Decizia nr. 717/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 1-3 din Codul penal, excepție ridicată de Ionel Neagu în Dosarul nr. 4.454/44/2006 și de Mircica Bădin în Dosarul nr. 4.687/44/2006 ale Curții de Apel Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 328D/2007 și nr. 812D/2007 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 812D/2007 la Dosarul nr. 328D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

După închiderea dezbaterilor s-a prezentat partea Adrian Achemfiev care depune note scrise.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 27 februarie 2007 și 19 aprilie 2007, pronunțate în dosarele nr. 4.454/44/2006 și nr. 4.687/44/2006, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și 3 din Codul penal și, respectiv, art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Ionel Neagu și Mircica Bădin.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la libertatea comerțului, precum și ale art. 1 din Protocolul nr. 4 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea privării de libertate pentru datorii, deoarece instituie o sancțiune penală în condițiile în care derularea contractuală sau neîndeplinirea unei obligații contractuale nu pot fi sancționate decât prin aplicarea unei pedepse civile. Astfel, se ajunge la concluzia incriminării unei persoane pentru simplul fapt că a reziliat un contract.

Curtea de Apel Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul României consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, dimpotrivă, prin textul de lege criticat nu se încalcă dispozițiile constituționale invocate, ci se dă expresie prevederilor referitoare la libertatea comerțului și libertatea economică, sancționându-se penal faptele prin care se aduce atingere acestor principii.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece în toate sistemele de drept înșelăciunea sau escrocheria este o faptă incriminată și sever sancționată. Prin urmare, având în vedere conținutul infracțiunii, această faptă nu poate fi confundată cu neexecutarea unei obligații contractuale. Așa fiind, invocarea art. 1 din Protocolul nr. 4 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este pertinentă.

De asemenea, dispozițiile legale criticate care reglementează infracțiunea de înșelăciune nu numai că nu aduc atingere libertății economice, ci, dimpotrivă, asigură exercitarea liberei inițiative în condițiile legii, scopul acestora fiind acela de a-i proteja pe cei ce își exercită cu bună-credință drepturile și libertățile economice, comerciale, inclusiv pe cele contractuale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 1-3 din Codul penal, care au următorul conținut:

"Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași prevederi. Astfel, prin

Decizia nr. 391 din 12 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată o excepție similară.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 1-3 din Codul penal, excepție ridicată de Ionel Neagu în Dosarul nr. 4.454/44/2006 și de Mircica Bădin în Dosarul nr. 4.687/44/2006 ale Curții de Apel Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2007.