentru realizarea activităților cuprinse în planul de acțiune, fiecare dintre instituțiile cu competențe în materie va elabora propriile planuri de măsuri, detaliind acțiunile a căror responsabilitate de implementare îi revine.

3.3. Resurse financiare

Resursele financiare necesare implementării Strategiei naționale privind imigrația provin, în principal, din:

* fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister și fiecărei instituții cu competențe în implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010;

* fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea imigrației la nivel european;

* credite externe garantate de Guvernul României;

* credite externe care nu implică garanții guvernamentale;

* donații și sponsorizări oferite/acceptate în condițiile legii;

* alte surse.

Planurile de acțiune anuale pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010, constituite pe baza planurilor sectoriale, specifică sursele de finanțare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit.

Anexa 2 PLANUL DE ACȚIUNE PE ANUL 2007

pentru implementarea Strategiei naționale

privind imigrația pentru perioada 2007-2010

*Font 7*

Obiective

Acțiuni

Termen

Instituții

responsabile

Surse de

finanțare

1. Creșterea

nivelului de

coordonare

interinstituțională

în vederea

gestionării

eficiente a

migrației legale

1.1. Modificarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în

România, aprobată cu modificări

și completări prin Legea

nr. 357/2003, republicată, cu

modificările și completările

ulterioare, în scopul alinierii

legislației naționale privind

regimul străinilor (transpunerea

Directivei 2005/71/CE cu privire

la procedurile specifice pentru ad-

misia cetățenilor statelor terțe în

scop de cercetare științifică) și a

Legii nr. 203/1999 privind

permisele de muncă, republicată,

cu modificările și completările

ulterioare

Directiva 2005/71/CE a fost

transpusă în legislația națională

prin modificarea adusă Ordonanței

de urgență a Guvernului

nr. 194/2002 de prevederile

Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 55/2007 privind

înființarea Oficiului Român pentru

Imigrări prin reorganizarea

Autorității pentru străini și a

Oficiului Național pentru

Refugiați, precum și modificarea

și completarea unor acte normative

Totodată, a fost adoptată

Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 56/2007 privind

încadrarea în muncă și detașarea

străinilor pe teritoriul României

MIRA - ORI

MMFES

1.2. Realizarea unei campanii de

informare a potențialilor migranți

din principalele țări terțe

producătoare de migranți pentru

România referitoare la

oportunitățile de pe piața

românească a forței de muncă,

condițiile de admisie și ședere,

precum și la riscurile la care

aceștia sunt supuși în cazul

nerespectării cadrului legal

Septembrie 2007

MAE

MIRA - ORI

MMFES

Buget MAE

1.3. Stabilirea în concret,pe bază

de protocol, a situațiilor în care

pentru acordarea vizei de scurtă

ședere pentru cetățenii statelor

terțe se solicită avizul Oficiului

Român pentru Imigrări

30 de zile de la data publicării

în Monitorul Oficial al României,

Partea I, a proiectului de

modificare a Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 194/2002

MAE - CNV

MIRA - ORI

1.4. Organizarea a două reuniuni

consulare pe spații geografice de

interes din punctul de vedere al

admisiei

Octombrie 2007

MAE

Buget MAE

1.5. Organizarea a două seminarii cu

tema "Identificarea dificultăților

întâmpinate în angajarea forței de

muncă străine și în exercitarea

dreptului de ședere și muncă de că-

tre străini pe teritoriul României",

la care să participe și reprezentanți

ai patronatelor și sindicatelor

Septembrie 2007

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

MMFES

MAE

Buget

MIRA

1.6. Efectuarea unui studiu privind

domeniile de activitate deficitare

din România pentru care se

solicită forță de muncă străină, în

vederea corelării politicii de

admisie

Noiembrie 2007

MMFES -

DPFM,

ANOFM

1.7. Realizarea unei evaluări

privind statele terțe din care se

poate avea în vedere atragerea

forței de muncă (luarea în

considerare a aspectelor de ordin

economic, politic, cultural etc.)

Octombrie 2007

MAE,

MMFS

1.8. Constituirea unui grup de lucru

interinstituțional în vederea

analizării modului de gestionare a

admisiei și șederii în scop de

muncă. Efectuarea unor analize

semestriale și elaborarea unor

propuneri de îmbunătățire a

activității

Septembrie 2007

MIRA - ORI

MAE

MMFES -

Inspecția

Muncii

1.9. Constituirea unui grup de lucru

interinstituțional în vederea

analizării modului de gestionare a

admisiei și șederii în scopul

desfășurării de activități

comerciale. Efectuarea unor

analize semestriale și elaborarea

unor propuneri de îmbunătățire a

activității

Septembrie 2007

MIRA - ORI

MAE ARIS

MMFES -

IM ONRC

ANAF

1.10. Constituirea unui grup de

lucru interinstituțional în vederea

analizării modului de gestionare a

admisiei și șederii în scop de

studii. Efectuarea unor analize

semestriale și elaborarea unor

propuneri de îmbunătățire a

activității

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

MAE

MECT

1.11. Cuantificarea percepției

străinilor față de serviciile oferite

de Oficiul Român pentru Imigrări

prin efectuarea unui sondaj de

opinie la nivel național de către o

instituție independentă de sondare

a opiniei publice. Rezultatele

sondajului vor fi utilizate în

vederea eficientizării activității

instituției în relația cu străinii

Octombrie 2007

MIRA - ORI

MIRA

Buget

1.12. Realizarea unei biblioteci

virtuale care să cuprindă

specimene ale documentelor de

stare civilă folosite de străini pe

teritoriul României

Noiembrie 2007

MIRA - ORI,

INEP

MAE - DGRC

Buget

MIRA

1.13. Întocmirea de propuneri în

vederea participării la

implementarea unor proiecte

finanțate de către Uniunea

Europeană cu alte state, în care

România să dețină calitatea de

junior partner, în vederea asigurării

de expertiză

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

MMFES

2. Intensificarea

activităților de

prevenire și

combatere a

șederii ilegale

și a muncii la

negru

2.1. Organizarea unui seminar cu

tema "Îmbunătățirea cooperării

interinstituționale pe linia preve-

nirii și combaterii imigrației

ilegale", cu implicarea autorităților

cu competențe și a organizațiilor

internaționale și neguvernamentale

din domeniu

Septembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

2.2. Organizarea unui seminar

privind repatrierea voluntară

asistată, cu participarea

organizațiilor internaționale și

neguvernamentale din domeniu

Septembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

2.3. Realizarea unei campanii de

mediatizare a prevederilor legis-

lației privind regimul străinilor,

încadrarea în muncă a acestora, a

sistemului securității sociale,

precum și a riscurilor la care sunt

supuși migranții care nu respectă

prevederile legale

Octombrie 2007

MIRA - ORI,

MMFES

Buget

MIRA

Buget

MMFES

2.4. Identificarea soluțiilor pentru

asigurarea translației în și din

limba română în fața instanței

pentru străinii cu ședere ilegală și

asigurarea surselor de finanțare

aferente aplicării soluțiilor

identificate

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

2.5. Organizarea unui grup de

lucru în vederea dezbaterii

problematicii regimului tolerării

străinilor pe teritoriul României

(cu participarea organizațiilor

internaționale și a organizațiilor

neguvernamentale din domeniul

migrației)

Septembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

2.6. Identificarea, în cadrul unui

grup de lucru, a unei soluții

comune pentru obligarea

cetățenilor statelor terțe să achite

contravaloarea amenzilor

contravenționale aplicate pe

teritoriul României. Elaborarea

unui raport comun cu propuneri de

implementare a soluțiilor

identificate

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

IGPR, IGPF

2.7. Crearea unui grup de lucru în

vederea stabilirii detaliilor tehnice

necesare pentru accesarea și

folosirea în consecință a finanțării

disponibile din anul 2008 prin

Fondul european pentru returnare

Septembrie 2007

MIRA - ORI

3. Menținerea

standardelor

politicii privind

azilul și

implementarea

prevederilor din

acquis-ul european

3.1. Accesarea finanțării

disponibile prin Fondul european

pentru refugiați și Fondul european

pentru integrare

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

3.2. Participarea în cadrul

proiectelor finanțate de către

Comisia Europeană cu alte state,

în calitate de junior partner, în

vederea asigurării de expertiză

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

3.3. Continuarea procesului de

armonizare a legislației naționale

prin adoptarea Directivei europene

2005/85/CE privind standardele

minime ale procedurii de acordare

și retragere a statutului de refugiat

din statele membre

Octombrie 2007

MIRA - ORI

3.4. Crearea cadrului legal pentru

standardul unic al permiselor de

rezidență al persoanelor care se

bucură de o formă de protecție

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

3.5. Încheierea unui acord bilateral

administrativ cu Republica Ungară

pentru accelerarea măsurilor de

urmat în cadrul mecanismului

Dublin II

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

3.6. Încheierea unui acord bilateral

administrativ cu Republica

Bulgaria pentru accelerarea

măsurilor de urmat în cadrul

mecanismului Dublin II

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

3.7. Elaborarea și editarea la

nivelul ORI a unui cod de conduită

profesională în relația cu solici-

tanții de azil

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

3.8. Schimbarea formatului de

principiu al documentelor de

călătorie pentru toate categoriile

de azilanți, conform standardelor

de identificare biometrică

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

4. Creșterea

nivelului de

coordonare a

instituțiilor cu

competențe în

domeniul

integrării sociale

a străinilor

4.1. Organizarea de întâlniri de

coordonare semestriale cu

celelalte instituții implicate în

procesul de integrare a refugiaților

de către Ministerul Educației,

Cercetării și Tineretului, Ministerul

Muncii, Familiei și Egalității de

Șanse, Ministerul Sănătății

Publice, Autoritatea Națională

pentru Protecția Drepturilor

Copilului etc.

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

4.2. Organizarea de sesiuni de

pregătire a personalului din

centrele teritoriale în vederea

implementării în bune condiții a

prevederilor legislative privind

facilitarea integrării străinilor cu

drept de ședere în România

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

4.3. Elaborarea unei metodologii

speciale de atestare a studiilor

preuniversitare pentru străinii cu o

formă de protecție în România,

care nu au documente doveditoare

sau care, din motive obiective, nu

se încadrează în actualele

prevederi legislative în domeniul

recunoașterii și atestării studiilor

străinilor în România

Septembrie 2007

MIRA - ORI

MECT

5. Dezvoltarea

capacității

instituționale,

logistice și de

resurse umane

a instituțiilor cu

atribuții în

gestionarea

fenomenului

migrației și

azilului

5.1. Înființarea Oficiului Național

pentru Imigrări, ca structură

subordonată MIRA, prin fuziunea

Autorității pentru străini cu

Oficiul Național pentru Refugiați

Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 55/2007 privind

înființarea Oficiului Român pentru

Imigrări prin reorganizarea

Autorității pentru străini și a

Oficiului Național pentru

Refugiați, precum și modificarea

și completarea unor acte normative

MIRA

Buget

MIRA

5.2. Punerea în aplicare a Hotărârii

Guvernului nr. 487/2005 privind

transmiterea unui imobil, aflat în

domeniul public al statului, din

administrarea Autorității pentru

Valorificarea Activelor Statului în

administrarea Ministerului

Administrației și Internelor, cu

modificările ulterioare, pentru

asigurarea condițiilor optime de

funcționare a Centrului Național de

Vize din Ministerul Afacerilor

Externe, împreună cu structura

rezultată din fuzionarea Autorității

pentru străini cu Oficiul Național

pentru Refugiați

Septembrie 2007

AVAS

MIRA - DML

Buget

MIRA

5.3. Achiziționarea și integrarea în

cadrul Sistemului național de

evidență a străinilor a unei apli-

cații informatice de colectare și

procesare a informațiilor obținute

în urma desfășurării unor activități

informative, potrivit normelor

interne în vigoare

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

5.4. Achiziționarea de echipamente

IT în vederea înlocuirii celor uzate

fizic sau moral, aflate în funcțiune

în cadrul Sistemul informatic de

management al străinilor

Septembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

5.5. Achiziționarea de echipamente

IT în vederea înlocuirii celor uzate

fizic în cadrul Serviciului

reglementarea admisiei și șederii

în scop de muncă

Septembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

5.6. Creșterea capacității

resurselor umane cu atribuții în

domeniul eliberării autorizațiilor/

permiselor de ședere în scop de

muncă. Participarea la cursuri de

formare și perfecționare în domeniul

migrației forței de muncă

Noiembrie 2007

MIRA - ORI

BUGET

MIRA

5.7. Conectarea on-line a ARIS și

MECT la Sistemul informatic de

management al străinilor

Septembrie 2007

MIRA - ORI

Buget

MIRA

Buget

ARIS

Buget

MECT

Abrevieri:

MIRA - Ministerul Internelor și Reformei Administrative

ORI - Oficiul Român pentru Imigrări

MMFES - Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de anse

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

DGRC - Direcția Generală Relații Consulare

MECT - Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

ARIS - Agenția Română pentru Investiții Străine

IGPR - Inspectoratul General al Poliției Române

IGPF - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

CNV - Centrul Național de Vize

ANOFM - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

ONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului

DPFM - Direcția Politici Forță de Muncă

ANPDC - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului

IM - Inspecția Muncii

ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală

-------