Decizia nr. 1034/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 100 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României", excepție ridicată de Societatea Comercială "Darer Prescom" - S.R.L. din Aleșd în Dosarul nr. 7.859/111/CA/2006 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține, în acest sens, că dispozițiile

art. 100 din Legea nr. 86/2006

nu conțin norme contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, acestea aplicându-se de la data intrării în vigoare a legii, și nu retroactiv.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7.859/111/CA/2006, Tribunalul Bihor - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 100 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României". Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Darer Prescom" - S.R.L. din Aleșd într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unui proces-verbal de control și a unei decizii pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de organele de control vamal, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 100 din Codul vamal, care reglementează controlul ulterior al declarațiilor vamale, derogă de la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, întrucât exercitarea controlului vamal ulterior creează, totodată, posibilitatea abuzului.

Tribunalul Bihor - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile

art. 100 din Legea nr. 86/2006

nu conțin în sine nicio normă cu caracter retroactiv.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât în cauză este vorba despre stricta aplicare a legii, iar nu despre o problemă de constituționalitate, dispozițiile constituționale invocate nefiind, în esența lor, încălcate în niciun fel.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 100 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României sunt constituționale. În acest sens, arată că prevederile legale criticate referitoare la controlul ulterior al declarațiilor vamale dispun pentru viitor, urmând a-și găsi aplicarea de la intrarea în vigoare a legii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 100 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. Din motivarea autorului rezultă însă că, în realitate, critica acestuia privește doar prevederile alin. (1) ale art. 100 din lege, cuprinse în cap. VI, intitulat "Controlul ulterior al declarațiilor", astfel că asupra acestora se va pronunța Curtea Constituțională. Textul legal criticat are următorul conținut: "(1) Autoritatea vamală are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declarația vamală."

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale atacate contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, privind aplicarea legii în timp.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că dispozițiile

art. 100 alin. (1) din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României sunt considerate contrare principiului aplicării neretroactive a legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece, susține autorul excepției, controlul ulterior al declarațiilor vamale, exercitat din oficiu sau la solicitarea declarantului de către autoritatea vamală, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, nu se justifică și nu are o "legitimitate incontestabilă", deoarece rațiunea instituirii acestui control ulterior creează oportunitatea abuzului.

Curtea constată că aceste critici nu pot fi reținute și urmează să respingă excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Atribuția legală a autorității vamale de a exercita controlul vamal ulterior, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă și de a modifica, în consecință, declarația vamală nu are semnificația aplicării retroactive a dispozițiilor

art. 100 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 . Rațiunea acestui control ulterior constă în necesitatea verificării de către organele competente a corespondenței dintre elementele înscrise în declarația vamală și realizarea în concret, pe parcursul celor 5 ani, a schimbului de mărfuri și bunuri dintre România și alte țări, în conformitate cu liberul de vamă acordat. De altfel, în exercitarea atribuțiilor specifice acestui domeniu se impune și actualizarea, pe cât posibil, continuă, dintre documentele pe baza cărora se efectuează operațiunile comerciale și care implică aplicarea unui anumit regim vamal și noile elemente de fapt și de drept care pot apărea în decursul a 5 ani. Acesta este și sensul dispozițiilor art. 41 alin. (1) și art. 42 alin. (1) din lege, potrivit cărora orice persoană implicată direct sau indirect în operațiunile având ca scop schimbul de mărfuri dintre România și alte țări este obligată să furnizeze autorității vamale, la cererea acesteia și în termenul stabilit, toate documentele și informațiile necesare, pe orice suport, precum și orice sprijin necesar și să le păstreze, pentru a fi supuse controlului vamal, timp de 5 ani calendaristici, indiferent de suportul folosit. Controlul vamal ulterior este declanșat fie din oficiu, în exercitarea atribuțiilor legale ale autorităților vamale, fie la cererea declarantului, acesta fiind interesat de modificarea datelor de referință înscrise în declarația vamală inițială. De altfel, înseși dispozițiile alin. (2)-(8) ale art. 100 - criticat de autorul excepției reglementează situațiile în care, urmare a controlului vamal ulterior, se constată existența unor datorii vamale sau plata în plus a unor sume, autoritatea vamală luând măsurile corespunzătoare pentru încasarea diferențelor în minus sau rambursarea sumelor plătite în plus.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 100 alin. (1) din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Societatea Comercială "Darer Prescom" - S.R.L. din Aleșd în Dosarul nr. 7.859/111/CA/2006 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2007.