Decizia nr. 800/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Ordonanței Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Ritner Erdesz Bela în Dosarul nr. 176/210/2007 al Judecătoriei Chișineu-Criș.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece, contrar prevederilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , autorul acesteia nu a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate și nu a indicat textele din Legea fundamentală pretins a fi încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 176/210/2007, Judecătoria Chișineu-Criș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. Excepția a fost ridicată de Ritner Erdesz Bela într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că " Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

este neconstituțională" deoarece transpune în legislația internă o directivă cu caracter de recomandare a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, referitoare la taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, pentru aplicarea căreia Parlamentul României a solicitat o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2011. Ca atare, această taxă este aplicabilă doar vehiculelor grele de marfă, fără a se putea extinde pentru mijloacele de transport în comun cum sunt autobuzele, autocarele sau chiar autoturismele populației. Or, "statul român introduce o taxă pentru ceea ce nu există, fiindcă nu a creat o infrastructură rutieră", amenzile și sumele ilegale încasate de la contribuabili constituind surse pentru crearea acestei infrastructuri.

Deși, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, Judecătoria Chișineu-Criș a solicitat autorului excepției să indice textele din Constituție pretins a fi încălcate, acesta "nu s-a conformat cerințelor instanței de judecată".

Judecătoria Chișineu-Criș apreciază că textul considerat de autorul excepției a fi încălcat este cel al art. 25 din Constituție, privind libera circulație a persoanelor în țară și în străinătate. Ca atare, opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că dispozițiile cuprinse în

Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale ale art. 115 alin. (7) privind delegarea legislativă, ale art. 139 referitoare la impozite, taxe și alte contribuții și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, neindicarea de către autorul excepției a textelor constituționale încălcate conduce la respingerea excepției ca inadmisibilă, având în vedere dispozițiile

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În legătură cu obligativitatea directivei care a stat la baza emiterii actului normativ criticat, se precizează că, potrivit art. 249 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, aceasta este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, autoritățile naționale având competența de a stabili forma și mijloacele pentru a atinge acest rezultat. Ca atare, în acord cu tratatul și directiva în cauză, tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier a fost introdusă etapizat, chiar înainte ca România să devină stat membru, urmărindu-se armonizarea sistemelor de percepere și instituire a mecanismelor echitabile de suportare a costurilor infrastructurii de către transportatori.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 15/2002

sunt constituționale prin raportare la dispozițiile art. 25 din Legea fundamentală. Dreptul persoanelor fizice la liberă circulație în țară și în străinătate se exercită în condițiile legii, iar actul normativ criticat nu contravine acestui drept, ci instituie tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini începând cu data de 1 iulie 2002, pentru toate categoriile de vehicule, de transport marfă și transport mixt, destinat transportului de marfă și de persoane.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 424/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că în motivarea ei nu se invocă încălcarea niciunui text din Constituție, deși instanța de judecată a solicitat aceasta.

Criticile formulate cuprind doar afirmații cu caracter general. Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește invocarea unui motiv de neconstituționalitate, întrucât astfel ar exercita din oficiu un control de constituționalitate, ceea ce este inadmisibil. În acest sens este și practica jurisdicțională a Curții, de exemplu

Decizia nr. 338 din 18 iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997, și

Decizia nr. 392 din 15 octombrie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997.

Așa fiind, întrucât în cauză nu au fost respectate prevederile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate", excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Ritner Erdesz Bela în Dosarul nr. 176/210/2007 al Judecătoriei Chișineu-Criș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2007.