Decizia nr. 683/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 și 9 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora și ale art. 1000 alin. 3 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comat" - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 704/2006 al Judecătoriei Beclean.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic al Autorității Rutiere Române, Mihaela Chiriac, cu împuternicire de reprezentare juridică depusă în ședință, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Autorității Rutiere Române solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, deoarece textele criticate nu conțin discriminări.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 704/2006, Judecătoria Beclean a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. f) și

art. 16 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

și ale art. 1000 alin. 3 din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Comat" - S.A. din Târgu Mureș în cadrul soluționării plângerii contravenționale împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției prevăzute de

art. 15 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin dispozițiile criticate s-a instituit răspunderea comitentului pentru fapta contravențională a prepusului, faptă ce constă în nerespectarea de către prepus a unor obligații personale, clar și precis stabilite în sarcina sa, prin art. 10 din ordonanță, în mod similar răspunderii civile stabilite prin art. 1000 alin. 3 din Codul civil. Însă un prepus persoană fizică, cu capacitate deplină de exercițiu, trebuie să răspundă personal pentru fapta proprie, altfel se instituie o inegalitate în fața legii, discriminând comitentul angajator, operator de transport rutier.

Judecătoria Beclean și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu încalcă principul egalității, iar soluția legislativă criticată se justifică prin raportul de prepușenie existent între operatorul auto și angajații acestuia, conducători auto. Mai mult, comitenții au la dispoziție posibilitatea formulării unei acțiuni în regres împotriva prepușilor.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu conțin privilegii sau discriminări.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu aduc atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

Președinții celor două Camere nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă dispozițiile art. 15 lit. f) și

art. 16 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 466/2003 , cu modificările și completările ulterioare. Curtea reține că autorul excepției critică, la modul general, instituirea răspunderii comitentului pentru fapta contravențională a prepusului, așadar critică dispozițiile ce reglementează contravențiile și sancțiunile corespunzătoare acestora.

Ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 26 ianuarie 2007,

Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

a fost abrogată prin

art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007.

Având în vedere că dispozițiile art. 8 și

art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

stabilesc contravențiile și sancțiunile corespunzătoare acestora, soluția legislativă criticată de autorul excepției fiind astfel preluată în nouă reglementare, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă

art. 8 și 9 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 .

De asemenea, obiect al excepției îl reprezintă și dispozițiile art. 1000 alin. 3 din Codul civil, cu următorul cuprins: "Stăpânii și comitenții, de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în fața legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din

Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

stabilesc contravențiile pentru încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, precum și sancțiunile corespunzătoare acestora, sancțiuni ce constau în aplicarea unor amenzi, în majoritatea cazurilor, întreprinderii sau operatorului de transport rutier.

Curtea constată că obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptă săvârșită de către conducătorul auto, în speță neutilizarea tahografelor, este o soluție legislativă justificată prin raportul de prepușenie existent între întreprinderea sau operatorul de transport rutier și conducătorul auto, angajat al acestuia, raport în virtutea căruia comitentul are obligația de a impune conducătorului auto utilizarea instrumentarului și documentelor prevăzute de lege. Totodată, întrucât răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispoziție o acțiune în regres împotriva prepusului.

Referitor la pretinsa încălcare a principiului egalității în fața legii, apreciem că această critică este neîntemeiată, întrucât comitentul și prepusul nu se află în aceeași situație juridică și, ca atare, nu li poate aplica același tratament juridic.

Pentru aceleași argumente, Curtea constată că nici dispozițiile art. 1000 alin. 3 din Codul civil nu contravin principiului egalității în fața legii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și

art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007

privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora și ale art. 1000 alin. 3 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comat" - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 704/2006 al Judecătoriei Beclean.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.