Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 880/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor

prezumat în vigoare

Data actului: 16 octombrie 2007
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 760 din 9 noiembrie 2007
Citat de: 1 act
Citează: 4 acte
Structură: 1 articol · 10.165 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

OUG nr. 79/2002 13 iunie 2002 (prevederi anume) privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Touring Europabus România" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.231/2/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde partea Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, prin consilier juridic Cristina Elena Crețu, cu delegație depusă la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată întrucât textul legal criticat nu contravine prevederilor din Constituție invocate. Arată în aceste sens că tariful de monitorizare nu reprezintă o sarcină fiscală, ci o modalitate de finanțare extrabugetară pentru exercitarea de către Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației a atribuțiilor legale pe piața comunicațiilor, în sprijinul acestor susțineri invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, de exemplu deciziile nr. 517/2005 și nr. 699/2005. În plus, precizează că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

cuprinde dispoziții cu privire la modalitatea alternativă de calcul al tarifului, prin luarea în considerare a veniturilor rezultate din furnizarea de rețele sau de servicii de comunicații electronice ori din furnizarea de servicii poștale, în locul cifrei de afaceri, astfel că nu se poate reține încălcarea art. 56 din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu contravine prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 8.231/2/2006, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Touring Europabus România" - S.R.L. într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva unei decizii emise de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul consideră că dispozițiile

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

contravin prevederilor constituționale ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece acestea prevăd obligația plății unor "sume exorbitante în avans, pentru anul următor, pentru o activitate din care nu s-a obținut nici un profit sau pe care nu am practicat-o, fiind doar în obiectul de activitate". În plus, se susține că "este neconstituțional să taxezi ceea ce nu este venit, mai ales pentru faptul că societatea noastră nu are ca activitate de bază servicii poștale".

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, reglementarea cuprinsă în

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

fiind în concordanță cu prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Menționează în acest sens că nu se poate reține neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 , care reglementează tariful de monitorizare, față de prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție, întrucât tariful de monitorizare nu poate fi asimilat taxelor sau impozitelor, acesta având altă natură juridică.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2002, astfel cum au fost modificate prin

art. III pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2006

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 2 octombrie 2006. Textul criticat are următorul conținut:

Articolul 48

^1 - "(1) Orice persoană care are calitatea de furnizor de rețele publice de comunicații electronice, furnizor de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau furnizor de servicii poștale are obligația de a plăti către ANRC un tarif de monitorizare anual, în condițiile prevăzute de prezentul capitol, din momentul dobândirii calității de furnizor și până la încetarea acestei calități."

În opinia autorului excepției, acest text legal încalcă dispozițiile art. 56 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor au mai fost examinate prin raportare la aceleași texte constituționale invocate și în prezenta cauză și față de o motivare asemănătoare.

Astfel, prin

Decizia nr. 517 din 11 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 23 noiembrie 2005, Curtea Constituțională a statuat, în esență, că tariful de monitorizare, reglementat de Capitolul VIII^1 din ordonanța de urgență criticată, nu reprezintă o sarcină fiscală în sensul de impozite sau de taxe ce constituie venituri la bugetul de stat, ci este o plată legală pentru activitatea de supraveghere și control al pieței comunicațiilor electronice, desfășurată de Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației. Ca atare, s-a reținut că sumele încasate din tariful de monitorizare datorat se rețin integral ca venituri proprii extrabugetare, cu titlu permanent la dispoziția Autorității, și sunt folosite în conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli aprobat potrivit legii.

În plus, Curtea Constituțională reține că, potrivit

art. 48^5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002 , furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, servicii de comunicații electronice destinate publicului sau furnizorii de servicii poștale sunt obligați să țină contabilitatea în mod distinct în ceea ce privește veniturile obținute din prestarea acestor activități și pot solicita în vederea determinării tarifului luarea în considerare a veniturilor rezultate din furnizarea respectivelor servicii în locul cifrei de afaceri.

În concluzie, Curtea nu poate primi critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

față de prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție și urmează să respingă excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.