Decizia nr. 1179/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 și ale art. 3 din Titlul X "Circulația juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 (prevederi anume) fondului funciar
- Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 (prevederi anume) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ,
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
și ale
art. 3 din Titlul X "Circulația juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente , excepție ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan și Michael Ispan în Dosarul nr. 533/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate privind
art. 53 din Legea nr. 18/1991 . Pentru celelalte prevederi de lege criticate, pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, întrucât autorii excepției nu au formulat critici de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 533/30/2007, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ,
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
și ale
art. 3 din Titlul X "Circulația juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Excepția a fost ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan și Michael Ispan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile
art. 53 din Legea nr. 18/1991
contravin dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate potrivit
este prevăzută o procedură administrativă obligatorie, iar neparcurgerea ei atrage sancționarea fără o justificare rezonabilă. Or, arată autorii excepției de neconstituționalitate, libertatea legiuitorului de a stabili procedura de judecată nu este absolută.
Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că
art. 53 din Legea nr. 18/1991
nu contravine principiului accesului liber la justiție. În ce privește
art. 3 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 , arată că autorii excepției nu-și justifică vreun interes în invocarea excepției cu privire la acest text, deoarece nu se regăsesc în situațiile reglementate de acest text de lege. Cu privire la
art. 30 din Legea nr. 1/2000 , consideră că acest text de lege este neconstituțional, încălcând prevederile art. 16 din Constituție, întrucât aceste dispoziții constituționale nu fac vreo distincție dacă este vorba de cetățeni români sau străini.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră excepția neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu afectează principiul accesului liber la justiție. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate în raport cu celelalte dispoziții constituționale, arată că nu sunt formulate critici.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu conțin norme contrare dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele prevederi:
-
art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare;
-
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, așa cum a fost modificat prin pct. 35 din Titlul VI al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005;
-
art. 3 din Titlul X "Circulația juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Aceste prevederi de lege au următoarea redactare:
-
Articolul 53
din Legea nr. 18/1991 : "(1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.";
-
Articolul 30
din Legea nr. 1/2000 : "În aplicarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificată prin
Legea nr. 169/1997 , precum și a prezentei legi, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate.";
-
Articolul 3
din Titlul X al Legii nr. 247/2005 : "Cetățenii străini și apatrizii, precum și persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condițiile stabilite de legea specială."
Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 18 referitor la cetățenii străini și apatrizi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii excepției critică, de fapt, în principal, textul
art. 53 din Legea nr. 18/1991 , pe motiv că, prin instituirea unei proceduri administrative prealabile pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate potrivit
Legii nr. 18/1991 , este încălcat accesul liber la justiție.
Referitor la instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicționale, Curtea Constituțională s-a pronunțat, de principiu, prin
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69/1994, stabilind că "este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui asemenea proceduri, destinate, în general, să asigure soluționarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instanțelor judecătorești de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de judecată".
De asemenea, Curtea a reținut că "procedura administrativ-jurisdicțională constituie o măsură de protecție care, deci, nu poate avea ca scop, în niciun mod, limitarea accesului la justiție".
Instanța de contencios constituțional a mai statuat că "Instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicționale nu este contrară principiului prevăzut de art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, cât timp decizia organului administrativ de jurisdicție poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești".
Curtea observă că jurisprudența sa cu privire la procedurile administrativ-jurisdicționale este conformă cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, de exemplu, în cauza "Le Compte, Van Leuven și De Meyere contra Belgiei, 1981", a stabilit că "Rațiuni de flexibilitate și eficiență, care sunt pe deplin compatibile cu protecția drepturilor omului, pot justifica intervenția anterioară a unor organe administrative sau profesionale [...]."
De altfel, asupra constituționalității
art. 53 din Legea nr. 18/1991 , prin raportare la
art. 21 din Constituție, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 110 din 11 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 4 mai 2004, statuând că acest text este constituțional.
În ce privește celelalte prevederi de lege atacate, Curtea constată că nu sunt formulate critici, astfel că referitor la aceste prevederi nu se poate exercita controlul de constituționalitate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ,
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
și ale
art. 3 din Titlul X "Circulația juridică a terenurilor" al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan și Michael Ispan în Dosarul nr. 533/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 decembrie 2007.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.