Decizia nr. 755/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Ionuț Marius Predescu în Dosarul nr. 1.070/63/2006 (nr. vechi 208/MF/2006) al Tribunalului Dolj - Secția pentru minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.070/63/2006 (nr. vechi 208/MF/2006), Tribunalul Dolj Secția pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Ionuț Marius Predescu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, deoarece în temeiul acestora s-a menținut măsura arestării preventive de la debutul urmăririi penale și până în faza de cercetare judecătorească.

Tribunalul Dolj - Secția pentru minori și familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin incriminarea anumitor fapte antisociale, cum ar fi cele stipulate în textul legal criticat, nu se aduce atingere prezumției de nevinovăție, care reprezintă una dintre cele mai puternice garanții ale demnității și libertății umane, un principiu căruia i se supune întreaga activitate jurisdicțională.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederea legală criticată, definind conținutul legal al infracțiunii de trafic de persoane, nu contravine în niciun mod prezumției de nevinovăție. Până la stabilirea prin hotărâre judecătorească definitivă a răspunderii penale pentru comiterea unei infracțiuni de trafic de persoane, cel acuzat este considerat nevinovat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, care au următorul conținut: "(1) Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este încălcată "dacă, fără stabilirea legală prealabilă a culpabilității unui învinuit și, îndeosebi, fără ca acesta din urmă să aibă ocazia să-și exercite drepturile de apărare, o decizie judiciară care îl privește reflectă sentimentul că este vinovat" (Cauza Minelli împotriva Elveției, 1983).

Or, textele legale criticate nu conțin nicio normă care să contravină principiului consacrat de art. 23 alin. (11) din Constituție, menținerea măsurii arestării preventive nefiind consecința directă a definirii de către legiuitor, în virtutea art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, a infracțiunii de trafic de persoane. De altfel, luarea măsurii privative de libertate nu presupune ab initio stabilirea vinovăției și nu implică pronunțarea instanței de judecată asupra fondului, ci numai asupra legalității și temeiniciei arestării preventive.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Ionuț Marius Predescu în Dosarul nr. 1.070/63/2006 (nr. vechi 208/MF/2006) al Tribunalului Dolj - Secția pentru minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 septembrie 2007.