Acordul din 16 iulie 2007

Anexa C la Acordul de finanțare pentru Programul PHARE CBC dintre România și Ungaria 2006

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective și descriere
1.1. Obiectivul global al programului:
* apropierea oamenilor, comunităților și actorilor economici din zona de graniță, în scopul de a crea o bază solidă pentru o dezvoltare economică și socială echilibrată, asigurând oportunități de dezvoltare optimă pentru ambele țări
1.2. Obiectivele specifice și rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:
* obiectivul specific nr. 1.1: Înființarea și dezvoltarea sistemelor de infrastructură și fizice care să susțină cooperarea;
* obiectivul specific nr. 1.2: Înființarea și dezvoltarea unui sistem comun care să protejeze și să capitalizeze resursele naturale prin promovarea unei dezvoltări sustenabile;
* obiectivul specific nr. 2.1: Întărirea legăturilor economice dintre zonele de graniță, în scopul de a impulsiona dezvoltarea economică sustenabilă a valorilor comune;
* obiectivul specific nr. 2.3: Dezvoltarea coerenței sociale și culturale printre oameni și comunități.
1.3. Descrierea programului
În lumina obiectivelor mai sus menționate, partenerii au căzut de acord cu privire la prioritățile și măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004 - 2006.
Măsura 1.1: Îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere (prioritatea 1)
Rezultatul scontat al măsurii 1.1 este îmbunătățirea infrastructurii din zona de graniță, care să conducă la o accesibilitate și mobilitate mai mare a persoanelor și bunurilor în zona de graniță și la reducerea timpului de transport.
Dată fiind limitarea disponibilului de fonduri, această prioritate este destinată finanțării proiectelor la scară mică sau a studiilor pregătitoare pentru investiții subsecvente mai mari finanțate din alte surse.
Măsura 1.2: Se adresează provocărilor din domeniul protecției mediului și al prevenirii inundațiilor (prioritatea 1)
În cadrul măsurii 1.2, fondurile vor fi folosite pentru susținerea protecției comune a mediului și a valorilor naturale din zona de graniță, cu o atenție deosebită protecției întinderilor comune de apă și a apelor de suprafață, precum și activități comune de prevenire a inundațiilor.
Măsura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri și a serviciilor de afaceri comune (prioritatea 2)
Regiunea de graniță este caracterizată în principal de diferențe mari în nivelurile de dezvoltare. Aceste diferențe sunt prezente mai ales în zona de infrastructură și dezvoltare economică. În același timp, regiunea dispune de importante resurse umane și fizice care ar putea fi folosite în scopul de a impulsiona creșterea economică și de a nivela diferențele existente dintre regiunile de graniță românești și ungare.
Măsura 2.2: Cooperare de susținere a inițiativelor de afaceri (prioritatea 2)
Cooperarea inițiativelor de afaceri este singurul aspect de cooperare, de altfel foarte important; implicarea altor actori diferiți este, de asemenea, necesară pentru atingerea unei dezvoltări reciproce sustenabile și echilibrate în zona de graniță.
Măsura 2.3: Fondul comun al proiectelor mici - încurajarea cooperării dintre instituții și comunități - acțiuni people to people (prioritatea 2)
Analiza zonei de graniță a identificat tradiții multiculturale ale zonei eligibile ca fiind un punct forte. Aceasta a evidențiat inițiative de cooperare transfrontalieră puternice sub forma unor acțiuni comune ale instituțiilor, comunităților și ONG-urilor, care constituie rezultate ale programelor de cooperare transfrontalieră anterioare.
Măsura 2.4: Promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologiei și dezvoltării resurselor umane (prioritatea 2)
Cele mai bune exemple de inițiative locale în aria cooperării transfrontaliere pot fi găsite în domeniul educației și instruirii.
O parte a activităților de cooperare transfrontalieră a început deja și poate fi dezvoltată în continuare. Acestea includ un nivel ridicat de educație la nivel general, seminarii de afaceri, conferințe și ateliere - toate cu caracter interdisciplinar. Cele mai importante dintre aceste activități posibile sunt acelea care implică înființarea legăturilor economice permanente sau acelea care implică participanți din diverse domenii.
Sprijinul activităților programelor - asistența tehnică (prioritatea 3)
În cadrul acestei priorități, o măsură concentrată pe sprijinul implementării programului va oferi o resursă esențială pentru ducerea la bun sfârșit a programului de cooperare transfrontalieră. Scopul măsurii este de a asigura un management eficient, eficace și transparent și o operare lipsită de dificultăți a programului PHARE CBC.
CBC RO-HU 2004-2006 - Priorități și măsuri indicative multianuale
Grant scheme
Prioritatea 1
Întărirea integrității spațiale și fizice a infrastructurii
din zonele de cooperare transfrontalieră pe granița
România - Ungaria
Măsura 1.1
Îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere
Măsura 1.2
Lansarea de provocări comune în domeniul protecției mediului
și al prevenirii inundațiilor
Prioritatea 2
Promovarea inițiativelor de cooperare în scopul de a facilita
integrarea piețelor și intensificarea coerenței dintre
societățile locale
Măsura 2.1
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri și a serviciilor de
afaceri comune
Măsura 2.2
Sprijinirea cooperării dintre inițiativele de afaceri
Măsura 2.4
Promovarea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării
tehnologiei și, de asemenea, al dezvoltării resurselor umane
Fondul comun al proiectelor mici
Măsura 2.3
Încurajarea cooperării dintre instituții și comunități
Prioritatea 3
Asistență tehnică
Măsura 3.1
Administrarea și managementul programelor
Măsura 3.2
Publicitatea, monitorizarea și evaluarea programelor
Măsura 3.3
Activități pentru sprijinul programelor
Notă: Aceste priorități și măsuri sunt transpuse din documentele de
programare de cooperare transfrontalieră, elaborate în comun.
PHARE/2006/018 - 446. 01 - Cooperare transfrontalieră între România și Ungaria
Programul este menit să permită cooperarea României cu Ungaria pe această graniță, conform regulilor compatibile cu cele ale INTERREG IIIA, inclusiv ofertarea comună și procedurile de selecție.
Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:
Reabilitarea drumurilor secundare în scopul susținerii turismului,
mai ales pentru biciclete
Investiții legate de dezvoltarea zonelor de protecție naturală comune
și a parcurilor naturale
Investiții legate de dezvoltarea protecției comune a râurilor și
de prevenire a inundațiilor
Dezvoltarea facilităților infrastructurii de afaceri existente
Înființarea unor noi incubatoare de afaceri
Sprijin pentru evenimentele de afaceri transfrontaliere care să ușureze
întâlnirile IMM-urilor
Sprijin pentru cooperarea inițiativelor de afaceri cu privire la
activitățile de cooperare transfrontalieră
Sprijin pentru înființarea noilor parteneriate, colaborări
între instituții de cercetare
Cooperare în domeniul educației și instruirii profesionale
Sprijin pentru evenimentele transfrontaliere, acțiuni people to people
și cooperarea instituțiilor și comunităților
Asistență tehnică pentru implementarea și managementul programelor
Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecție și potențialii beneficiari ai acestor scheme de grant pot fi găsiți în § 6.
În plus, fișa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuțiile identificate pentru programul 2006.
Acest program este legat de proiectele corespunzătoare pe care Ungaria le desfășoară în cadrul INTERREG IIIA.
2. Buget
2.1. Structura bugetară pentru 2006
- milioane euro -
┌──────────────────────┬────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────┐
│Proiectele aflate în
│
Finanțare PHARE
│Buget
│Contribu- │Cost
│
│implementare se împart├──────────┬──────────┬──────┤național│ția
│total │
│în trei componente
│Investiții│Întărirea │Total │
│Beneficia-│
│
│
│
│capacită- │
│
│rului
│
│
│
│
│ții insti-│
│
│
│
│
│
│
│tuționale │
│
│
│
│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Schemă de grant -
│
│
│
│
│
│
│
│Dezvoltare economică
│
│
│
│
│
│
│
│și socială
│
│
│
│
│
│
│
│(prioritățile 1 și 2) │
4,090
│ 0,000
│ 4,090│
1,364 │0,606
│ 6,06 │
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│People to people -
│
│
│
│
│
│
│
│Acțiuni JSPF
│
│
│
│
│
│
│
│(prioritatea 2)
│
│
│
│
│
│
│
│Încurajarea cooperării│
│
│
│
│
│
│
│dintre instituții și
│
│
│
│
│
│
│
│comunități
│
0,000
│ 0,660
│ 0,660│
0,220 │0,098
│ 0,978│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Asistență tehnică
│
│
│
│
│
│
│
│pentru sprijinul
│
│
│
│
│
│
│
│implementării
│
│
│
│
│
│
│
│programului
│
│
│
│
│
│
│
│(prioritatea 3)
│
0,000
│ 0,250
│ 0,250│
0,000 │0,000
│ 0,250│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Total proiect 2006:
│
4,090
│ 0,910
│ 5,000│
1,584 │0,704
│ 7,288│
└──────────────────────┴──────────┴──────────┴──────┴────────┴──────────┴──────┘
[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuția minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE și contribuția națională.]
Cofinanțarea națională poate fi asigurată din contribuții de la autoritățile naționale, regionale, locale sau municipale (numai dacă aceeași autoritate nu este și beneficiar al aceleași acțiuni), împrumuturi de la instituții financiare internaționale către instituții publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene numai pentru cazurile în care organizațiile publice care oferă fonduri nu sunt și beneficiarii proiectului în cauză. Aceasta înseamnă că respectiva contribuție a Beneficiarului trebuie să fie o sumă separată și, în oricare dintre cazuri, adițională.
Programele de cooperare transfrontalieră cu Ungaria oferă și asistență tehnică financiară (de până la 5% din totalul fondurilor PHARE, de exemplu, 0,250 milioane euro) pentru asistarea administrării și managementului programului, publicitatea programului, monitorizare și evaluare. Sarcinile acestei asistențe tehnice vor include dezvoltarea capacităților locale și regionale pentru managementul și mobilizarea cooperării transfrontaliere.
Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze adiționalitatea pentru rezultatele altor acțiuni finanțate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.
De asemenea, autoritatea de management și agențiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate acțiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în așa fel încât să se poată identifica ușor submăsura specifică și anul bugetar în care acestea sunt contractate.
Mai mult decât atât, acea înregistrare specifică va fi organizată în așa fel încât să faciliteze o legătură ușor de identificat cu rezultatele fiecărui contract, inclusiv demonstrarea în termeni de rezultate a adiționalității mai sus menționate.
2.2. Principii de cofinanțare
În concordanță cu Ghidul Solicitantului Phare, toate proiectele de investiții sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanțare de la bugetul național. Contribuția Comunității se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanțare.
Cofinanțarea pentru proiectele de Întărire a capacității instituționale poate fi oferită de către țara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură și implementare operațională, prin finanțarea resurselor umane și a altor resurse cerute pentru atingerea eficace și eficientă a obiectivelor programului.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiții și întărirea capacității instituționale) vor fi cofinanțate de PHARE, Beneficiar și resurse de la bugetul național. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puțin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporție de 75% din fonduri PHARE, restul finanțării urmând a proveni de la bugetul național.
3. Agențiile de implementare
3.1. Agențiile de implementare
Agenția de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării programului.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor
Direcția de cooperare transfrontalieră
Bd. Libertății nr. 12, sectorul 5
București, România
3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră
Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor va delega o parte considerabilă a responsabilităților sale pentru implementarea Programului de cooperare transfrontalieră România - Ungaria către un organism regional, situat în zona de graniță. În acest sens, agențiile pentru dezvoltare regională Vest și Nord-Vest au înființat Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Oradea (județul Bihor), care va acționa în strânsă legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor. Acest birou va cuprinde partea română a Secretariatului tehnic comun din Ungaria (VATI).
3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)
Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de cooperare transfrontalieră. El îndeplinește funcțiile de comitet comun de cooperare, așa cum sunt descrise în Regulamentul de cooperare transfrontalieră și de Comitet mixt de monitorizare pentru INTERREG. Cu membri din ambele țări și de la nivel regional și local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului și astfel va realiza o politică de ansamblu și de implementare financiară a operațiilor.
Principalele responsabilități ale Comitetului comun de cooperare sunt:
- să adopte documentele de programare (Documentul comun de programare și Programul complement) și orice modificare viitoare a acestora, după caz;
- să adopte fișele de proiect și propunerile de finanțare prioritare pentru exercițiul de programare anual;
- să ia în considerare și să aprobe rapoartele comune anuale și finale și implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;
- să aprobe cadrul general al atribuțiilor Secretariatului tehnic comun.
Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale.
Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanți ai societății civile, ONG-urilor și actorilor sociali, organizațiilor sectoriale, de exemplu, camere de comerț, uniuni etc. Aceștia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu ca membri votanți.
Și reprezentanți ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.
Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puțin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului și de a aproba fișele de proiect pentru propunerea de finanțare anuală.
3.4. Comitetul comun de coordonare
Comitetul comun de coordonare este organismul operațional al programului de cooperare transfrontalieră. Principalele sale responsabilități sunt selecția și aprobarea proiectelor și monitorizarea implementării lor. Comitetul comun de coordonare are următoarele sarcini:
- de a face propuneri de criterii de evaluare și selecție a proiectelor pentru a fi înaintate Comitetului comun de cooperare;
- de a aproba/aviza materialele pentru solicitarea de propuneri de proiecte;
- de a ratifica operațiile pentru selecția proiectelor și de a formula clasificarea proiectelor ce vor fi finanțate;
- de a examina documentele de monitorizare;
- de a adăuga comentarii și de a formula directive pentru autoritatea de management, autoritățile naționale, Comitetul comun de cooperare și agențiile de implementare.
Comitetul comun de coordonare este compus din reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale. Reprezentanți ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de coordonare ca observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)
Pentru acest program a fost înființat un JTS în cadrul Societății Publice Nonprofit Ungare VATI pentru Dezvoltare Regională și Planificare Urbană. (VATI Hungarian Public Non-profit Company for Regional Development and Town Planning). JTS își are sediul la biroul regional VATI din Bekescsaba. El oferă în mod direct, cu prioritate, servicii pentru autoritatea de management și autoritatea de plată din Ungaria în legătură cu managementul operațional al acestor responsabilități și, de asemenea, susține activitățile autorităților naționale române și sârbe.
Secretariatul Tehnic comun Ungaria/România/Serbia
Societatea Publică Nonprofit Ungară VATI pentru Dezvoltare Regională și Planificare Urbană (VATI Teruletfejlesztesi Igazgatosag)
Gellerthegy u. 30-32
1016 Budapesta
Ungaria
Telefon: (36 1) 224.32.78
Fax: (36 1) 224.32.91
Pentru a asigura o evoluție eficientă în cadrul componentei românești a programului, autoritățile românești au hotărât să constituie un birou regional de cooperare transfrontalieră la Oradea (județul Bihor), care să acționeze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea română din acest program, cu reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor; el cuprinde oficial și o contraparte locală a JTS. Acest birou regional combinat oferă asistență potențialilor aplicanți pentru proiecte și va participa în selecția proiectelor și în activitățile de monitorizare în strânsă cooperare cu JTS.
4. Reglementări privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Țara beneficiară va continua să asigure că toate condițiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
──────────
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.
Înainte de acreditarea agențiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2) selecția proiectelor, ofertarea și contractarea de către țara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face o derogare de la această cerință, în cazul în care condițiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
──────────
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.
Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul național al asistenței le propune Comisiei, în concordanță cu acordul de finanțare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele și proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziții pentru investiții și/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritățile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorități de implementare și implementat de o agenție de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziții
Achizițiile trebuie să respecte prevederile părții a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar și ale cap. 3 al părții a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum și ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
────────
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la Regulile și procedurile pentru contractele de servicii, furnizări și lucrări finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în contextul cooperării cu țări terțe, adoptată pe 25 martie 2003.
Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard și de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data inițierii achizițiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
────────────────
*5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.
În concordanță cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităților contractante cărora li s-au încredințat responsabilitățile managementului descentralizat să execute achizițiile în concordanță cu legislația națională și liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizițiile publice.
4.3. Scheme de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fișele de proiect corespunzătoare, în concordanță cu următoarele principii:
Procedurile și formatele care se vor folosi în implementarea schemelor și atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziții pentru acțiuni externe. În mod special, se va acorda o atenție deosebită procesului de selecție a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic și urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegației Comisiei din București, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP)competent pentru programul din care este finanțată schema de grant va avea responsabilități contractuale și financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicație, criteriile de evaluare, precum și procesul de selecție și rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii și să asigure monitorizarea adecvată și controlul financiar, ca fiind supuse autorizării și responsabilității sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitățile competente la nivel sectorial și regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări și servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziții pentru acțiunile externe, din momentul implementării.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obținute de AI privind capacitatea de a gestiona operațional și financiar schema de grant într-o manieră competentă*6) și eficientă, Delegația Comisiei poate decide să renunțe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale. Prevederile detaliate care reglementează rolul delegației Comisiei în faza mai sus menționată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegație și autoritățile naționale, urmându-se procedura de mai sus privind exercițiul de evaluare.
─────────────
*6) A se vedea secțiunea 11 și anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuția PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepția Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus menționate a capacității AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanțare corespunzător pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplică.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanța proiecte a căror contribuție PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiții fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.
5. Managementul asistenței
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilități
Coordonatorul național al asistenței comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării și monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) și CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA și SAPARD, precum și fondurile structurale și de coeziune.
RNAF și RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanță cu procedurile elaborate în instrucțiunile Comisiei. De asemenea, aceștia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanțare sunt atribuite pe baza procedurilor și a documentelor standard pentru acțiuni externe în vigoare în momentul implementării și că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mărimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici și componenta de asistență tehnică, datorită naturii specifice a acțiunilor de cooperare transfrontalieră.
5.1.3. Termenul limită pentru contractarea și executarea contractelor, termenul limită pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanță cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: _"acțiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii doi ani (după aderare). În mod excepțional și în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăși 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăți pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desființate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegația Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanțare. În cazul neconformării, țara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanță cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului și conservării naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiții PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menționate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susținute de documente*8).
─────────
*7)
Directiva 85/337/CEE
; JO L 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.
*8) În anexa EIA la fișa de proiect de investiții corespunzătoare.
Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate trebuie să se întocmească o documentație care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
────────────────
*9)În anexa Conservarea naturii la fișa de proiect de investiții corespunzătoare.
Toate investițiile trebuie realizate în concordanță cu legislația comunitară relevantă referitoare la protecția mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice conforme cu legislația comunitară relevantă în domeniul protecției mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfășurat în cadrul fiecărui proiect de investiții.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii și responsabilități
Fondul Național al Ministerului Economiei și Finanțelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului și va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE și gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura că regulile și regulamentele PHARE și procedurile care au legătură cu raportarea și managementul financiar sunt respectate și că există în funcțiune un sistem de informații referitor la proiecte și raportări.
Comisia va face plățile către Fondul Național, în concordanță cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și România în 1998 și modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plățile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și gestionat de Fondul Național la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordanță cu art. 3 și 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea țării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv și în totalitate ca venit la bugetul național. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plățile către Fondul Național
O primă plată*10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local*11), va fi trimisă la Fondul Național după semnarea acordului de finanțare și a acordurilor de implementare între Fondul Național și Agenția de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP și o descriere a sistemului pus în practică, evidențiind fluxul de informații dintre Fondul Național și Agenția de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum și modalitatea în care se va desfășura funcția de plată dintre acestea.
──────────────
*10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunității.
Alte două plăți următoare*12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local*13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plătite de Agenția de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plătite.
────────────
*12) Reprezentând plățile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plătite și toate contractele au fost semnate.
─────────────
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
În mod excepțional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăți că solicitările de plată din perioada următoare vor depăși respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Național și Agenției de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depășesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepțional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligațiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plățile de la Fondul Național către AI
Fondul Național va face plățile către AI, în concordanță cu acordul de implementare semnat între Fondul Național și AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanță cu art. 13 al Memorandumului de înțelegere cu privire la Fondul Național.
Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile desfășurate de AI.
5.2.4. Modalități de plată în situația aplicării clauzelor de retenție
Pentru acele contracte care conțin clauze de retenție (de exemplu, fonduri reținute pentru o perioadă de garanție), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (așa cum este calculat de RAP și decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI își asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca și pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăți legate de clauzele de retenție.
AI își asumă întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor legate de clauzele de retenție. Fondurile neplătite către contractori după ce plățile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale și lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuției contractelor, Fondul Național va depune o declarație cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât și cofinanțarea, și va transmite o atestare a regularității, acurateței și veridicității conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere și rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plățile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenției prevăzute în contract.
Dacă plățile primite de la Comisie depășesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Național va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declarației finale.
Dacă există alte plăți distincte (cu excepția fondurilor contractuale de retenție), Fondul Național va oferi o explicație și o previziune cu privire la momentul când plățile vor fi finalizate. Fondul Național va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenție și la celelalte plăți distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
După evaluarea declarației finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanțarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificărilor Comisiei, precum și concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanțare vor fi formulate în scris către Fondul Național, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-și transmite răspunsul în scris.
Dacă în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Național nu se ajunge la o înțelegere, Comisia va decide și va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura și gravitatea încălcării regulilor, precum și pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor și compensării financiare subsecvente, în concordanță cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Național, fie prin compensare, în concordanță cu regulile comunitare.
6. Monitorizare și evaluare
În completarea atribuțiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare și ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF și pe CNA, precum și serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puțin o dată pe an.
Comitetul comun de monitorizare va lua în discuție toate programele finanțate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanțare și în Parteneriatul de aderare.
Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităților și/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuție progresul tuturor programelor de asistență de preaderare finanțate de CE (PHARE, ISPA și SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA și pe RAP al AI și serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale și contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obișnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenți. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management și design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finanțate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) și/sau evaluărilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitățile egale și egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare și care se reflectă și în programarea și implementarea finanțării PHARE.
8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acțiuni preventive și corective
8.1. Supervizarea și controlul financiar realizat de Comisie și de Curtea Europeană a Auditorilor
Toate acordurile de finanțare, precum și contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării și controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) și auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agențiile de implementare din țara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării și contractării desfășurate de delegația Comisiei în țara beneficiară.
În scopul asigurării unei protecții eficiente a interesului financiar al Comunității, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate și inspecții în concordanță cu procedurile prevăzute în Regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
──────────
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
Controalele și auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor și subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fără a se aduce atingere responsabilităților Comisiei și Curții Europene a Auditorilor*18), conturile și operațiile Fondului Național și, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăți și Contractare PHARE și anterior agențiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreția Comisiei, de Comisie însăși sau de către un auditor extern contractat de aceasta.
───────────
*18) După cum este vorba în Condițiile generale referitoare la Acordul de finanțare, atașat la acordul-cadru.
8.2. Obligațiile țării beneficiare
8.2.1. Audit și control financiar
În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, țara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul și controlul asistenței, în concordanță cu principiile general acceptate și standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în art. 164 din regulamentul financiar și, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea și eligibilitatea cerințelor privitoare la asistența comunitară.
Sistemele de management și control ale țării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
──────────
*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.
Autoritatea națională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate față de toți actorii implicați în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit și un rezumat al constatărilor și principalelor recomandări ale auditărilor desfășurate și se va trimite Comisiei o schiță a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziția Comisiei.
8.2.2. Măsuri preventive
Țara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni și contracara practicile de corupție activă și pasivă*20) în orice stadiu al procedurii de achiziții sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât și pe durata implementării contractelor corespunzătoare.
────────────
*20) Corupția activă este definită ca fiind acțiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale pentru sine sau pentru un terț, în scopul de a acționa sau de a se abține de la o acțiune în legătură cu atribuțiile sale ori în exercițiul funcțiilor sale, cu încălcarea acestor atribuții, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităților Europene.
Corupția pasivă este definită ca fiind acțiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primește un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terț ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acționa sau de a se abține de la o acțiune în legătură cu atribuțiile sale ori în exercițiul funcțiilor sale, cu încălcarea acestor atribuții, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităților Europene.
Autoritățile din țara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, își vor lua toate precauțiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese și vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situație de natură să dea naștere unui conflict de interese.
8.2.3. Măsuri antifraudă și acțiuni corective
Țara beneficiară va avea, în primă instanță, responsabilitatea de a asigura investigarea și un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naționale sau comunitare.
Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
────────────
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, p. 43.
În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă*22) și nereguli*23), ca și toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea națională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, țara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârșitului fiecărui trimestru.
────────────
*22) Fraudă înseamnă orice act intenționat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declarații sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însușirea ilegală sau reținerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităților Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităților Europene; tăinuirea informațiilor cu violarea unei obligații specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial.
*23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislației naționale sau comunitare, a acestui acord de finanțare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunității aplicable între părțile acordului de finanțare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național etc.).
În caz de nereguli sau fraudă, țara beneficiară va face toate corecțiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de țara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuției comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Național în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă
Orice nereguli probate*24) sau orice fraudă*25) descoperită în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
──────────
*24) A se vedea definiția de mai sus.
*25) A se vedea definiția de mai sus.
Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:
a) țara beneficiară nu s-a conformat obligațiilor de prevenire, detectare și corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistența financiară alocată; sau
c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli.
Comisia poate suspenda finanțarea viitoare a programului în discuție și, după ce și-a exprimat motivele, poate cere țării beneficiare să înainteze comentarii și, unde este cazul, să întreprindă corecții într-o perioadă determinată de timp.
Dacă nu se ajunge la nicio înțelegere până la sfârșitul perioadei stabilite de Comisie și dacă corecțiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de țara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:
a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuție; sau
b) să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenței oferite în programul respectiv.
Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecție, Comisia va lua în considerare principiul proporționalității, tipul neregulii, întinderea și implicațiile financiare ale neconcordanței detectate în sistemul de management al țării beneficiare.
În absența unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanțarea programului își va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plătește suma datorată Comunității, țara beneficiară va returna această sumă Comisiei.
Penalitățile pentru întârzierea plății vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparența și publicitatea
RAP va avea obligația să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate și publicitate.
10. Condiții speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie inițiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte și/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.
-------