Decizia nr. 915/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iași - Comercial și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea că partea Nichita Gheorghe a transmis la dosar concluzii scrise, formulate de avocatul acesteia, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Ulterior, a trimis Curții prin fax o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, susținând că același avocat se află, din motive medicale, în imposibilitate de a se prezenta la termenul de față, noul termen solicitat fiind necesar pentru angajarea altui apărător. Nu anexează nicio dovadă în sensul celor susținute.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, arătând că cererea nu se justifică, în condițiile expuse de magistratul-asistent.

Curtea respinge cererea de amânare și acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepției de neconstituționalitate.

Acesta solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând, în esență, că restrângerile prevăzute prin dispozițiile legale criticate se circumscriu condițiilor enumerate de art. 53 din Constituție, posibilitatea impunerii prin lege a unor limite în ceea ce privește exercitarea dreptului la exprimare sau a dreptului la asociere de către anumite persoane care dețin funcții publice sau prestează activități politice fiind recunoscută și de jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Cauza Oberschlick împotriva Austriei,1991. În plus, nu se poate susține crearea unei situații discriminatorii între categoria consilierilor locali sau județeni și cea a primarilor, atât timp cât aceștia nu se află în situații juridice identice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 709/99/2007, Tribunalul Iași - Comercial și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali". Excepția a fost ridicată de Dumitru Anchidin într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect constatarea nulității absolute a unei hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Iași.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, prin care se instituie o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, restrânge, în mod nejustificat, exercitarea dreptului constituțional la asociere, libertatea de exprimare și libertatea conștiinței a persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sancțiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care să îi reflecte mai bine opțiunile politice. Astfel, dispozițiile legale criticate pun la dispoziția conducerilor locale sau naționale ale unor partide politice o modalitate foarte eficientă de a suprima orice diversitate de opinie în rândurile membrilor de partid care sunt și consilieri locali și de a asigura, astfel, "un vot" al acestora, într-un mod nedemocratic. Deși se recunoaște că scopul dispozițiilor legale criticate este acela de a elimina "traseismul politic", se susține că respectarea principiului pluralismului politic într-o societate democratică și a drepturilor fundamentale invocate reprezintă un imperativ ce trebuie respectat atât de legiuitor, cât și de partidele politice, care trebuie să-și adapteze funcționarea după prevederile Constituției.

În plus, se susține că textul legal criticat instituie și o stare de discriminare între aceeași categorie de persoane - cea a aleșilor locali -, întrucât primarii nu sunt supuși aceleiași reglementări prin care se prevede încetarea de drept a mandatului în situația pierderii calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales, așa cum este cazul consilierilor locali. Astfel,

Legea nr. 393/2004

prevede că și cauză de încetare de drept a mandatului de primar pierderea prin demisie a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, în timp ce pentru consilierii locali legea nu distinge între cauzele ce au determinat pierderea acestei calități.

Tribunalul Iași - Comercial și contencios administrativ apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate, acesta având natura unei măsuri "atât de necesare într-o societate democratică", aceea de a asigura decența și morala politică în rândul aleșilor locali.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

nu conțin niciun fel de prevedere de natură să aducă atingere principiului constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Legea fundamentală, acesta aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii și fără discriminări. Mai mult, se precizează că distincția dintre categoria consilierilor locali sau județeni și cea a primarilor nu vizează calitatea de cetățeni egali în fața legii și a autorităților publice a persoanelor care îndeplinesc mandatele respective, ci privește două categorii diferite de "aleși locali", reglementate în mod corespunzător, în raport cu statutul distinct al acestora. Se mai menționează că prevederile art. 29 alin. (1) și (2) și ale art. 30 alin. (1) și (2) din Constituție, invocate de autorul excepției, nu au incidență în cauză, deoarece textul legal criticat nu cuprinde nicio dispoziție de natură să îngrădească libertatea conștiinței sau libertatea de exprimare. Mai mult,

art. 21 din Legea nr. 393/2004

stabilește că "Aleșii locali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, nu pot fi reținute nici criticile vizând încălcarea art. 40 din Constituție, deoarece textul legal criticat nu împiedică exercitarea dreptului de asociere, "ci stabilește o cauză de încetare a mandatului de consilier local/județean, ca o consecință a pierderii calității de membru al partidului politic/organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, indiferent de motivul acestei pierderi -, aceasta din urmă calitate fiind, de altfel, cea care a asigurat dobândirea mandatului respectiv."

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Principiul egalității, invocat în cauză, nu înseamnă uniformitate, astfel încât situațiile obiectiv diferite în care se află diferiți cetățeni impun și un tratament juridic distinct, fără ca aceasta să reprezinte un privilegiu pentru unii și discriminare pentru alții. În plus, susține că dispozițiile art. 29 alin. (1) și (2), art. 30 alin. (1) și (2), art. 40 și art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauza de față.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare și motivării autorului, dispozițiile " art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 . Textul criticat are următorul conținut: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales."

În opinia autorului excepției, textul de lege atacat contravine, în ordinea invocării lor, prevederilor constituționale ale art. 40 - "Dreptul de asociere", art. 53 -"Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 30 alin. (1) și (2) cu privire la libertatea de exprimare, art. 29 alin. (1) și (2) cu referire la libertatea conștiinței și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Examinând prezenta cauză, Curtea Constituțională reține că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali instituie, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, un nou caz - "pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale" pe a cărei listă a fost ales.

Curtea reține că aceste dispoziții au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului.

Curtea constată că textul criticat nu conține prevederi contrare dispozițiilor art. 16 din Constituție, acesta aplicându-se deopotrivă consilierilor locali sau județeni care și-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări. Cât privește pretinsa discriminare între consilierii locali sau județeni, pe de o parte, și primari, pe de altă parte, se observă că distincția pe care o face textul asupra modalității de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleși locali, supuși unui statut distinct atât prin

Legea nr. 393/2004 , cât și prin

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 .

Asupra celorlalte prevederi constituționale invocate de autorul excepției - art. 29 alin. (1) și (2), art. 30 alin. (1) și (2), art. 40 și art. 53, Curtea constată că acestea nu au incidență asupra cauzei de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iași - Comercial și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2007.