Decizia nr. 1102/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, excepție ridicată de Societatea Comercială "Virgiliano Exim" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 2.599/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că legea criticată a fost abrogată expres, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 iulie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.599/312/2007,Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, excepție ridicată de Societatea Comercială "Virgiliano Exim" - S.R.L. din Constanța.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece, "contrar prevederilor art. 23 alin. (12) și art. 45 din Constituție, persoanele juridice sunt sancționate pentru fapte care sunt obligatorii de îndeplinit în sarcina unor persoane fizice".

Judecătoria Slobozia consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece sancțiunea prevăzută de

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

apare ca justificată și nu poate fi de natură să încalce protecția constituțională a dreptului la libertate economică și individuală, accesul liber al persoanei la libera inițiativă și exercitarea de activități economice în condițiile legii.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

sunt constituționale. În acest sens, arată că operatorul economic în activitatea căruia s-a constatat săvârșirea unei contravenții nu poate invoca principiul libertății economice, în condițiile în care acesta nu a respectat prevederile legale. Totodată, stabilirea circumstanțelor săvârșirii unei contravenții și sancționarea acestora prin amendă reprezintă opțiunea legiuitorului, care garantează exercitarea liberei inițiative și accesul liber al persoanei la o activitate economică. Cât privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție, arată că acestea nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată prin

Legea nr. 466/2003 , cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (12) privind libertatea individuală și art. 45 privind libertatea economică.

Examinând excepția, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, a fost emisă

Ordonanța Guvernului nr. 37 din 7 august 2007

- care stabilește cadrul de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează operațiuni de transport rutier ce fac obiectul Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 561/2006 de armonizare a anumitor dispoziții din domeniul social privind transportul rutier și amendare a Regulamentului Consiliului nr. 3.821/85 și Regulamentului Consiliului nr. 2.135/98 și abrogare a Regulamentului Consiliului nr. 3.820/85 sau operațiuni de transport rutier care fac obiectul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale -, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007.

Potrivit art. 13 din ordonanță, pe data intrării sale în vigoare se abrogă

Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, cu modificările și completările ulterioare.

Așa fiind, rezultă că, în temeiul dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora aceasta "[...] decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]", dispoziții coroborate cu cele ale art. 29 alin. (6) din aceeași lege, care prevăd că "[...] excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1) [...]", excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002 , ce face obiectul prezentului dosar, a devenit inadmisibilă, ulterior sesizării legale a Curții Constituționale, prin Încheierea din 5 iulie 2007 a Judecătoriei Slobozia. În consecință, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, excepție ridicată de Societatea Comercială "Virgiliano Exim" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 2.599/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2007.