Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 973/2007

referitoare la sesizarea asupra neconstituționalității Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007

prezumat în vigoare

Data actului
31 octombrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 816 din 29 noiembrie 2007
Citează
4 acte
Structură
2 articole · 23.346 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • OUG nr. 15/2007 12 martie 2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European…
  • OUG nr. 15/2007 12 martie 2007 (prevederi anume) privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European…

Are ca temei 3

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 33/2007 16 ianuarie 2007 (prevederi anume) privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European
  • OUG nr. 15/2007 12 martie 2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European…

Cu Adresa nr. 51/4.429 din 17 octombrie 2007, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale sesizarea referitoare la neconstituționalitatea

Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, formulată de un număr de 60 de deputați și un senator, și anume: Cristian I. Rădulescu, Petru I. Călian, Marius I. Rogin, Cristian B. Ilie, Traian Constantin A. Igaș, Ioan Dumitru I. Puchianu, Aurel A. Olarean, Cornel Ștefan C. Bardan, Constantin M. Petrea, Anca M. Constantinescu, Alexandru A. Ciocâlteu, Alexandru E. Mocanu, Stelian N. Duțu, Cezar Florin Gh. Preda, Horia C. Văsioiu, Grațiela Denisa M. Iordache, Daniel I. Buda, Ioan C. Oltean, Gheorghe G. Barbu, Gheorghe I. Albu, Cosmin Gabriel C. Popp, Petre Străchinaru, Dan S. Cârlan, Ion I. Gonțea, Petru P. Movilă, Gheorghe G. Sârb, Mugurel Liviu S. Sârbu, Constantin C. Amarie, Constantin V. Tudor, Dănuț E. Liga, Marcel Laurențiu M. Romanescu, Dorin-Liviu D. Nistoran, Nicolae N. Bara, Marian Sorin C. Paveliu, Cornel H. Știrbeț, Petre I. Ungureanu, Claudius Mihail Gh. Zaharia, Mircea Teodor D.V. Iustian, Dan Horațiu Gh. Buzatu, Vasile I. Pruteanu, Corneliu V. Momanu, Dumitru M. Pardău, Radu V. D. Lambrino, Ionela I. Bruchental, William Gabriel S. Brânză, Mircea Man, Valentin Adrian M. Iliescu, Radu-Cătălin Drăguș, Obuf Cătălin Ovidiu Gh. Buhăianu, Ionesie P. Ghiorghioni, Dumitru D. Becșenescu, Liviu Alexandru H. Miroșeanu, Anca-Daniela C. Boagiu, Daniel I. Ionescu, Dumitru Gh. Puzdrea, Costică N. Canacheu, Valeriu I. Tabără, Dan N. Grigore, Iulian-Gabriel P. Bîrsan, Liviu D. Codîrlă și Laurențiu C. Mironescu.

Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție și al

art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 9.778 din 17 octombrie 2007 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.451A/2007.

În motivarea sesizării se arată:

- prevederile art. 1 și ale

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, în forma adoptată prin legea ce formează obiectul sesizării, încalcă prevederile art. 38 din Constituție, potrivit cărora, "În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European". Or, prin ordonanța criticată, Guvernul "a decis împărțirea procesului electoral în două segmente diferite - unul cu termene limită definite pentru depunerea însemnelor electorale, pentru depunerea de semnături etc. și un al doilea, esențial, fără o dată certă în momentul desfășurării scrutinului efectiv, definit prin ziua de referință pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, care urmează a fi stabilită în interiorul intervalului de timp al semestrului II al anului 2007". Astfel, "cetățenii care au împlinit vârsta de 23 de ani în perioada cuprinsă între 13 mai 2007 și prima zi a semestrului II al anului 2007 și care au dorit să își depună candidatura în calitate de independenți, comparativ cu cetățenii care au împlinit vârsta de 23 de ani la data de 13 mai 2007, au avut la dispoziție numai 2 zile pentru strângerea unui număr de 100.000 de semnături, interval cuprins între data publicării în Monitorul Oficial al României a OUG nr. 15/2007 și a intrării acesteia în vigoare - 12 martie 2007 și termenul limită impus de aceasta pentru depunerea semnăturilor - 14 martie 2007". Se consideră că, "mai mult decât atât, cetățenilor care au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 și ziua de referință a alegerilor, stabilită ulterior, li s-a restrâns dreptul fundamental de a putea fi aleși în Parlamentul European, dat fiind faptul că procesul de strângere și depunere de semnături s-a încheiat înainte de a avea cunoștință despre condițiile înscrierii în cursa electorală.";

- ordonanța adoptată a fost contrasemnată numai de președintele Autorității Electorale Permanente, ceea ce încalcă prevederile art. 108 alin. (4) din Constituție, care stabilesc că "(...) ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primulministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare". În legătură cu această susținere se arată că, prin lege, președintele Autorității Electorale Permanente "nu are dreptul de a promova și semna ordonanțe de urgență, deoarece instituțiile autonome au dreptul de a promova acte normative, dar ordonanțele de urgență trebuie semnate în mod obligatoriu de miniștrii care au obligația punerii lor în aplicare.";

- soluția legislativă propusă încalcă art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, potrivit căruia "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora". Or, în cauză, niciuna dintre cele trei condiții nu este îndeplinită. În acest sens, este invocată jurisprudența constantă a Curții Constituționale, referitoare la situația extraordinară și caracterul ei obiectiv. În cazul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007 , "atât situația excepțională, cât și motivația sunt absolut formale, fără nici cea mai mică referire la o situație concretă sau la consecințele acestei ipotetice situații excepționale". Sub acest aspect se mai arată că, "având în vedere că nimeni nu este abilitat să certifice dacă alegerile de orice fel reprezintă la un moment dat o prioritate pentru agenda publică, precum și faptul că, în mod inevitabil, orice alegeri se vor desfășura într-un context politic, motivația este lipsită de fond". Se mai arată că, potrivit alin. (6) al art. 115 din Constituție, ordonanțele de urgență nu pot afecta, printre altele, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de acesta, iar între acestea figurează și dreptul de a fi ales în Parlamentul European, prevăzut la art. 38 din Legea fundamentală;

- prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

se încalcă prevederile constituționale ale art. 71 alin. (2), în conformitate cu care "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului". În acest sens se arată că, "începând cu 1 ianuarie 2007, România este reprezentată cu drepturi depline în Parlamentul European de deputați și senatori care au avut până la acea dată statutul de observatori din partea Parlamentului României" și, "prin prelungirea până la sfârșitul anului a termenului de alegere, a fost afectat dreptul candidaților aleși pe liste de partid la alegerile parlamentare din 2004 de a ocupa locurile rămase vacante ca urmare a desemnării reprezentanților României în Parlamentul României".

În consecință, se solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea

Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.

În conformitate cu dispozițiile

art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Avocatului Poporului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Președintele Camerei Deputaților, cu Adresa nr. 51/4.494 din 22 octombrie 2007, a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere, prin care arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată și propune respingerea acesteia pentru următoarele considerente:

- primul motiv de neconstituționalitate, potrivit căruia art. 1 și 3 din ordonanță fragmentează perioada electorală, ceea ce ar dezavantaja cetățenii români care au împlinit vârsta de 23 de ani între 13 mai 2007 și 1 iulie 2007 față de cei care împliniseră această vârstă până la data de 13 mai 2007, este neîntemeiat întrucât "vârsta, ca o condiție de eligibilitate, este un element de fapt și nu de drept", iar "opțiunea pentru o anumită vârstă - ca o condiție de eligibilitate - și stabilirea datei împlinirii acesteia aparțin autorității publice având competență normativă: în cazul de față, Guvernul". În continuare se arată că, în cadrul oricărui tip de alegeri, pentru care unul dintre criteriile de eligibilitate este vârsta, o parte dintre cetățenii țării nu va putea candida dacă nu a împlinit o anumită vârstă până la o anumită dată, astfel că și în cazul ordonanței criticate "cetățenii care au dorit să candideze la alegerile pentru Parlamentul European și aveau vârsta de 23 de ani la data prevăzută printr-un act normativ anterior emiterii

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

nu sunt afectați de noul cadru juridic privind alegerile europarlamentare". De altfel, susținerea se "referă la un iluzoriu subiect de drept: cetățenii care urmau să îndeplinească vârsta de 23 de ani în intervalul 13 mai - 1 iulie 2007", or, "depunerea candidaturii pentru orice funcție publică eligibilă este rezultatul unei îndelungate reflecții, al evaluării profunde a șanselor de reușită, al unei pregătiri amplu analizate și pregătite politic, material și logistic.";

- emiterea ordonanței a fost motivată procedural de cerința prorogării termenului la care se făcea referire în

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, adică 13 mai 2007. Însă, "datorită tensionării climatului politic intern, ceea ce ar fi putut să afecteze caracterul democratic al alegerilor europarlamentare", "Guvernul a recurs la o soluție eminamente europeană și democratică, și anume de a amâna alegerile, fără a se afecta operațiunile electorale realizate deja" și, "concret, s-a stabilit o altă zi de referință, în semestrul al doilea al anului în curs". Critica potrivit căreia art. 1 din ordonanță încalcă art. 38 din Constituție nu trebuie adresată Guvernului, întrucât "textul acestui articol a fost propus chiar de Consiliul Legislativ în avizul pe care l-a formulat pe marginea proiectului de act normativ.";

- nici critica constând în încălcarea art. 38 din Constituție nu este întemeiată, deoarece art. 3 alin. (2) din ordonanță "nu face altceva decât să consacre și să conserve regimul juridic stabilit anterior pentru o operație electorală concretă: depunerea listelor de alegători susținători" până la data de 14 martie 2007, liste care, de altfel, "sunt și rămân valabile.";

- "motivația" referitoare la nerespectarea art. 115 alin. (4) din Constituție nu poate fi susținută, "întrucât din expunerea de motive atașată acestui act normativ se arată foarte clar situația extraordinară care a determinat Guvernul să adopte ordonanța de urgență respectivă", precum și că "Guvernul și-a motivat pe deplin luarea acestei măsuri de urgență". Mai precizează că în expunerea de motive "Guvernul subliniază că, datorită climatului politic existent în țară la acel moment, nu ar fi fost posibilă o competiție democratică autentică și de aceea a recurs la amânarea alegerilor", iar "organizarea unor alegeri într-un climat politic care ar afecta interesul public" reprezintă o situație extraordinară în înțelesul art. 115 alin. (4) din Constituție.

Guvernul, cu Adresa nr. 5/5.426 din 29 octombrie 2007, a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere, prin care consideră că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că: cerința prevăzută de art. 108 alin. (4) din Constituție, referitoare la contrasemnarea ordonanțelor Guvernului de către miniștrii care au obligația punerii lor în executare, "ține de aspectul formal și nu de conținutul acestor acte normative care reprezintă, în esență, voința Guvernului", iar faptul că neîndeplinirea cerinței nu este sancționată cu inexistența hotărârii sau a ordonanței confirmă această susținere; potrivit celor statuate prin deciziile Curții Constituționale, situația extraordinară este o situație de fapt pe care Guvernul o apreciază și intervine pe cale normativă, astfel că dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție nu sunt încălcate, iar în cauză, la data adoptării ordonanței, "Guvernul a apreciat că situația extraordinară era determinată de climatul politic existent care nu putea asigura condițiile optime pentru procesul electoral"; ordonanța criticată nu contravine prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6) și ale art. 38, referitoare la dreptul cetățenilor români de a fi aleși în Parlamentul European, procedura alegerii fiind stabilită prin lege; "dreptul candidaților aleși pe listele de partid la alegerile din 2004 de a ocupa locurile rămase vacante ca urmare a desemnării reprezentanților României în Parlamentul European ia naștere numai în momentul în care aceste posturi se vacantează, indiferent care este data de referință", astfel că nici art. 71 alin. (2) din Constituție nu este încălcat.

Președintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctele de vedere ale Guvernului și președintelui Camerei Deputaților, raportul judecătorului-raportor, Legea pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, raportată la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele:

Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și celor ale

art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate.

Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2007, în ansamblul său, precum și, potrivit criticilor de neconstituționalitate formulate, art. 1 și art. 3 alin. (2) din aceeași ordonanță.

Articolul 1

și

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007 , cu modificările ulterioare, vizate de criticile de neconstituționalitate, prevăd:

- Art. 1: "Ziua de referință pentru organizarea și desfășurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European se stabilește prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările și completările ulterioare, în semestrul II al anului 2007.";

- Art. 3 alin. (2): "Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți vor depune listele de alegători prevăzute la alin. (1) la Biroul Electoral Central, până la data de 14 martie 2007 inclusiv, urmând ca listele de candidați să fie depuse până la termenul stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2 alin. (1)."

În opinia autorilor sesizării, legea criticată încalcă prevederile constituționale ale art. 38, art. 71 alin. (2), art. 108 alin. (4) și ale art. 115 alin. (4) și (6), care prevăd:

- Art. 38: "În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.";

- Art. 71 alin. (2): "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.";

- Art. 108 alin. (4): "Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate.";

- Art. 115 alin. (4) și (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.[...]

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

Examinând obiecția de neconstituționalitate formulată, prevederile legii criticate, precum și art. 1 și

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007 , prin raportare la dispozițiile din Constituție incidente, Curtea Constituțională constată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată și urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Prima critică de neconstituționalitate constă, în esență, în susținerea că prevederile art. 1 și

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007

au împărțit procesul electoral în două segmente diferite - unul cu termene limită definite și un al doilea determinat prin ziua de referință pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, ceea ce face ca "cetățenilor care au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 și ziua de referință a alegerilor, stabilită ulterior", să li se restrângă dreptul fundamental de a fi aleși în Parlamentul European. Astfel, în opinia autorilor sesizării, sunt încălcate prevederile art. 38 din Constituția României, care stabilesc că, "În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European".

Analizând această susținere, Curtea constată că textul constituțional menționat extinde dreptul de a alege al cetățenilor români de la mediul intern la cel comunitar. Prevederile art. 1 și ale

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, deoarece prorogarea datei alegerilor și recunoașterea valabilității unor operațiuni electorale efectuate înainte de desfășurarea alegerilor nu afectează exercitarea dreptului de a fi ales în Parlamentul European. Așadar, susținerea nu poate fi reținută.

Prin cea de-a doua critică de neconstituționalitate se invocă încălcarea prevederilor art. 108 alin. (4) din Constituție, care stabilesc că "[...] ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare [...]".Încălcarea constă în aceea că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15 din 12 martie 2007

nu a fost semnată de ministrul internelor și al reformei administrative. Or, așa cum se poate observa, obiectul ordonanței de urgență criticate îl constituie modificarea zilei de referință pentru organizarea și desfășurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European, recunoașterea valabilității unor operațiuni electorale, continuitatea valabilității listelor de alegători, suspendarea activității Biroului Electoral Central etc., așadar operațiuni a căror executare intră în atribuțiile exclusive ale președintelui Autorității Electorale Centrale, care are rang de ministru. Prin urmare și această critică urmează a fi respinsă.

O altă susținere privind neconstituționalitatea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privește adoptarea ei, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, în virtutea cărora "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora".

Analizând această critică, Curtea constată că în preambulul ordonanței de urgență se precizează motivele care au dus la adoptarea ei, adică imposibilitatea desfășurării alegerilor europarlamentare datorată climatului politic existent în țară. Or, asemenea motive nu pot fi supuse controlului de constituționalitate, astfel că susținerea nu poate fi reținută.

În sfârșit, se invocă încălcarea prevederilor art. 71 alin. (2) din Constituție, conform cărora "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului", cu motivarea că, până la alegerile europarlamentare, ar exista un cumul de mandate parlamentare, în sensul că un mandat de deputat sau de senator se cumulează cu un mandat de europarlamentar. În realitate, acest cumul de mandate nu este neconstituțional, el fiind determinat de perioada de tranziție de la aderarea la Uniunea Europeană la desemnarea prin vot universal a reprezentanților României în Parlamentul European. În consecință, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată.

Față de cele arătate, Curtea constată că Legea pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este constituțională.

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007

privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este constituțională.

Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și general obligatorie.

Dezbaterea a avut loc la data de 31 octombrie 2007 și la aceasta au participat: Ioan Vida, președinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Tudorel Toader și Augustin Zegrean, judecători.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent șef,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.