Legea nr. 1/1971

Articolul 1

Comerțul exterior al Republicii Socialiste România se înfăptuiește în conformitate cu politica partidului și statului privind dezvoltarea relațiilor economice externe cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate țările socialiste și cu celelalte tari ale lumii, indiferent de oranduirea lor social-politica, pe baza respectării suveranității și independentei naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.

Articolul 2

În Republica Socialistă România comerțul exterior este monopol de stat și se exercită în condițiile prezentei legi.

Articolul 3

Prin activitatea de comerț exterior, în sensul prezentei legi, se înțeleg operațiunile comerciale sau de cooperare economică și tehnico-științifică în raporturile cu strainatatea, privind: vînzarea, cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transportul și expeditiile internaționale, proiectarea și executarea de lucrări, asistența sau colaborarea tehnica, vînzarea sau cumpărarea de licențe pentru folosirea brevetelor de invenții sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea și comisionul, operațiunile financiar-valutare, asigurările, turismul și, în general, orice acte sau fapte de comerț, precum și prospectarile, ofertele, demersurile, tratativele și înțelegerile privind asemenea operațiuni.

Introducerea sau scoaterea din țara, definitivă sau temporară, prin colete sau de către călători, de bunuri destinate uzului sau consumului personal sau familial, conform dispozițiilor legale, nu constituie activitate de comerț exterior.

Articolul 4

Conducerea generală a relațiilor economice externe ale Republicii Socialiste România se exercită de Consiliul de Miniștri.

Articolul 5

Ministerul Comerțului Exterior asigura înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul comerțului exterior și cooperării economice și tehnice internaționale.

Ministerul Comerțului Exterior împreună cu ministerele economice și cu celelalte organe centrale elaborează planul de comerț exterior și de cooperare economică și tehnica internationala; răspund de realizarea lui.

Articolul 6

Ministerele și alte organe de stat și cooperatiste, titulare de plan, răspund direct, fiecare în sectorul sau, de aplicarea în practica a politicii partidului și statului în domeniul relațiilor economice externe, de îndeplinirea planului de comerț exterior și de organizarea activității de comerț exterior.

Articolul 7

Operațiunile de comerț exterior se realizează direct de către centrale industriale, unități cu statut de centrala și alte unități producătoare, prestatoare de servicii sau care executa lucrări - autorizate în acest scop - și de către întreprinderile specializate de comerț exterior.

Fiecare întreprindere producătoare se ocupa nemijlocit și răspunde de activitatea de comerț exterior, chiar dacă nu intra direct în relații cu piața străină, ci își realizează aceasta activitate prin intermediul centralei sau al unei întreprinderi specializate de comerț exterior.

Conducătorul unității economice autorizate sa desfășoare activități de comerț exterior poarta răspunderea realizării planului de export și import și semnează contractele externe, putând da împuterniciri și altor membri și conducerii unității să semneze contracte externe.

Principalele contracte de import și export - în mod deosebit exportul și importul de utilaje complexe și acțiunile de cooperare în producție - sînt semnate de directorul general al centralei industriale sau al unității cu statut de centrala, chiar dacă centrala sau unitatea respectiva acționează pe piețele externe prin intermediul altei unități de comerț exterior.

Articolul 8

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și unitățile producătoare - centrale industriale, unități cu statut de centrala, fabrici, uzine - sînt obligate să asigure aprovizionarea ritmica, sa organizeze producția la nivel tehnic ridicat și sa ia măsuri de desfacere integrală a produselor.

Ciclul de producție se consideră încheiat odată cu valorificarea producției și încasarea efectivă a contravalorii acesteia.

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și unitățile producătoare trebuie să organizeze cu prioritate producția destinată exportului.

În cazul nerealizarii exportului pe ministere sau alte organe - titulare de plan - sau pe unități producătoare, din cauza nelivrarii producției la export, chiar dacă producția globală a fost îndeplinită, se considera ca planul nu a fost îndeplinit cu valoarea producției nelivrate. Pentru unitatea producătoare livrarea produsului destinat exportului se considera realizată atunci cînd produsul a fost receptionat conform reglementărilor legale. În același mod este considerată realizarea planului și pentru unitățile producătoare care participa la fabricarea produsului finit destinat exportului cu anumite subansamble, piese, materii prime și materiale.

În cazul valorificării superioare a mărfurilor pe piețele externe sau a depășirii exporturilor și obținerii de valuta suplimentară prin depășirea planului de încasări valutare, unitățile producătoare și organizațiile de comerț exterior vor beneificia de stimulente suplimentare, în condiții ce vor fi stabilite de Consiliul de Miniștri.

Articolul 9

În vederea asigurării unei eficiente cat mai ridicate a activității de comerț exterior, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și unitățile producătoare sînt obligate sa pună în fabricație pentru export acele produse prin care se asigura o valorificare superioară a materiilor prime, la un nivel tehnic calitativ ridicat și sînt competitive pe piețele externe.

În vederea creșterii competitivitatii pe piețele externe, ministerele, centralele industriale și unitățile cu statut de centrala, unitățile producătoare, institutele de cercetări și proiectari sînt obligate sa ia măsuri pentru modernizarea și reînnoirea continua a produselor destinate exportului, pentru cercetarea, proiectarea, asimilarea și introducerea în fabricație de produse care să aibă calități tehnice de nivel mondial și să se realizeze la costuri de producție scăzute.

Articolul 10

Unitățile producătoare pot introduce în fabricație numai acele mărfuri pentru care este asigurata desfacerea pe piața interna și pe piețele externe. Pentru a-și asigura necesarul de comenzi externe, pe perioade cat mai lungi, unitățile producătoare trebuie să prospecteze sistematic piețele externe, să între în raporturi de cooperare cu întreprinderi și firme din alte tari, sa adapteze producția cererilor de pe piețele străine.

Articolul 11

Centralele industriale, unitățile cu statut de centrala și întreprinderile de comerț exterior trebuie să acționeze pe piețele externe pentru obținerea unor prețuri avantajoase la export, la import, la executare de lucrări și la prestariile de servicii.

Articolul 12

Unitățile care produc pentru export și cele care beneficiază de importuri trebuie să aibă în vedere, încă de la elaborarea planurilor, asigurarea unei valorificari cat mai bune a produselor exportate și o utilizare cat mai rațională a mijloacelor financiare necesare importurilor.

În activitatea de aprovizionare tehnico-materială trebuie să se aibă în vedere utilizarea în primul rând a posibilităților interne, inclusiv utilizarea de inlocuitori ai unor materii prime și materiale.

Articolul 13

Fiecare unitate producătoare trebuie să tinda nu numai spre a-și crea în întregime - din activități proprii - mijloacele valutare necesare pentru asigurarea importurilor, ci și sa realizeze plusuri de valuta necesare economiei naționale.

Pentru fiecare titular de plan - prin planurile valutare - se va stabili volumul încasărilor și plăților în valută, determinandu-se încasările excedentare pentru titularii de plan care sînt prevăzuți să aibă exporturi mai mari decât importurile, sau necesarul suplimentar de valuta pentru titularii de plan care sînt prevăzuți cu exporturi mai mici decât importurile.

Ministerele, alte organe centrale, centralele industriale și unitățile cu statut de centrala, întreprinderile producătoare care au sarcina de a vărsa statului o parte din încasările valutare, vor putea sa angajeze importuri numai în măsura în care au efectuat trimestrial vărsămintele de valuta stabilite.

Articolul 14

Valuta rezultată din export, executare de lucrări, prestări de servicii și din alte activități de comerț exterior, se cedează statului prin Banca Română de Comerț Exterior.

Valuta necesară pentru plata importurilor, serviciilor și pentru alte activități de comerț exterior se obține de la stat prin Banca Română de Comerț Exterior.

Valuta cedata sau obținută se decontează în lei, potrivit normelor legale.

Sumele în lei obținute din valorificarea produselor la export și din alte activități de comerț exterior, cat și cele necesare pentru plata importurilor se cuprind direct în gestiunea proprie a unităților economice, conform reglementărilor legale.

Articolul 15

Raporturile dintre unități cu sarcini de comerț exterior și bănci se întemeiază pe principii economice.

În acest scop:

a) băncile sînt autorizate sa acorde credite în valută unităților economice cu activitate de comerț exterior și sa constituie depozite în valută pentru aceste unități din încasările realizate peste prevederile din planul anual;

b) unitățile cu activitate de comerț exterior pot obține, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan de import și export, credite în valută pentru nevoi temporare, dacă fac dovada ca au posibilități reale pentru restituirea la timp a valutei împrumutate;

c) pentru creditele acordate și depozitele constituite, băncile percep și plătesc dobînda în valută;

d) băncile percep comisioane pentru serviciile pe care le prestează unităților economice.

Articolul 16

Schimburile economice externe ale Republicii Socialiste România se realizează pe baza planului de comerț exterior și de cooperare economică și tehnica internationala și a balanței de plati externe, care constituie părți componente ale planului de stat privind dezvoltarea economiei naționale.

Articolul 17

Unitățile producătoare, cu sprijinul, după caz, al centralelor industriale, unităților cu statut de centrala, ministerelor, altor organe centrale și al comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, își elaborează planul de export, import și cooperare economică și tehnica internationala pe baza prospectarii piețelor externe, a studiilor proprii și a contractelor externe.

Planul de export, import și cooperare economică și tehnica internationala al unităților producătoare sta la baza elaborării planului de comerț exterior și cooperare economică și tehnica internationala al centralelor industriale și unităților cu statut de centrala, al ministerelor, organelor centrale, al consiliilor populare județene și al municipiului București.

Pe baza propunerilor ministerelor și ale celorlalte organe centrale, Ministerul Comerțului Exterior și Comitetul de Stat al Planificarii întocmesc planul de comerț exterior și de cooperare economică și tehnica internationala pe ansamblul economiei și, împreună cu Ministerul Finanțelor, Banca Naționala a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior, elaborează balanța de plati externe, corelandu-se cu celelalte secțiuni ale planului de dezvoltare a economiei naționale, ținînd seama de directivele de dezvoltare a economiei naționale, de asigurarea eficientei și echilibrului schimburilor, precum și de angajamentele externe.

Articolul 18

Pe baza legii planului de stat, Consiliul de Miniștri stabilește sarcinile de plan privind comerțul exterior și cooperarea economică și tehnica internationala pe ministere, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.

Articolul 19

Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București repartizează sarcinile de export, import și cooperare economică și tehnica internationala pe centrale, unități cu statut de centrala și alte unități economice subordonate, precum și pe întreprinderile de comerț exterior.

În același mod se procedează și în ceea ce privește repartizarea planului de încasări și plati în valută.

Articolul 20

Centralele, unitățile cu statut de centrala, repartizează sarcinile de export, import și cooperare economică și tehnica internationala pe unitățile productive, care executa lucrări sau prestează servicii, precum și pe unitățile de comerț exterior subordonate lor.

Articolul 21

Activitatea de comerț exterior se organizează în raport cu cerințele dezvoltării economice și sociale ale Republicii Socialiste România.

Consiliul de Miniștri stabilește formele concrete de organizare a acestei activități, precum și unitățile economice care au dreptul să efectueze direct operațiuni de comerț exterior.

Articolul 22

Unitățile economice cu activități de comerț exterior au, potrivit obiectului lor de activitate, următoarele atribuții principale:

a) elaborarea planului de export și import pe baza studiilor proprii, prospectarii piețelor externe și a contractelor încheiate cu partenerii străini;

b) realizarea integrală a sarcinilor de export și import și a planului de încasări și plati în valută, încheierea nemijlocită de contracte externe sau participarea la încheierea contractelor externe de către unitățile autorizate sa desfășoare activități de comerț exterior;

c) organizarea producției destinate exportului și asimilarea de noi produse și sortimente cu caracteristici tehnice și economice superioare, cerute pe piețele externe;

d) valorificarea superioară a mărfurilor pe piețele externe și creșterea eficientei exportului, asigurând competitivitatea mărfurilor, calitatea, condițiile de prezentare, de ambalaj și de livrare sau a altor condiții care pot influența nivelul prețurilor externe;

e) executarea de proiecte, lucrări de construcții-montaj și prestarea de servicii în străinătate, în condiții competitive de calitate, preț, termen și eficienta economică;

f) respectarea obligațiilor și asigurarea valorificării drepturilor ce le revin din contractele încheiate cu partenerii externi, luînd măsuri de îndeplinire a acestora;

g) îndeplinirea obligațiilor ce le revin pentru realizarea parametrilor tehnico-economici ai utilajelor și instalațiilor importate;

h) buna gospodărire a materiilor prime, materialelor și altor bunuri provenite din import;

i) participarea la târguri și expoziții în străinătate, realizarea în termen a exponatelor și prezentarea acestora, organizarea reclamei comerciale, asigurarea materialelor de propaganda comercială, cataloage, prospecte și alte materiale pentru produsele din nomenclatorul lor;

j) organizarea de depozite și magazine proprii de prezentare și vânzare a produselor în străinătate;

k) trimiterea în străinătate de delegați permanenți sau temporari și stabilirea altor forme de reprezentare în exterior;

l) asigurarea - în cadrul planului de import - a aprovizionarii unităților subordonate cu produsele din import;

m) organizarea, potrivit reglementărilor în vigoare, a cooperării în producție cu firme și organizații din străinătate, atît pentru nevoile interne, cat și pentru export și încheierea de convenții, în limita competentelor ce le revin;

n) selecționarea și pregătirea personalului necesar activității de comerț exterior.

Articolul 23

Unitățile economice poducatoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import, precum și cele prestatoare de servicii sau care executa lucrări pentru străinătate și care nu sînt autorizate sa încheie direct contracte cu partenerii externi, efectuează activitățile de comerț exterior prin intermediul unităților autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior, pe baza contractuală.

Aceste unități pot participa împreună cu organizațiile de comerț exterior la prospectarea piețelor externe, la negocierea și contractarea produselor proprii.

Articolul 24

Întreprinderile specializate de comerț exterior au, potrivit obiectului lor de activitate, următoarele atribuții principale:

a) îndeplinirea planului de export și valorificarea superioară a mărfurilor pe piața externa;

b) îndeplinirea planului de import în condițiile de calitate și la termenele necesare unităților beneficiare de importuri;

c) negocierea și încheierea de contracte externe la prețurile cele mai avantajoase, în condiții de plată și de derulare care să fie în concordanta cu interesele și posibilitățile financiare și de producție ale unităților economice producătoare sau beneficiare;

d) prospectarea permanenta și sistematica a pieței externe și informarea unităților producătoare asupra nivelului prețurilor și tendințelor pieței externe la produsele care fac obiectul lor de activitate;

e) sprijinirea unităților producătoare în orientarea și adaptarea producției la cerințele pieței externe, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale și de forta de muncă.

De asemenea, îndeplinesc atribuțiile prevăzute la articolul 22 lit. a, e, i, j, k și n.

Pentru executarea sarcinilor de plan ce le revin, întreprinderile de comerț exterior încheie cu organizațiile economice române contracte economice de comerț exterior pe bază de comision sau rabat comercial.

Întreprinderile de comerț exterior pot efectua și cumpărări de mărfuri, pentru a le vinde pe contul lor la export.

Articolul 25

Pentru realizarea operațiunilor de comerț exterior, centralele, unitățile cu statut de centrala și celelalte organizații economice autorizate să efectueze activități de comerț exterior au autonomie în prospectarea pieței, alegerea partenerilor externi, negocierea și încheierea contractelor, cu respectarea dispozițiilor legale.

Articolul 26

Organizațiile economice autorizate sa desfășoare activitate de comerț exterior pot face și operațiuni de cumpărări-revanzari pe alte piețe.

Articolul 27

Organizațiile economice de interes republican care desfășoară activitate de comerț exterior se înregistrează la Ministerul Finanțelor, iar cele de interes local se înregistrează la administrația financiară în a carei raza de activitate își au sediul.

Articolul 28

Raporturile contractuale cu partenerii externi, precum și modificarea acestor raporturi se constata în forma scrisă cu respectarea condițiilor pentru validitatea convențiilor, luându-se toate garanțiile necesare pentru apărarea intereselor economiei naționale.

Articolul 29

Orice import sau export se realizează numai pe bază de autorizație eliberata de Ministerul Comerțului Exterior, pentru fiecare produs sau grupa de produse.

Pe baza aprobării Consiliului de Miniștri, pot fi supuse regimului autorizațiilor de export și import și alte operațiuni de comerț exterior.

Unitățile cu activitate de comerț exterior solicita Ministerului Comerțului Exterior autorizații de export sau de import.

Articolul 30

Ministerul Comerțului Exterior poate introduce restrictii sau interzice importul sau exportul unor mărfuri în scopul echilibrarii balanței plăților externe.

De asemenea, la propunerea organelor centrale interesate, Ministerul Comerțului Exterior poate introduce restrictii sau interzice importul sau exportul unor mărfuri în scopul ocrotirii sănătății publice, al apărării naționale și securității statului.

Articolul 31

Ministerele și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, precum și organizațiile centrale cooperatiste și obștești exercita, în domeniul activității de comerț exterior, următoarele atribuții principale:

a) îndrumă, coordonează și controlează organizațiile economice și intrepridnerile din subordinea lor, care desfășoară activitatea de comerț exterior și cooperare economică și tehnica;

b) elaborează propuneri privind planul de import și export, proportiile, structura și orientarea schimburilor comerciale în perspectiva; urmăresc și răspund de realizarea planului de comerț exterior din sectorul lor de activitate, în mod ritmic, asigurând cu prioritate mărfurile contractate la export;

c) organizează și orienteaza producția destinată exportului pe baza studierii și prospectarii cererii și tendințelor pieței externe;

d) sprijină unitățile producătoare subordonate pentru a asigura calitatea, competitivitatea și valorificarea superioară a mărfurilor pe piața externa, îndrumă și controlează unitățile cu activitate de comerț exterior subordonate în ce privește realizarea prețurilor interne și externe;

e) asigura, în condițiile legii, eficienta investițiilor realizate cu instalații complexe din import;

f) negociaza și încheie, în condițiile legii, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior, sau direct, atunci cînd sînt împuternicite, acorduri, convenții și protocoale de cooperare economică și tehnica cu alte state, precum și înțelegeri cu firme străine;

g) asigura, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior, și îndeplinesc obligațiile ce le revin din înțelegerile încheiate cu alte state în domeniul relațiilor economice externe;

h) coordonează, sprijină și răspund de participarea unităților din subordine la târgurile și expozițiile internaționale și alte forme de propaganda și reclama comercială în străinătate;

i) organizează selecționarea și instruirea sistematica a personalului care lucrează în sectoarele de comerț exterior din unitățile subordonate;

j) asigura, cu avizul Ministerului Comerțului exterior, participarea, formele și condițiile de reprezentare permanenta în străinătate, a sectoarelor și activităților de comerț exterior care le revin.

Articolul 32

Ministerele și celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, precum și organizațiile centrale cooperatiste și obștești sînt obligate ca, înainte de trimiterea unor delegații economice în străinătate, sa examineze împreună cu Ministerul Comerțului Exterior oportunitatea și sarcinile concrete care fac obiectul deplasarilor respective; de asemenea, după terminarea misiunii în străinătate, delegatiile economice au obligația sa informeze Ministerul Comerțului Exterior asupra problemelor economice discutate, rezultatelor obținute, măsurilor stabilite, precum și asupra altor aspecte care interesează relațiile economice externe.

Articolul 33

Ministerele, precum și alte organe centrale și locale cu activitate de comerț exterior pot organiza în cadrul lor compartimente distincte de comerț exterior sub forma unor direcții generale, direcții, oficii, servicii de export-import-cooperare, în funcție de volumul și complexitatea sarcinilor de comerț exterior.

Articolul 34

Ministerul Comerțului Exterior, în vederea aplicării în practica a politicii economice externe stabilite de partid și de stat, asigurării echilibrului și eficientei schimburilor economice cu strainatatea, exercita următoarele atribuții principale:

a) întocmește planul de comerț exterior și cooperare economică și tehnica internationala, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii;

b) exercita controlul și îndrumarea generală asupra exportului și importului și răspunde direct de modul cum se realizează planul de comerț exterior;

c) participa, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, Banca Naționala a Republicii Socialiste România și Banca Română de Comerț Exterior, la elaborarea și realizarea balanței de plati externe;

d) asigura lărgirea continua a relațiilor comerciale externe ale tarii și promovarea cooperării economice și tehnice internaționale; negociaza și încheie acorduri, convenții și protocoale, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, precum și alte înțelegeri comerciale și de cooperare economică și tehnica, urmărește și răspunde de realizarea acestora;

e) elaborează, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, programe anuale și de perspectiva cu privire la promovarea și dezvoltarea schimburilor economice internaționale;

f) urmărește, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, obținerea de facilități și tratament preferențial din partea altor state;

g) asigura contactele și participarea Republicii Socialiste România și unitățile cu activitate de comerț exterior la organismele economice internaționale;

h) coordonează și controlează nivelul prețurilor externe în valută, practicate de organizațiile economice la produsele de export și import;

i) urmărește creșterea continua a eficientei comerțului exterior, în care scop ia măsuri de prospectare sistematica a piețelor externe, studiază tendintele imediate și de perspectiva de pe piețele externe și elaborează pe aceasta baza analize și propuneri, informează operativ ministerele și unitățile economice interesate pentru a lua măsurile care se impun;

j) îndrumă și controlează activitatea de comerț exterior a organizațiilor economice care efectuează asemenea activitate, indiferent de subordonarea lor;

k) eliberează autorizații de export și import, urmărind realizarea unor schimburi echilibrate și eficiente, în concordanta cu prevederile planului de stat, balanței de plati externe și cu obligațiile asumate prin acorduri, convenții și alte obligații externe;

l) organizează, în condițiile prevăzute de lege, reprezentantele economice permanente în străinătate, asigura îndrumarea și controlul lor în problemele concrete de comerț exterior și cooperare economică și tehnica internationala;

m) colaborează cu Ministerul Învățămîntului la îmbunătățirea programelor învățămîntului superior și liceelor de specialitate, care să asigure pregătirea temeinica a cadrelor necesare activității de comerț exterior: elaborează - în colaborare cu alte ministere - programe de școlarizare periodică a cadrelor care lucrează în domeniul comerțului exterior;

n) editează lucrări și publicații în domeniul comerțului exterior;

o) asigura și controlează aplicarea legilor, decretelor și hotărârilor Consiliului de Miniștri în domeniul schimburilor economice externe și al activității vamale.

Articolul 35

În exercitarea atribuțiilor Ministerului Comerțului Exterior, ministrul comerțului exterior emite instrucțiuni și alte norme cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, organele centrale și organizațiile economice cu activitate de comerț exterior.

Articolul 36

În unele centrale importante din țara se pot înființa oficii sau birouri subordonate Ministerului Comerțului Exterior, pentru sprijinirea și îndrumarea unităților producătoare în promovarea exporturilor și acțiunilor de cooperare și în desfășurarea activității lor de comerț exterior.

Articolul 37

Ministerul Comerțului Exterior, împreună cu Direcția Centrala de Statistica, elaborează sistemul informațional în domeniul comerțului exterior, urmărește și raportează realizarea planului de comerț exterior. În acest scop, ministerele, celelalte organe centrale, unitățile cu activități de comerț exterior, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București sînt obligate să asigure datele și informațiile necesare.

Articolul 38

Comitetul de Stat al Planificarii întocmește, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior, planul de comerț exterior, ca parte integrantă a planului de stat.

Comitetul de Stat al Planificarii ia măsuri în colaborare cu ministerele și alte organe - titulare de plan - ca la întocmirea planului de dezvoltare a economiei naționale să se prevadă fondul de mărfuri destinate exportului, care să asigure echilibrul balanței de plati externe, creșterea continua a eficientei comerțului exterior prin îmbunătățirea structurii exporturilor și importurilor, stabilitatea schimburilor economice cu strainatatea și respectarea angajamentelor externe.

În colaborare cu ministerele și alte organe centrale, duce tratative cu organele centrale de planificare și economice din țările socialiste și din alte tari cu privire la problemele colaborării, specializării și cooperării economice în perspectiva.

Articolul 39

Ministerul Finanțelor verifica respectarea prevederilor cu caracter valutar din legi, decrete, precum și din hotărîri ale Consiliului de Miniștri, urmărind apărarea intereselor financiare ale statului, controlează - împreună cu Ministerul Comerțului Exterior - operațiile de comerț exterior, executare de lucrări și prestări de servicii, precum și orice alte operații din care rezultă drepturi sau obligații valutare, propunand măsuri pentru creșterea eficientei activității economice externe. Îndrumă și verifica activitatea celorlalte organe care - potrivit legii - exercita controlul financiar în aceste probleme și sectoare de activitate.

Articolul 40

Băncile, prin activitatea de creditare, de decontare, prin regimul dobânzilor, sprijină și exercită un control sistematic asupra realizării producției pentru export, determinând luarea de măsuri care să ducă la dezvoltarea exportului, creșterea eficientei schimburilor economice și cheltuirea cu economicitate a fondurilor valutare.

Banca Română de Comerț Exterior dezvolta permanent relațiile cu băncile în străinătate și încheie aranjamente și convenții cu acestea pentru fructificarea disponibilităților bancare care să contribuie la sprijinirea dezvoltării schimburilor economice ale Republicii Socialiste România cu alte state. În acest scop, Banca Română de Comerț Exterior urmărește evoluția conjuncturii financiare și monetare internaționale, dezvolta contactele cu instituțiile financiare și bancare internaționale și poate organiza reprezentante proprii pe principalele piețe monetare.

Articolul 41

Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Comerțului Exterior și băncile au obligația de a urmări creșterea permanenta a eficientei comerțului exterior, de a veghea la menținerea unei balante de plati externe echilibrate și participa la elaborarea unui plan valutar corespunzător.

Articolul 42

Ministerul Afacerilor Externe acționează pentru promovarea relațiilor economice ale României cu celelalte state, răspunde pentru realizarea de acorduri și înțelegeri care să faciliteze lărgirea schimburilor economice, cooperarea economică și tehnico-științifică ale Republicii Socialiste România cu alte state.

Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior, acorda ajutor permanent și operativ tuturor ministerelor și organizațiilor economice române în relațiile pe care acestea le au cu organisme și firme din alte state.

Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Comerțului Exterior, cu alte ministere și organe centrale, potrivit competentei lor, asigura participarea Republicii Socialiste România la organismele economice internaționale.

Articolul 43

Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior, asigura aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale privitoare la expediția și transporturile internaționale, controlează îndeplinirea de către unitățile din subordine a obligațiilor ce decurg din acestea și răspunde de îndeplinirea planului de transporturi internaționale.

Ministerul Transporturilor răspunde de folosirea eficienta a mijloacelor de transport românești în traficul internațional.

Articolul 44

Ministerul Turismului elaborează, în colaborare cu celelalte organe centrale și locale interesate, planul de încasări și plati în valută pentru activitatea de turism și răspunde de realizarea lui.

Articolul 45

Organizațiile centrale cooperatiste pot efectua operațiuni de export, import, executare de lucrări, prestări de servicii și alte operațiuni de comerț exterior în condițiile legii, prin unitățile lor autorizate.

Articolul 46

Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor înfăptuiește, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, politica partidului și statului în domeniul calității și al controlului tehnic de calitate al produselor, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității de comerț exterior.

Articolul 47

Camera de Comerț a Republicii Socialiste România este o organizație obsteasca din care fac parte de drept organele și organizațiile care desfășoară activitate de comerț exterior. Pot fi membri ai Camerei de Comerț ai Republicii Socialiste România și alte organizații socialiste, precum și oameni de știința sau specialiști în probleme de comerț exterior.

Camera de Comerț a Republicii Socialiste România contribuie la dezvoltarea și întărirea legăturilor economice ale Republicii Socialiste România prin dezvoltarea de relații cu organizații internaționale similare, firme, organizații economice și asociații profesionale din străinătate, prin organizarea de târguri și expoziții în țara sau în străinătate, prin acțiuni de propaganda economică și comercială, precum și prin alte mijloace prevăzute de lege.

Camera de Comerț a Republicii Socialiste România, prin organele sale, asigura: protejarea drepturilor de proprietate industriale; controlul calitativ și cantitativ al mărfurilor din mandatul clienților săi; editarea de publicații periodice, cataloage, prospecte.

Pe lîngă Camera de Comerț a Republicii Socialiste România funcționează Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerț exterior.

Articolul 48

Șeful misiunii diplomatice, în calitate de reprezentant al statului român, poarta răspunderea pentru dezvoltarea cooperării economice și tehnico-științifice, pentru lărgirea continua și realizarea schimburilor comerciale dintre Republica Socialistă România și țara în care este acreditat.

Șeful misiunii diplomatice trebuie să cunoască temeinic posiblitatile României și ale tarii în care este acreditat, de cooperare economică și tehnico-științifică, de largire a comerțului exterior și sa acționeze pentru folosirea acestor posibilități în vederea dezvoltării continue a schimburilor economice dintre România și țara respectiva.

Secția sau agenția economică, precum și alte reprezentate economice permanente sau temporare în țara respectiva, sînt subordonate și răspund de activitatea lor și în fața șefului misiunii diplomatice; de asemenea, orice delegație economică care se deplaseaza într-o țara străină este obligată sa informeze și să se consulte cu șeful misiunii diplomatice asupra problemelor care fac obiectul deplasarii sale.

Șeful misiunii diplomatice acorda sprijinul necesar secției sau agenției economice, tuturor reprezentantelor economice, permanente sau temporare, precum și delegatiilor economice pentru ca acestea să-și poată realiza în bune condiții sarcinile ce le revin.

Articolul 49

Ministerul Comerțului Exterior, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, organizează reprezentarea economică permanenta în străinătate prin secții economice ale misiunilor diplomatice, agenții comerciale, birouri comerciale și alte forme de reprezentare, în funcție de necesitățile schimburilor economice și specificul tarii respective, purtînd denumiri și funcționînd în condițiile convenite cu autoritățile din țara de reședința.

Secțiile economice, agențiile comerciale, birourile comerciale și celelalte forme de reprezentare funcționează conform normelor și orientarilor generale date în comun de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului Exterior, iar în problemele specifice de comerț exterior, după instrucțiunile Ministerului Comerțului Exterior; ele sînt subordonate Ministerului Comerțului Exterior, în fața căruia poarta răspunderea pentru activitatea depusa.

Articolul 50

Secțiile economice ale misiunilor diplomatice, agențiile comerciale și celelalte forme de reprezentare răspund de dezvoltarea continua a schimburilor economice ale Republicii Socialiste România cu țara în care își desfășoară activitatea, în care scop le revin următoarele atribuții și sarcini principale:

a) sa cunoască economia țărilor de reședința, realizarile în domeniul economic și tehnic, tendintele de dezvoltare și conjuncturale ale acestora;

b) să facă cunoscute realizarile în domeniul economic și tehnico-științific al Republicii Socialiste România, produsele românești și posibilitățile de schimburi comerciale și de cooperare ale organizațiilor economice române;

c) sa prospecteze permanent piața, sa urmărească continuu conjunctura pieței și sa informeze operativ Ministerul Comerțului Exterior și ministerele sau unitățile economice interesate, făcînd propuneri de folosire a piețelor sau conjuncturii favorabile;

d) sa ia toate măsurile care se impun pentru realizarea sarcinilor de export și import în țara sau zona geografică în care își desfășoară activitatea;

e) sa stabilească și sa mențină legături permanente pe linie economică cu autoritățile din țara de reședința pentru crearea condițiilor necesare realizării sarcinilor de comerț exterior;

f) să facă propuneri privind lărgirea schimburilor comerciale și dezvoltarea cooperării economice și tehnico-științifice cu țara de reședința;

g) sa urmărească și sa sprijine îndeplinirea prevederilor acordurilor comerciale și altor înțelegeri bilaterale de cooperare economică și tehnico-științifică, precum și a protocoalelor sesiunilor comisiilor mixte, de cooperare economică și tehnica internationala;

h) sa coordoneze și sa sprijine activitatea de reclama comercială, să prezinte propuneri de participare la expoziții, târguri internaționale și alte manifestări cu caracter economic și comercial în țara de reședința;

i) sa elaboreze studii conjuncturale privind țara unde activează; sa elaboreze propuneri privind organizarea și adaptarea în perspectiva a producției de export la cerințele pieței respective; sa informeze operativ despre situația prețurilor pe piața respectiva;

j) să facă propuneri privind formele de organizare a desfacerii produselor respective, ținînd seama de specificul mărfurilor și al piețelor, urmărind o apropiere cat mai mare a producătorilor români de consumatorii externi ai mărfurilor respective.

Articolul 51

Secțiile economice ale misiunilor diplomatice, agențiile și birourile comerciale din străinătate coordonează activitatea tuturor reprezentanților permanenți sau temporari ai unităților industriale, unităților cu statut de centrala, întreprinderilor de comerț exterior, ai misiunilor economice, actionand în strânsă unitate și sub îndrumarea și controlul șefului misiunii diplomatice.

Articolul 52

În vederea realizării sarcinilor de export sau import, unitățile cu activitate de comerț exterior pot fi reprezentate în străinătate prin delegați permanenți sau temporari, birouri tehnice și comerciale, societăți proprii sau cu participare străină, reprezentanți locali, precum și alte forme proprii, în funcție de specificul pieței și condițiile concrete din fiecare țara.

Trimiterea de delegați permanenți în străinătate se face cu acordul Ministerului Comerțului Exterior.

Articolul 53

Atribuțiile principale ale reprezentanților în străinătate ai centralelor industriale, unităților cu statut de centrala, fabricilor, uzinelor și întreprinderilor specializate de comerț exterior sînt următoarele:

a) să asigure realizarea sarcinilor de comerț exterior ale unităților pe care le reprezintă pentru țara respectiva;

b) sa stabilească legături directe cu conducerile firmelor și întreprinderilor străine;

c) sa prospecteze piețele externe în vederea creșterii volumului și diversificării exporturilor, sporirii eficientei operațiunilor de comerț exterior;

d) sa întocmească studii și analize conjuncturale pentru sectoarele și produsele pe care le reprezintă pe piața respectiva;

e) să asigure o informare larga asupra realizarilor în domeniul sectorului pe care îl reprezintă și asupra posibilităților de export ale sectorului respectiv;

f) sa urmereasca executarea contractelor de export și import, prestări de servicii și executări de lucrări;

g) sa rezolve unele probleme legate de exportul produselor, care sînt: urmărirea comportării în exploatare a mașinilor și utilajelor în perioada de garanție, asigurarea asistenței tehnice necesare, organizarea service-ului;

h) sa initieze și sa urmărească realizarea de acțiuni de cooperare economică și tehnica pe bază de contracte de lungă durata în domeniul de activitate al organizațiilor economice pe care le reprezintă;

i) să facă propuneri sau sa organizeze rețeaua de comercializare a produselor organizațiilor economice pe care le reprezintă;

j) alte sarcini primite de la organizațiile economice pe care le reprezintă, precum și de la șeful reprezentantei economice din țara respectiva.

k) să facă propuneri privind formele de organizare a desfacerii produselor în țările respective, ținând seama de specificul mărfurilor și al piețelor, urmărind o apropiere cât mai mare a producătorilor români de consumatorii externi ai mărfurilor respective.

Articolul 54

Organizațiile de turism, de transporturi sau alte organizații prestatoare de servicii pot fi reprezentate în străinătate prin agenții sau birouri proprii.

Articolul 55

Pe baza principiilor generale ale politicii externe a statului, cooperarea economică și tehnico-științifică a Republicii Socialiste România cu alte tari are drept scop:

a) intensificarea participării Republicii Socialiste România la diviziunea internationala a muncii, prin cooperarea economică și tehnico-științifică cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Reciproc, cu toate țările socialiste și cu celelalte tari ale lumii, indiferent de oranduirea lor social-politica, care să asigure dezvoltarea independenta a economiei noastre naționale;

b) realizarea în condiții optime a planurilor de stat privind dezvoltarea economiei naționale;

c) îmbunătățirea și diversificarea continua a structurii schimburilor comerciale, creșterea eficientei exportului;

d) accelerarea introducerii în producție a celor mai noi și eficiente realizari ale științei și tehnicii pe plan mondial, în vederea ridicării nivelului tehnic calitativ al producției;

e) participarea Republicii Socialiste România în alte tari la realizarea unor programe de dezvoltare, în domeniul economic, comercial, financiar și în alte domenii de activitate.

Articolul 56

Cooperarea economică și tehnico-științifică internationala poate fi realizată în forme variate, în funcție de interesele economiei naționale, de obiectul cooperării, de destinația produselor.

Coordonarea pe întreaga economie a acțiunilor de cooperare economică și tehnica internationala se realizează de Comisia Guvernamentală de Colaborare și Cooperare Economică și Tehnica și de Ministerul Comerțului Exterior, în strânsă legătură cu ministerele și organizațiile centrale cooperatiste și obștești.

Coordonarea acțiunilor de cooperare științifică cu alte tari se realizează de Consiliul Național al Cercetării Științifice în colaborare cu Comisia Guvernamentală de Colaborare și Cooperare Economică și Tehnica, Ministerul Comerțului Exterior, Ministerul Afacerilor Externe și celelalte ministere și organe centrale interesate.

Articolul 57

Organizațiile economice române pot coopera cu firme sau organizații economice străine la construirea în comun de obiective economice în Republica Socialistă România și în străinătate.

Articolul 58

Organizațiile economice române pot constitui, cu aprobarea organelor în drept, societăți mixte în străinătate și în Republica Socialistă România, în domeniul producției industriale și agricole, al activității de construcții, transporturi, comerț, cercetare tehnico-științifică și servicii.

Condițiile privind constituirea, organizarea, durata și funcționarea societăților mixte, drepturile și obligațiile părților, modalitățile de formare a patrimoniului, precum și de retragere a cotei de participare, criteriile de repartizare a beneficiului și alte clauze specifice se prevăd în contractul încheiat între părți.

Articolul 59

Societățile mixte constituite în România sînt persoane juridice și își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația Republicii Socialiste România; participarea părții române la patrimoniul acestor societăți mixte este de cel puțin 51 la suta.

Contractul de constituire, organizare și funcționare a societăților mixte din România se înregistrează la Ministerul Comerțului Exterior și devine valabil după ce este aprobat.

În vederea aprobării contractului, Ministerul Comerțului Exterior verifica legalitatea clauzelor acestuia și oportunitatea infiintarii societății mixte respective.

Articolul 60

Statul român asigura și garantează aportul financiar al organizațiilor economice române la societățile mixte din străinătate, precum și funcționarea societăților mixte în România.

Statul român, prin instituțiile împuternicite, da garanții partenerilor străini în legătură cu transferul în străinătate al cotelor de amortisment, al beneficiarilor, precum și al altor drepturi ce li se cuvin, după plata impozitelor legale și îndeplinirea altor obligații prevăzute în contract.

Articolul 61

Firmele comerciale și organizațiile economice străine pot obține autorizarea pentru înființarea de reprezentante în Republica Socialistă România în condițiile legii.

Articolul 62

Prin lege pot fi create pe teritoriul Republicii Socialiste România porturi sau zone libere de taxe vamale, fiscale și de impozite, pentru exporturile și importurile efectuate prin aceste puncte.

Articolul 63

Ministerul Comerțului Exterior realizează politica vamală a Republicii Socialiste România.

Articolul 64

Mărfurile, mijloacele de transport, precum și orice alte bunuri, pot intra sau ieși din Republica Socialistă România prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat unde funcționează organe vamale, fiind supuse controlului vamal, potrivit legii.

Articolul 65

Mărfurile care se importa sînt supuse regimului taxelor vamale, fiscale, sau altor taxe stabilite prin lege.

Articolul 66

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, administrativă sau penală.

Articolul 67

Pe data publicării prezentei legi se abroga

Decretul nr. 317/1949

pentru reglementarea operațiunilor de export, import și tranzit.

Această lege a fost votată de Marea Adunare Naționala în ședința din 17 martie 1971, intrunind din cele 450 voturi exprimate, 449 voturi pentru și 1 vot împotriva.