Decizia nr. 927/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 175-188 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Design Construct" - S.R.L. din Focșani în Dosarul nr. 3.612/91/2006 al Tribunalului Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 3.612/91/2006, Tribunalul Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 175-188 din Codul de procedură fiscală. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Design Construct" - S.R.L. din Focșani într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de aceasta împotriva unor decizii emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice Vrancea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât creează o instanță administrativ-fiscală care se substituie instanțelor judecătorești și lasă loc abuzurilor și arbitrarului, făcând parte din sistemul fiscal care întocmește acte administrativ-fiscale.

Tribunalul Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât prevederile atacate nu aduc în niciun fel atingere liberului acces la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. Prin reglementările procedural-fiscale nu se creează o justiție paralelă administrativă care să aibă ca efect substituirea în rolul instanțelor judecătorești, ci este vorba de o procedură prealabilă, legal instituită, în conformitate cu dispozițiile art. 52 din Constituție, care nu se suprapune controlului judecătoresc al actelor administrative, control garantat de art. 126 din Constituție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece actele de soluționare de către organele administrative a contestațiilor, respectiv a reclamațiilor formulate potrivit Codului de procedură fiscală, nu sunt acte de jurisdicție, ci acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 175-188 (Titlul IX - "Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale") din

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Ulterior sesizării Curții Constituționale,

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare. Astfel, dispozițiile care constituie Titlul IX - "Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale" din

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală au devenit dispozițiile art. 205-218, și asupra acestora urmează a se pronunța Curtea Constituțională.

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 126 privind instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unei excepții de neconstituționalitate similare s-a pronunțat prin

Decizia nr. 409 din 12 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.063 din 16 noiembrie 2004, statuând că textele criticate din Codul de procedură fiscală reglementează proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor care au emis actele administrative atacate sau organelor superioare acestora de a reveni asupra măsurilor luate. Asemenea proceduri, în care soluționarea plângerilor și a contestațiilor este atribuită însuși organului care a emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale activității de jurisdicție - caracterizată prin soluționarea de către un organ independent și imparțial a litigiilor privind existența, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcției administrative. În concluzie, actele de soluționare de către organele administrative a contestațiilor, respectiv a reclamațiilor formulate potrivit dispozițiilor din Codul de procedură fiscală, nu sunt acte de jurisdicție, ci acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 205-218 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Design Construct" - S.R.L. din Focșani în Dosarul nr. 3.612/91/2006 al Tribunalului Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2007.