Decizia nr. 975/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Maria Eschenasy în Dosarul nr. 2.542/63/2006 (nr. în format vechi 3.394/CIV/2006) al Tribunalului Dolj - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituționalitate vizează completarea și modificarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.542/63/2006 (nr. în format vechi 3.394/CIV/2006), Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Maria Eschenasy într-o cauză civilă având ca obiect o contestație formulată în baza
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin
au fost conferite drepturi în plus față de dispozițiile anterioare ale
Legii nr. 10/2001 , astfel că, în măsura în care nu s-a prevăzut un nou termen de notificare sau o repunere în termen, noile prevederi produc o gravă discriminare între persoanele care beneficiază de prevederile acestei legi.
Tribunalul Dolj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin
sunt repuse în termenul de a formula plângere împotriva dispoziției de respingere a cererii de restituire a imobilelor preluate abuziv doar persoanele care au formulat notificare în baza
Legii nr. 10/2001 , nefiind o repunere în termenul de a formula notificarea.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât criticile autorului excepției privesc o omisiune de reglementare.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituționale. În acest sens, arată că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare, admisibil pe termen scurt, dar intolerabil într-un stat de drept. În ceea ce privește omisiunea legiuitorului de a prelungi prin
termenul pentru depunerea notificărilor, arată că, potrivit competenței sale, Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea supusă controlului.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că, deși a fost sesizată de instanța de judecată cu excepția de neconstituționalitate a
în integralitate, în realitate, obiectul excepției îl reprezintă prevederile titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prevederi care se referă la modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 4 care consacră principiul nediscriminării, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că principala critică de neconstituționalitate se referă la o omisiune legislativă, autorul excepției fiind nemulțumit de faptul că actul normativ criticat nu instituie o repunere în termen pentru a beneficia de drepturile ce nu au fost valorificate în temeiul
Legii nr. 10/2001 , până la adoptarea
Legii nr. 247/2005 . Însă examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Maria Eschenasy în Dosarul nr. 2.542/63/2006 (nr. în format vechi 3.394/CIV/2006) al Tribunalului Dolj - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.