Decizia nr. 1110/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 lit. j) din Legea petrolului nr. 238/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 4/42/2007 al Curții de Apel Ploiești - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspund consilierul juridic al autorului excepției și cel al părții Societatea Comercială "Conpet" - S.A. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că textul de lege criticat reprezintă temeiul legal ce a stat la baza emiterii contractului-cadru de transport țiței, prin emiterea acestui contract-cadru aducându-se atingere libertății contractuale a părților. De asemenea, posibilitatea limitării prin lege a voinței părților și imposibilitatea negocierii clauzelor contractuale aduc atingere dreptului de proprietate.

Consilierul juridic al Societății Comerciale "Conpet" - S.A. solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că emiterea de norme și instrucțiuni tehnice de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale nu poate constitui o încălcare a prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că transportul resurselor de petrol constituie un serviciu public, iar stabilirea unei agenții care are atribuții de reglementare în acest domeniu reprezintă opțiunea legiuitorului, fără a fi încălcate prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 4 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4/42/2007, Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 lit. j) din Legea petrolului nr. 238/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat constituie temeiul juridic în baza căruia Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis

Ordinul nr. 209/2002 , ordin care, prin elaborarea unui contract-cadru obligatoriu, reglementează raporturile contractuale dintre doi comercianți - expeditorul și transportatorul produselor petroliere. În condițiile în care legiuitorul dictează părților contractante drepturile și obligațiile ce le revin potrivit unui contract dinainte stabilit, se ajunge la o gravă încălcare a libertății contractuale și a principiului consensualismului.

Prin intervenția sa, statul nu numai că distorsionează piața liberă în domeniul transportului de țiței, dar nesocotește în mod grav obligația ce îi revine potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, anume aceea de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

De asemenea, dispozițiile criticate contravin și prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, întrucât prin clauza penală prevăzută în contractul-cadru încheiat între părți, impusă acestora prin voința imperativă și exclusivă a legiuitorului, se instituie o sancțiune civilă care aduce atingere patrimoniului transportatorului și implicit încalcă dreptul de proprietate al acestuia asupra sumelor bănești acolo stipulate.

Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile de lege criticate nu încalcă principiul libertății contractuale și al consensualismului sau prevederile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, deoarece statul este îndreptățit și obligat să ocrotească proprietatea publică, resursele petroliere reprezentând un bun public a cărui gestionare s-a transmis Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, iar transportul acestor resurse reprezintă un serviciu public ce poate fi concesionat numai în condițiile prevăzute de lege.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că dispozițiile de lege criticate vizează legiferarea raportului dintre cei care exploatează resursele de petrol ale statului, pe de-o parte, și stat, pe de altă parte, acesta din urmă trebuind să asigure un just echilibru între principiul protecției proprietății publice și principiul asigurării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Astfel că, prin sine însuși, textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale privind proprietatea.

În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, se arată că nu pot fi reținute nici aceste argumente de neconstituționalitate, deoarece textul criticat vizează asigurarea unui cadru favorabil dezvoltării factorilor de producție implicați în exploatarea resurselor de petrol ale statului, fiind evident că nici libertatea comerțului, nici protecția concurenței loiale și nici crearea acestui cadru favorabil nu pot exista în afara instituirii unor reglementări precise.

Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat abilitează Agenția Națională pentru Resurse Minerale să emită norme și instrucțiuni tehnice cu caracter obligatoriu pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor legii petrolului, fără a conține norme contrare principiului egalei garantări și ocrotiri a proprietății private, indiferent de titular. Referitor la invocarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, se arată că textul de lege criticat dă expresie regulilor constituționale potrivit cărora statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție și protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 54 lit. j) din Legea petrolului nr. 238/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu următorul cuprins: "În domeniul resurselor de petrol, Agenția Națională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuții: (...)

j) emite norme și instrucțiuni tehnice cu caracter obligatoriu, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că resursele de petrol fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. De asemenea, sistemul național de transport al petrolului face parte din proprietatea publică a statului și este de importanță strategică, iar transportul petrolului prin sistemul național de transport constituie un serviciu public de interes național.

În acest context, este justificată înființarea unei autorități competente, organ de specialitate al statului, cu atribuții în aplicarea dispozițiilor normative din domeniul resurselor de petrol. Constituirea unei autorități de reglementare unice în acest domeniu are în vedere crearea unei structuri eficiente menite să asigure completarea și perfecționarea cadrului de reglementare în ceea ce privește resursele de petrol și sistemul național de transport al petrolului, elemente care vizează interesul public.

Stabilirea în sarcina Agenției Naționale pentru Resurse Minerale a atribuției de a emite norme și instrucțiuni tehnice cu caracter obligatoriu se circumscrie obligației statului, prevăzută la art. 135 alin. (2) din Constituție, de a proteja interesele naționale în activitatea economică, de a crea cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție și de a exploata resursele naturale, în concordanță cu interesul național. De asemenea, această atribuție are ca scop, printre altele, asigurarea în condiții de maximă eficiență și transparență a accesului liber la capacitatea sistemului național de transport al petrolului a tuturor solicitanților, persoane juridice autorizate, în condiții egale, în mod nediscriminatoriu.

În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, Curtea constată că, prin această critică, autorul excepției tinde la extinderea controlului de constituționalitate și în ceea ce privește

Ordinul nr. 209/2002

prin care a fost elaborat un Contract-cadru pentru transportul țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului lichid. Având în vedere acest aspect, Curtea constată că nu se poate pronunța asupra acestei critici fără a încălca prevederile art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție și pe cele ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

De asemenea, Curtea constată că dispozițiile

art. 54 lit. j) din Legea petrolului nr. 238/2004

sunt în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 lit. j) din Legea petrolului nr. 238/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 4/42/2007 al Curții de Apel Ploiești - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2007.