Decizia nr. 680/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, excepție ridicată de Dan Viorel în Dosarul nr. 7.480/59/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția penală și de Adelina Gonciulea în Dosarul nr. 7.375/2006 al Judecătoriei Timișoara.
La apelul nominal răspunde personal partea Costică Stoica Kaizer și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La dosar, partea A.N.A.F. București a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
Partea Societatea Comercială "Electrica Serv" - S.A. București a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivat de împrejurarea că în ziua prezentei dezbateri trebuie să se prezinte la Tribunalul Constanța într-o cauză comercială.
Partea prezentă Costică Stoica Kaizer se opune acordării unui nou termen
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.
Curtea, deliberând, în temeiul
art. 14 din Legea nr. 47/1992
și al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată.
Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în Dosarele nr. 321D/2007 și nr. 362D/2007 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Partea prezentă Costică Stoica Kaizer se opune conexării celor două dosare
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, solicită conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 362D/2007 la Dosarul nr. 321D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Costică Stoica Kaizer solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 19 februarie 2007 și 14 martie 2007, pronunțate în Dosarele nr. 7.480/59/2006 și nr. 7.375/2006, Curtea de Apel Timișoara - Secția penală și Judecătoria Timișoara au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi.
Excepția a fost ridicată în dosarele de mai sus de către Dan Viorel și Adelina Gonciulea.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac, deoarece, urmare abrogării prevederilor ce vizau restituirea pentru completarea urmăririi penale, părțile interesate au fost prejudiciate, neexistând un alt remediu procesual pentru acoperirea lipsurilor.
Curtea de Apel Timișoara - Secția penală solicită examinarea constituționalității dispozițiilor legale criticate prin raportare la art. 16 alin. (1) și art. 15 alin. (2) din Constituție. Aceasta deoarece în jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat că nu se exceptează de la control dispozițiile legate de abrogare și că, în cazul constatării neconstituționalității lor, acestea își încetează efectele juridice în condițiile art. 147 alin. (1) din Constituție, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte ( Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007).
Judecătoria Timișoara opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece abrogarea art. 333 din Codul de procedură penală nu contravine Constituției, modificarea și completarea procedurii de judecată intrând în atribuțiile legiuitorului. De asemenea, orice persoană se poate adresa unei instanțe independente și imparțiale în fața căreia îi sunt asigurate garanțiile unui proces echitabil.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul României consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece susținerea potrivit căreia se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu are nicio justificare, prevederile legale criticate neconducând la vreun tratament discriminatoriu. De asemenea, nu se aduce atingere nici art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât în cauză nu ar fi fost posibilă restituirea cauzei la procuror chiar dacă nu s-ar fi abrogat art. 333 din Codul de procedură penală, deoarece nu au fost administrate probe. Mai mult, abrogarea unor dispoziții dintr-un act normativ este de competența legiuitorului, în acord cu multiple rațiuni de politică penală.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu conțin în sine nicio prevedere cu caracter retroactiv sau norme contrare regulii constituționale instituite de art. 129 și nu aduc atingere sub nici un aspect dreptului părților de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. De asemenea, dispozițiile criticate se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări. Mai mult, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, astfel încât legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate institui reguli speciale de procedură.
În sfârșit, abrogarea dispozițiilor referitoare la restituirea dosarului pentru completarea urmăririi penale nu contravine dreptului părților la un proces echitabil, deoarece, potrivit art. 275 alin. 1 din Codul de procedură penală, orice persoană interesată poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală dacă prin aceasta s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul conținut:
-
Articolul I
pct. 158 din Legea nr. 356/2006 : "Articolul 333 se abrogă."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor legale criticate s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 344 din 3 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007. Cu acel prilej, s-a statuat că prin abrogarea prevederii potrivit căreia instanța de judecată poate restitui cauza la procuror, cu excepția unor situații referitoare la încălcări procedurale prevăzute de art. 197 din Codul de procedură penală privind cauzele de nulitate, nu se aduce atingere principiului egalității în drepturi ori dreptului la apărare. Totodată, a statuat că rațiunea acestei reglementări a fost justificată de necesitatea eficientizării actului de justiție, ce implică dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Având în vedere că inexistența posibilității de restituire a cauzei la procuror decât pentru alte cauze decât cele de nulitate absolută reprezintă tocmai o modalitate de împiedicare a tergiversării, instanțele de judecată, în virtutea rolului lor activ, sunt datoare să suplinească eventuale lipsuri ale urmăririi penale.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, excepție ridicată de Dan Viorel în Dosarul nr. 7.480/59/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția penală și de Adelina Gonciulea în Dosarul nr. 7.375/2006 al Judecătoriei Timișoara.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.