Decizia nr. 34/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 315/2004

privind dezvoltarea regională în România și

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Asociația de Turism Integrat Gorj în Dosarul nr. 64/95/2005 al Curții de Apel Craiova - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 64/95/2005, Curtea de Apel Craiova - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 315/2004

privind dezvoltarea regională în România și

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru.

Excepția a fost ridicată de Asociația de Turism Integrat Gorj cu ocazia soluționării apelului formulat împotriva Sentinței nr. 182 din 1 noiembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 304/COM/2005, având ca obiect un litigiu comercial, în contradictoriu cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Craiova.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate, prin faptul că prevăd scutirea de taxele judiciare de timbru "numai a instituțiilor statului și autorităților administrative, neavând în vedere și pe celelalte părți", contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, cât și ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, deoarece, "pentru o echitabilitate și egalitate a părților din dosar, trebuia ca aceste dispoziții legale să se aplice pentru ambele părți ori să se menționeze că sunt scutite de taxa de timbru litigiile ce fac obiectul

Legii nr. 315/2004 ".

Curtea de Apel Craiova - Secția comercială arată că, prin incidența dispozițiilor de lege criticate, nu se poate considera că se creează "o discriminare sau o încălcare a principiului egalității părților în fața instanțelor de judecată, atâta timp cât autoritățile sau instituțiile statului sunt finanțate de la bugetul de stat, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că diferențele de tratament juridic pentru părțile aflate în litigiu se justifică prin inexistența unor situații identice".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie:

- dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 30/1999

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru și a

Ordonanței Guvernului nr. 12/1998

privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, ordonanță aprobată prin

Legea nr. 169/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001. Acest text de lege are următorul cuprins: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.";

- dispozițiile

art. 17 din Legea nr. 315/2004

privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, având următorul cuprins: "(1) În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul aprobă, prin hotărâre, regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor pentru dezvoltare regională.

(2) În termen de 60 de zile de la publicarea regulamentului-cadru prevăzut la alin. (1), consiliile pentru dezvoltare regională își elaborează și aprobă propriul regulament de organizare și funcționare."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin numeroase decizii, de exemplu,

Decizia nr. 846 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

În acest sens, Curtea a arătat că scutirea autorităților publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv și rațional, de faptul că autoritățile respective - creditori bugetari - sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget. Curtea a statuat că principiul egalității prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create.

În legătură cu critica de neconstituționalitate bazată pe susținerea că se încalcă dreptul de liber acces la justiție, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât dispozițiile constituționale ale art. 21 nu exclud stabilirea unor condiții în legătură cu introducerea acțiunilor în justiție, între care și aceea a plății unor taxe, așa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabilește gratuitatea serviciului public al justiției.

În jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că "instituirea unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare [ ... ]. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind așadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situații diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută în art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice"".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Cât privește critica dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 315/2004

prin raportare la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1) și (2), Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste texte constituționale nu au nicio semnificație pentru soluționarea acestei critici. De altfel, autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 din Legea nr. 315/2004

privind dezvoltarea regională în România și

art. 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Asociația de Turism Integrat Gorj în Dosarul nr. 64/95/2005 al Curții de Apel Craiova - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008.