Decizia nr. 670/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Fănică Tucaliuc în Dosarul nr. 122/2004 conex cu Dosarul nr. 323/2004, de Corneliu Păltânea în Dosarul nr. 27/2006 și de instanța de judecată în Dosarul nr. 16/F/2005 ale Tribunalului Militar Teritorial București.

La apelul nominal răspund următorii: personal, autorul excepției, Fănică Tucaliuc, precum și partea Daniela Tatiana Lungu, personal și asistați de apărătorii aleși, autorul excepției, Corneliu Păltânea, precum și părțile Pavel Stoian și Daniel Bucur, Gheorghe Tuluc și Valentin Teodor Munteanu, apărătorii părților Ion Vlăsceanu, Cristian Zavodnik, Florea Iancu și Nela Budacă. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere faptul că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 126D/2007, nr. 127D/2007 și nr. 215D/2007 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Autorii și părțile prezente, precum și apărătorii aleși ai acestora nu se opun conexării celor trei dosare.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, solicită conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 215D/2007 și a Dosarului nr. 127D/2007 la Dosarul nr. 126D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorii Fănică Tucaliuc și Corneliu Păltânea, precum și părțile care au răspuns la apelul nominal solicită admiterea excepției și arată că urmează a fi susținută de avocații prezenți.

Apărătorii aleși ai părților Pavel Stoian, Valentin Teodor Muntean, Cristian Zavodnik, Gheorghe Tuluc, deși arată că au cunoștință de

Decizia Curții Constituționale nr. 610/2007 , solicită admiterea excepției în sensul constatării neconstituționalității textelor legale criticate și prin raportare la principiul referitor la dreptul la un proces echitabil, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Cauza Maszni contra României, 2006.

Apărătorul ales al autorului Corneliu Păltânea, precum și al părții Daniel Bucur solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece de la momentul invocării acesteia și până în prezent Curtea Constituțională a pronunțat

Decizia de admitere nr. 610/2007 .

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece, prin

Decizia nr. 610/2007 , Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 26 ianuarie 2007, 16 ianuarie 2007 și 30 ianuarie 2007, pronunțate în dosarele nr. 122/2004 conex cu Dosarul nr. 323/2004, nr. 27/2006 și nr. 16/F/2005, Tribunalul Militar Teritorial București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Fănică Tucaliuc, Corneliu Păltânea și de instanța de judecată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 15 referitoare la Universalitatea și art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, precum și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, referitoare la Dreptul la un proces echitabil.

Astfel, se invoca Cauza Maszni contra României, prilej cu care instanța europeană a constatat în unanimitate violarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, prin adoptarea dispozițiilor tranzitorii se creează o situație de inegalitate în fața legii, deoarece inculpații ale căror dosare se află deja pe rolul unui tribunal militar trebuie să se supună jurisdicției acestor instanțe, în timp ce inculpații ale căror cauze urmează a fi trimise instanței spre soluționare într-o perioadă următoare ar urma să fie judecați de tribunale civile.

Tribunalul Militar Teritorial București opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu referire precisă la cauza Maszni contra României, are aplicare directă în dreptul intern.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul României consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziția tranzitorie reglementată de

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006

nu este de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Mai mult decât atât, legiuitorul a asigurat posibilitatea soluționării cauzelor penale într-un termen rezonabil, acestea continuând să fie judecate tot de instanțele competente anterior legii de modificare.

De asemenea, dispoziția tranzitorie reglementată de

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006

nu este de natură a aduce atingere dreptului prevăzut de art. 16 din Constituție, deoarece principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, motiv pentru care la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, și la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.

În sfârșit, prin dispozițiile legale criticate legiuitorul, evaluând impactul unei eventuale retrimiteri a cauzei la parchetul sau instanța civilă, a considerat că, în rezolvarea cauzei, trebuie să aibă prioritate principiul soluționării cauzei într-un termen rezonabil.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a beneficia de toate garanțiile menite să le asigure dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil.

De asemenea, dispozițiile tranzitorii sunt norme procedurale de imediată aplicare, care produc efecte numai pentru viitor și se aplică în mod egal fără nicio discriminare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul conținut: "Cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată la parchetele ori instanțele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competența parchetelor sau instanțelor civile, vor continua să fie urmărite ori judecate de parchetele sau instanțele militare."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, s-a mai pronunțat asupra acestor dispozițiilor legale criticate prin

Decizia nr. 610 din 20 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 16 iulie 2007, prilej cu care a constatat că prevederile

art. III alin. (2) și (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi sunt neconstituționale.

Or, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".

Așa fiind, prezenta excepție de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Fănică Tucaliuc în Dosarul nr. 122/2004 conex cu Dosarul nr. 323/2004, de Corneliu Păltânea în Dosarul nr. 27/2006 și de instanța de judecată în Dosarul nr. 16/F/2005 ale Tribunalului Militar Teritorial București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.