Decizia nr. 21

Dosar nr. 38/2006

Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile

art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la aplicarea dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și ale

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 .

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor

art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicată, fiind prezenți 91 de judecători din totalul de 116 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii astfel cum a fost formulat, cerând să se decidă că, în sensul prevederilor legale la care se referă recursul în interesul legii, data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea dispozițiilor

Legii nr. 9/1998 , iar validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeași lege atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor.

SECȚIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, precum și ale

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004

privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului București pentru aplicarea dispozițiilor

Legii nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Astfel, unele instanțe s-au pronunțat în sensul că data stabilirii compensațiilor prevăzute în

Legea nr. 9/1998

este aceea a validării de către șeful Cancelariei Primului-Ministru, conform

art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 94/2004

privind reglementarea unor măsuri financiare, a hotărârilor emise de comisiile județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea dispozițiilor acestei legi. În concordanță cu această interpertare, s-a considerat că, în raport cu prevederile

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

și cu cele ale

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 , achitarea compensațiilor se face eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, din care 40% în primul an, într-o sumă reactualizată, chiar dacă nu este achitată în anul în care a fost stabilită, urmând ca diferența de 60% să fie plătită în anul următor, prin actualizarea sumei, în limita fondurilor, din bugetul de stat, aprobate anual cu această destinație.

Alte instanțe, dimpotrivă, au decis în sensul că data stabilirii compensațiilor prevăzute în

Legea nr. 9/1998

este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene și, respectiv, a municipiului București pentru aplicarea

Legii nr. 9/1998 , care este momentul în care obligația de a plăti suma devine certă, lichidă și exigibilă. Ca urmare, potrivit acestui punct de vedere, în ipoteza în care validarea comisiei județene se realizează cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în

art. 7 și 8 din Legea nr. 9/1998 , va trebui ca întreaga sumă să fie reactualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor, iar nu doar pentru cea de-a doua tranșă, de 60%, potrivit

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

și

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 , astfel ca persoanele îndreptățite la măsurile compensatorii să nu fie prejudiciate. Pe cale de consecință, s-a considerat că prin însuși ordinul de validare, emis de șeful Cancelariei Primului-Ministru, se poate dispune reactualizarea sumelor reprezentând cuantumul compensațiilor pentru cei îndreptățiți să le obțină.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

În conformitate cu dispozițiile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 , republicată, "cetățenii români prejudiciați în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, [...] au dreptul la compensațiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parțial compensații ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcții și terenuri - pe care le aveau în proprietate în județele Durostor și Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac și floareasoarelui, precum și pentru plantații de pomi fructiferi și/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiți".

Potrivit alin. (2) și (3) ale aceluiași articol, beneficiază de aceste prevederi "și cetățenii români, moștenitori legali ai foștilor proprietari", precum și "cetățenii români prejudiciați în urma imigrării facultative sau obligatorii prevăzute la art. III din tratat, din alte județe ale Bulgariei decât județele cedate, Durostor și Caliacra".

În raport cu dispozițiile

art. 2 din Legea nr. 9/1998 , despăgubirile se acordă celor îndreptățiți sub forma unor compensații bănești stabilite de aceste dispoziții, iar prin art. 4 din aceeași lege s-a instituit obligația persoanelor îndreptățite la compensații de a depune cereri însoțite de actele doveditoare, la comisia județeană sau a municipiului București pentru aplicarea legii, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii.

Potrivit reglementării cuprinse în

art. 7 din Legea nr. 9/1998 , comisiile județene și a municipiului București primesc, verifică și rezolvă cererile de acordare a compensațiilor, pronunțând, în termen de cel mult 6 luni de la primirea cererilor, hotărâri ce se comunică comisiei centrale, spre validare, precum și solicitantului, care poate face contestație la comisia centrală.

Atribuțiile comisiei centrale au fost preluate de Departamentul pentru aplicarea

Legii nr. 9/1998 , constituit în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, în temeiul art. 1 și 2 din Normele metodologice pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 94/2004

privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsuri de finalizare a aplicării

Legii nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.643/2004 . Ca urmare, între atribuțiile conferite acestui departament prin art. 4 din Norme este și aceea de a înainta propunerile de validare/invalidare a hotărârilor comisiilor județene și a municipiului București, în termenul stabilit de lege, către șeful Cancelariei Primului-Ministru, care va dispune prin ordin, precum și aceea de a propune reactualizarea despăgubirilor, la data emiterii ordinului de validare.

Ulterior, prin

Hotărârea Guvernului nr. 361/2005

(modificată prin

Hotărârea Guvernului nr. 240/2006 ) a luat ființă, tot în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, aceasta preluând atribuțiile Departamentului privind soluționarea contestațiilor împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de aplicare a

Legii nr. 9/1998 , analiza și validarea/invalidarea hotărârilor acele comisii.

Interpretarea literală și sistematică-logică a dispozițiilor

art. 7 din Legea nr. 9/1998 , în vederea stabilirii momentului de la care sunt datorate compensațiile, în raport cu regulile privind plata eșalonată instituite prin art. 8 alin. (2) din aceeași hotărâre, precum și cu cele cuprinse în

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 , impune să se considere că între operațiunile de "stabilire" și de "validare"a compensațiilor există o succesiune temporală și o evidentă diferență de conținut, determinate de raportul de condiționare dintre ele, caracterizat de efectul retroactiv, de consolidare, al validării asupra a ceea ce s-a stabilit inițial prin hotărârea comisiei.

În legătură cu efectuarea plății sumelor de bani reprezentând compensațiile acordate potrivit

Legii nr. 9/1998 , este de observat că, în temeiul

art. 6 și 8 din aceeași lege, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 , în care s-a prevăzut, la art. 5, achitarea eșalonată, către beneficiari, a compensațiilor stabilite prin hotărârea Comisiei centrale, pe parcursul a 2 ani consecutivi, din care "40% în anul în care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat", precizându-se, în final: "cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile

Legii nr. 9/1998 ".

Existența unei dispoziții de actualizare a sumelor numai pentru perioada ulterioară momentului validării lor de către Cancelaria Primului-Ministru impune să se considere că legiuitorul nu a socotit necesar să dea o reglementare similară și pentru intervalul cuprins între data stabilirii compensațiilor prin hotărâre adoptată de comisie și aceea a emiterii ordinului de validare, deoarece acest interval de timp a fost apreciat ca neglijabil față de cerința prevăzută la

art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998 , ca actul de validare să fie emis în cel mult 60 de zile de la data hotărârii comisiei.

În activitatea practică însă termenul de 60 de zile, indicat prin textul de lege menționat, nu a putut fi respectat, astfel că sumele stabilite prin rapoartele de evaluare nu au mai corespuns totdeauna, datorită evoluției prețurilor, valorii reale a bunurilor pentru care trebuiau acordate despăgubiri.

Or, principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicării prevederilor Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validării compensațiilor, sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora.

De altfel, interpretarea de ansamblu a dispozițiilor legale emise în materie impune ca despăgubirile să corespundă, prin cuantumul lor, valorii reale a bunurilor din momentul efectuării plății.

Este de observat că, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 9/1998 , au fost elaborate norme metodologice conținând criterii de evaluare și modalități concrete de stabilire a cuantumului compensațiilor, care conțin dispoziții menite să asigure repararea efectivă a prejudiciului cauzat, cu actualizarea prețurilor, potrivit principiului restitutio în integrum.

În acest sens, în art. 8 alin. (2) și în

art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

Legii nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1970 s-a prevăzut obligativitatea actualizării cuantumului compensației și, respectiv, al despăgubirii, iar în art. 4 lit. g) din Normele metodologice pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 94/2004

privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsuri de finalizare a aplicării

Legii nr. 9/1998 , s-a instituit atribuția Departamentului constituit ca structură în cadrul Cancelariei Primului-Ministru de a "propune reactualizarea despăgubirilor, conform prevederilor

Legii nr. 9/1998 , la data emiterii ordinului de validare", precizându-se apoi la art. 7 că "propunerea de validare sau invalidare transmisă șefului Cancelariei Primului-Ministru poate fi însoțită de propunerea de reactualizare a despăgubirilor, dacă aceasta este necesară".

Cum, prin conținutul și sensul lor, toate aceste prevederi nu pot viza decât ipoteza în care validarea și, implicit, plata compensațiilor au loc în alt an decât cel în care au fost stabilite de către comisie, este evident că trebuie să se considere reglementată legislativ obligativitatea actualizării sumelor ce reprezintă compensații stabilite prin hotărârile adoptate de comisiile instituite în temeiul

Legii nr. 9/1998 .

Față de această reglementare neîndoielnică, dată prin dispozițiile conținute în normele metodologice de aplicare a actelor normative adoptate succesiv, în materia acordării de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940, precum și de incidența principiului reparării integrale a prejudiciului, se impune ca

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

să fie interpretat în sensul că data stabilirii compensației este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului București, iar validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeași lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor.

În consecință, în temeiul dispozițiilor

art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 , republicată, precum și al art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se decide în sensul arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În aplicarea dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, precum și ale

art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 , stabilesc:

Data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea dispozițiilor

Legii nr. 9/1998 .

Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeași lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 19 martie 2007.