Normele din 6 februarie 2008
de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006
prezumat în vigoare
Capitolul I Structurile tehnice ale procesului de descentralizare
Secțiunea 1 Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare
Articolul 1
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este structură cu rol consultativ și cu caracter permanent, înființat în conformitate cu
art. 18 alin. (1) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 .
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare funcționează în subordinea Consiliului interministerial pentru administrație și funcție publică, descentralizare, comunități locale, prevăzut la
art. 1 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 750/2005
privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este compus din următorii membri:
a) ministrul internelor și reformei administrative, președinte;
b) secretarul de stat pentru reformă în administrația publică din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, vicepreședinte;
c) un secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor;
d) secretarul de stat responsabil pentru coordonarea Direcției de politici publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
e) câte un secretar de stat din partea ministerelor și conducătorii altor organe de specialitate ale administrației publice centrale;
f) un consilier al primului-ministru;
g) președintele Asociației Municipiilor din România;
h) președintele Asociației Orașelor din România;
i) președintele Asociației Comunelor din România;
j) președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România.
Nominalizarea membrilor Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prevăzuți la alin. (3) lit. b)-f), se face de către conducătorii organelor de specialitate ale administrației publice centrale, de către primul-ministru, după caz, prin acte administrative cu caracter individual, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
La ședințele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare pot participa, în calitate de invitați, fără drept de vot, reprezentanți ai altor autorități ale administrației publice centrale și locale, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți, în funcție de problemele incluse pe ordinea de zi.
Articolul 2
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare se întrunește în ședințe trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui.
Ședințele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare se desfășoară regulamentar în prezența majorității membrilor acestuia.
Ședințele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare sunt conduse de către președintele acestuia sau, în lipsa acestuia, de către vicepreședinte.
Deciziile Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare se iau prin consens.
În cazul în care nu se ajunge la consens în luarea unei decizii, președintele sau vicepreședintele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, după caz, desemnează membrii care să propună soluții alternative, decizia finală fiind amânată pentru ședința următoare.
Luarea unei decizii nu poate fi amânată mai mult de două ori, în caz contrar, decizia finală va fi luată în prima ședință a Consiliului interministerial pentru administrație și funcție publică, descentralizare, comunități locale.
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare emite avize sau recomandări privind fundamentarea și implementarea politicilor de descentralizare.
Articolul 3
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare are următoarele atribuții:
a) avizează proiectul strategiei de descentralizare elaborat de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative;
b) propune soluții cu privire la procesul de descentralizare sectorială sau cu privire la necesitatea îmbunătățirii modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz;
c) avizează proiectele strategiilor de descentralizare sectorială și proiectele strategiilor sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, propuse de ministere sau de alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
d) avizează standardele de calitate și de cost propuse de către ministere sau de alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, care ulterior se aprobă prin hotărâre de Guvern;
e) aprobă rapoartele de monitorizare și evaluare privind stadiul de implementare a strategiilor de descentralizare sectorială și a strategiilor sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate;
f) stabilește calendarul acțiunilor privind derularea procesului de descentralizare;
g) prezintă Consiliului interministerial pentru administrație și funcție publică, descentralizare, comunități locale rapoarte anuale privind stadiul implementării procesului de descentralizare;
h) aprobă minutele ședințelor întocmite de către secretariatul tehnic.
Articolul 4
Secretariatul tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare este asigurat de către Unitatea centrală pentru reforma administrației publice din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative împreună cu reprezentanți din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor nominalizați prin ordin al ministrului.
Secțiunea 2 Grupurile de lucru pentru descentralizarea competențelor
Articolul 5
Grupurile de lucru pentru descentralizarea competențelor, denumite în continuare grupuri de lucru, constituite conform prevederilor
art. 18 alin. (2) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , funcționează în coordonarea Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare.
Articolul 6
Grupul de lucru se constituie din specialiști din cadrul ministerului sau al altui organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții în următoarele domenii: politici publice, buget, finanțe, juridic, resurse umane, precum și alți specialiști care au atribuții în domeniile vizate de procesul de descentralizare.
Grupul de lucru are în componență și câte un reprezentant al Unității centrale pentru reforma administrației publice din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, al Ministerului Economiei și Finanțelor, al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, al Asociației Municipiilor din România, al Asociației Orașelor din România și al Asociației Comunelor din România.
Grupul de lucru este condus de către secretarul general sau de către secretarul general adjunct al ministerului sau al altui organ de specialitate al administrației publice centrale, după caz. Grupul de lucru din cadrul organului de specialitate al administrației publice centrale care nu are prevăzut în structura organizatorică postul de secretar general va fi condus de către persoana nominalizată de conducătorul acestuia.
Fișele de post ale specialiștilor din cadrul ministerului sau al organului de specialitate al administrației publice centrale, desemnați în grupul de lucru, se modifică și se completează în conformitate cu noile responsabilități ce le revin conform prevederilor art. 8.
Articolul 7
Componența grupurilor de lucru se stabilește prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului organului de specialitate al administrației publice centrale, după caz, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Ministrul internelor și reformei administrative și ministrul economiei și finanțelor desemnează prin ordin reprezentanții care vor face parte din grupurile de lucru din cadrul ministerelor și al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România desemnează reprezentanții în cadrul grupurilor de lucru din cadrul ministerelor și al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Actele de desemnare a reprezentanților Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Economiei și Finanțelor, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Comunelor din România în grupurile de lucru de la nivelul ministerelor și al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale se transmit conducătorilor acestora, în termen de 3 zile de la data la care au fost emise.
Ordinele de constituire a grupurilor de lucru, respectiv actele de desemnare a reprezentanților Ministerului Economiei și Finanțelor, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România și Asociației Comunelor din România se transmit Unității centrale pentru reforma administrației publice în termen de 3 zile de la data la care au fost emise.
Articolul 8
Grupurile de lucru au următoarele atribuții:
a) elaborează analiza stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial, conform anexei nr. 1;
b) elaborează proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, conform anexei nr. 2;
c) asigură corelarea strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, cu alte documente strategice ale ministerelor sau a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, în cazul descentralizării unor competențe cu caracter intersectorial;
d) transmit Ministerului Economiei și Finanțelor proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, pentru formularea punctului de vedere cu privire la implicațiile financiare ale acestuia;
e) propun Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare spre dezbatere și avizare proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz;
f) organizează procesul de consultare publică a proiectului strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, avizat de Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare;
g) elaborează forma finală a proiectului strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, ca urmare a încheierii procesului de consultare;
h) întreprind demersurile necesare adoptării de către Guvern a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz;
i) participă la activitățile privind inițierea, modificarea și completarea legislației sectoriale necesare implementării strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz;
j) elaborează, analizează și actualizează standardele de calitate și de cost, în condițiile legii;
k) elaborează criterii pentru evaluarea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale, după caz;
l) organizează și gestionează fazele-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor;
m) elaborează rapoarte de monitorizare și evaluare cu privire la fazele-pilot, pe care le înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administrației publice;
n) elaborează și implementează sistemul de monitorizare și evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, conform anexei nr. 3;
o) elaborează rapoarte de monitorizare și evaluare a modului de implementare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, pe care le înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administrației publice;
p) elaborează alte documente privind procesul de descentralizare sectorială.
Secțiunea 3 Atribuții exercitate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și de Ministerul Economiei și Finanțelor
Articolul 9
Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin structurile de specialitate, asigură aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a), b), d), f) și g) din
Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , prin următoarele activități:
a) elaborează sistemul de monitorizare a procesului de descentralizare;
b) acordă asistență tehnică în elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și autorităților administrației publice locale;
c) identifică și implementează noi instrumente pentru exercitarea eficientă de către autoritățile administrației publice locale a competențelor descentralizate;
d) acordă asistență ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale în procesul de evaluare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale;
e) elaborează și implementează sistemul de monitorizare a îndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale a standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică.
Articolul 10
Ministerul Internelor și Reformei Administrative împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor, prin structurile de specialitate, asigură aplicarea prevederilor
art. 15 alin. (1) lit. c) și e) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , prin următoarele activități:
a) acordă asistență tehnică grupurilor de lucru în elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, conform domeniului său de competență;
b) analizează proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, după caz, și formulează puncte de vedere cu privire la implicațiile financiare ale acestora;
c) elaborează rapoarte anuale privind stadiul procesului de descentralizare financiară și fiscală;
d) furnizează grupurilor de lucru datele financiare necesare elaborării standardelor de cost și de calitate;
e) colaborează cu ministerele sau cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale în vederea identificării surselor de finanțare, a mecanismelor și metodelor necesare organizării și derulării fazelor-pilot.
Capitolul II Fazele-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor
Articolul 11
Faza-pilot reprezintă etapa preliminară implementării strategiei de descentralizare sectorială, pe care ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale o organizează pe durată determinată, în vederea testării deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel național.
Articolul 12
Grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale propun spre aprobare ministrului criteriile de selecție și unitățile administrativ-teritoriale în care se testează competențele propuse a fi transferate autorităților administrației publice locale, după consultarea structurilor asociative ale administrației publice locale.
Articolul 13
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale încheie cu autoritățile administrației publice locale selectate protocoale de colaborare în vederea testării prin faze-pilot a deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local.
Protocoalele conțin prevederi cu privire la: părțile semnatare și responsabilitățile acestora, perioada de derulare a fazei-pilot, modul de monitorizare și evaluare a fazei-pilot, orice alte elemente specifice domeniului de activitate pentru care se va derula faza-pilot.
Fiecare protocol de colaborare în vederea testării deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local este însoțit de planul de acțiune pentru implementarea fazei-pilot, ca parte integrantă a acestuia.
Pentru elaborarea planului de acțiune grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor, identifică sursele de finanțare, precum și mecanismele, metodele și instrumentele legale necesare organizării și derulării fazelor-pilot.
Articolul 14
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, pe baza raportului final de evaluare cu privire la derularea fazei-pilot, elaborat de către grupul de lucru, formulează recomandări cu privire la etapele pe care ministerul sau alt organ de specialitate al administrației publice centrale trebuie să le parcurgă în ceea ce privește procesul de descentralizare sectorială.
Capitolul III Evaluarea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale
Articolul 15
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în situația în care decid să clasifice unitățile administrativ-teritoriale în categoria I sau categoria a II-a, conform prevederilor
art. 10 alin. (1) și (2) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , prevăd în proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare evaluarea capacității administrative a comunelor și orașelor.
Articolul 16
Evaluarea capacității administrative a unității administrativ-teritoriale se realizează pe baza următoarelor criterii generale:
a) capacitatea autorităților administrației publice locale de a planifica strategic;
b) capacitatea autorităților administrației publice locale în ceea ce privește managementul financiar;
c) capacitatea autorităților administrației publice locale în ceea ce privește managementul resurselor umane;
d) capacitatea autorităților administrației publice locale în ceea ce privește managementul proiectelor;
e) concordanța actelor adoptate și emise de către autoritățile administrației publice locale cu reglementările în vigoare.
Articolul 17
Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. a), criteriul specific este: abilitatea autorităților administrației publice locale de a elabora și adopta strategii privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unităților administrativ-teritoriale, conform prevederilor
art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată.
Articolul 18
Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. b), criteriile specifice sunt: a) capacitatea autorităților administrației publice locale de a colecta venituri proprii, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul: realizări venituri proprii (fără cote defalcate din impozitul pe venit) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100 program venituri proprii (fără cote defalcate din impozitul pe venit) b) capacitatea autorităților administrației publice locale de a genera venituri, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul: realizări venituri proprii (fără cote defalcate din impozitul pe venit) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100 total realizări venituri (fără cote defalcate din impozitul pe venit)
Perioada de referință pentru a calcula formulele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) este anul bugetar anterior celui în care se face evaluarea.
Articolul 19
Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. c), criteriile specifice sunt: a) nivelul de instruire a personalului din aparatul de specialitate al primarului, pentru anul anterior efectuării evaluării, determinat prin aplicarea următoarei formule de calcul: numărul total al personalului care a absolvit cursuri de perfecționare profesională ───────────────────────────────────────────── X 100 număr total de personal b) performanțele profesionale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului, atât cel cu statut de funcționar public, cât și personalul contractual, pentru anul anterior efectuării evaluării, determinat prin aplicarea următoarei formule de calcul: numărul personalului evaluat cu calificative "bine" și "foarte bine" ──────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100 numărul total al personalului evaluat
Pentru a determina nivelul de instruire a personalului din aparatul de specialitate al primarului se va avea în vedere orice formă de perfecționare profesională la care au participat funcționarii publici, în condițiile
privind statutul funcționarilor publici, republicată, și personalul contractual, pentru care au primit documente care atestă absolvirea acestora.
Articolul 20
Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. d), criteriile specifice sunt: a) capacitatea autorităților administrației publice locale de a atrage surse de finanțare pentru implementarea proiectelor de interes local în ultimii 4 ani anteriori efectuării evaluării, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul: valoarea surselor atrase ────────────────────────────────────────── X 100 valoarea proiectelor depuse spre finanțare b) capacitatea autorităților administrației publice locale de a cheltui resursele financiare atrase pentru proiectele de interes local, implementate în ultimii 4 ani anteriori efectuării evaluării, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul: totalul cheltuielilor efectuate din surse atrase ──────────────────────────────────────────────── X 100 valoarea totală a surselor atrase
Articolul 21
Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. e), criteriile specifice sunt: a) legalitatea actelor adoptate de consiliul local, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul: numărul hotărârilor adoptate de consiliul local, desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile ──────────────────────────────────────────────────────────── X 100 numărul total al hotărârilor adoptate de consiliul local b) legalitatea actelor emise de primar, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul: numărul dispozițiilor emise de primar, desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile ──────────────────────────────────────────────────────────────── X 100 numărul total al dispozițiilor emise de primar
Perioada de referință pentru a calcula formulele prevăzute la alin. (1) este anul anterior efectuării evaluării.
Articolul 22
Punctajul pentru evaluarea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale se stabilește după cum urmează: fiecărui criteriu general i se atribuie 20 de puncte, obținându-se un punctaj maxim total de 100 de puncte.
Articolul 23
Pentru fiecare criteriu general care se determină pe baza mai multor criterii specifice, cele 20 de puncte se divid la numărul total de criterii specifice.
Articolul 24
Pentru criteriul specific prevăzut la art. 17, în cazul în care răspunsul este afirmativ, se acordă 20 de puncte, iar în cazul în care răspunsul este negativ, nu se acordă niciun punct.
Articolul 25
Pentru criteriile specifice prevăzute la art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (1) și art. 20 se acordă punctele stabilite în urma divizării prevăzute la art. 23, dacă rezultatul formulei de calcul este mai mare sau egal cu 50%. În cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mic de 50%, nu se acordă niciun punct.
Articolul 26
Pentru criteriile specifice prevăzute la art. 21 alin. (1) se acordă punctele stabilite în urma divizării prevăzute la art. 23, dacă rezultatul formulei de calcul este mai mic sau egal cu 5%. În cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mare de 5%, nu se acordă niciun punct.
Articolul 27
Pentru a calcula punctajul total obținut de unitatea administrativ-teritorială se însumează punctele obținute pentru fiecare criteriu general.
Încadrarea unității administrativ-teritoriale în categoria I se face dacă punctajul total este mai mare sau egal cu 50. Dacă punctajul total este mai mic de 50, unitatea administrativ-teritorială va fi încadrată în categoria a II-a.
Articolul 28
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale prevăd în cadrul legislației sectoriale aferente strategiei de descentralizare lista de încadrare a unităților administrativ-teritoriale în categoria I și a II-a, rezultată în urma evaluării capacității administrative.
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale prevăd în cadrul legislației sectoriale aferente strategiei de descentralizare data la care va avea loc reevaluarea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale încadrate în categoria a II-a.
Articolul 29
Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale pot stabili, în condițiile
art. 11 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , și alte criterii de evaluare a capacității administrative, cu respectarea prevederilor art. 22, 23, 27 și 28.
Articolul 30
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Anexa 1 -------
la normele metodologice
-----------------------
METODOLOGIE
privind analiza stadiului procesului
de descentralizare la nivel sectorial
În elaborarea analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial se vor avea în vedere următoarele aspecte:
1. Scurtă descriere a evoluției procesului de descentralizare sectorială.
2. Identificarea competențelor exercitate în prezent:
2.1. enumerarea competențelor exercitate de administrația publică centrală, inclusiv serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
2.2. pentru fiecare dintre competențele identificate se vor preciza: sursele de finanțare (de exemplu, bugetul de stat, bugetele unităților administrativ-teritoriale, alte surse), resursele umane, materiale și patrimoniale utilizate în vederea exercitării acestor competențe.
3. Identificarea competențelor descentralizate către autoritățile administrației publice locale:
3.1. enumerarea competențelor transferate către autoritățile administrației publice locale (exclusive, partajate, delegate);
3.2. pentru fiecare dintre competențele enumerate la pct. 3.1 descrieți aspectele legate de autoritatea responsabilă cu reglementarea competenței, autoritatea responsabilă de finanțare și sursele de finanțare ale competenței, autoritatea responsabilă de implementarea competenței, autoritatea care deține proprietatea asupra patrimoniului. O atenție sporită trebuie acordată competențelor partajate între mai multe niveluri administrative; în aceste cazuri, descrierea competențelor trebuie făcută în detaliu, cu specificarea clară a responsabilităților fiecărui actor implicat.
4. Descrierea provocărilor, a problemelor majore din punct de vedere financiar și administrativ pentru autoritatea administrației publice centrale (minister), serviciul public deconcentrat, în exercitarea competențelor identificate. Prezentați aspectele pozitive și negative constatate în procesul de exercitare a acestor competențe, precum și aspectele care periclitează exercitarea lor în condiții de eficiență.
5. Analiza trebuie să cuprindă și informații cu privire la standardele de cost pentru finanțarea unor servicii publice și de utilitate publică descentralizate și cu privire la standardele de calitate aferente asigurării furnizării acestora.
6. Analiza trebuie să cuprindă și informații privind sistemele de monitorizare și evaluare a modului în care autoritățile administrației publice centrale și locale furnizează serviciile publice și de utilitate publică descentralizate.
7. Identificarea legislației care reglementează modul de exercitare a competențelor identificate.
8. Formularea de concluzii și recomandări cu privire la procesul de descentralizare sectorială.
9. Alte informații pe care le considerați relevante.
Anexa 2 -------
la normele metodologice ----------------------- METODOLOGIE privind structura strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate 1. Introducere (informații generale relevante, priorități, politici și cadru juridic existent) 1.1. Premisele elaborării strategiei de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate 1.2. Planificarea în timp - perioada de implementare a strategiei (termen mediu sau lung) 1.3. Părțile implicate în elaborarea strategiei 1.4. Modul de lucru (ateliere, seminarii, sesiuni, grupuri de lucru etc.) 1.5. Tendințele Uniunii Europene în sectorul supus descentralizării, documentele strategice de impact național, programul de guvernare, cadrul legal general și sectorial etc. 1.6. Principii generale și specifice ale strategiei de descentralizare/ strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate. 2. Definirea problemelor În procesul de definire a problemelor se vor avea în vedere următoarele etape: 2.1. prezentarea concluziilor analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial; 2.2. listarea problemelor identificate. De exemplu: a) exercitarea unor competențe de către administrația centrală, care ar putea fi descentralizate; b) mandate incomplete atât în ceea ce privește resursele financiare, cât și drepturile de decizie managerială; c) necorelări cu principiile ariei beneficiarilor și economiilor de scară; d) alocări neclare/confuze ale responsabilităților către fiecare actor implicat în furnizarea serviciului public în cauză; e) lipsa unor sisteme de monitorizare și evaluare relevante în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice descentralizate/deconcentrate; f) deficiențe în pregătirea profesională sau de altă natură a personalului; g) suprapunerea în exercitarea anumitor competențe între diferite niveluri ale administrației publice locale sau între acestea și serviciile publice deconcentrate; h) lipsa standardelor de calitate și de cost aferente competențelor descentralizate; i) altele. 3. Obiectivele*1) strategiei sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate: ───────── *1) Obiectivele strategiei trebuie să fie SMART (specifice, măsurabile, realizabile, reale, limitate în timp) și să fie asumate de către toți actorii implicați în elaborarea, implementarea și monitorizarea acesteia. 3.1. obiectivul general al strategiei de descentralizare sectorială sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate; 3.2. obiectivele specifice care să vizeze soluționarea problemelor identificate. 4. Evaluarea capacității administrative a comunelor și orașelor în condițiile art. 10 și 11 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 și ale prevederilor cap. III din normele metodologice 5. Activități În funcție de obiectivele specifice stabilite vor fi indicate activitățile care vor conduce la realizarea acestora. Următoarele elemente vor fi avute în vedere: a) identificarea competențelor exercitate de către autoritatea administrației publice centrale (minister, alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz), servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, care vor fi transferate autorităților administrației publice locale; b) identificarea tuturor factorilor implicați în procesul de descentralizare (de exemplu, cetățeni, ONG-uri, autorități locale, autorități centrale etc.); c) identificarea criteriilor de determinare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale, după caz; d) identificarea ariei geografice a beneficiarilor în vederea efectuării transferului de competențe. Se va respecta criteriul potrivit căruia descentralizarea competențelor privind furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administrației publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor; e) identificarea posibilităților de realizare a economiilor de scară în procesul de furnizare a serviciului public, dacă este cazul; f) identificarea resurselor necesare (materiale, umane, financiare și informaționale) și a posibilităților de alocare eficientă a acestora în procesul de exercitare a competențelor supuse descentralizării; g) identificarea posibilităților de stabilire a standardelor de cost pentru finanțarea serviciilor publice și de utilitate publică propuse a fi descentralizate și a standardelor de calitate aferente asigurării furnizării acestora*2); ───────── *2) În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. h) organizarea unor faze-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor; i) altele. 6. Rezultatele strategiei sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate Pentru obiectivele specifice ale strategiei stabiliți rezultatele așteptate. Rezultatele așteptate trebuie să fie măsurabile. Stabilirea rezultatelor așteptate constituie o etapă deosebit de importantă în cadrul procesului de monitorizare. 7. Planul de acțiune al strategiei sectoriale de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate În elaborarea planului de acțiune al strategiei sectoriale de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate se folosește următorul model: Obiectiv general: enunțați obiectivul general al strategiei Obiectiv specific 1: enunțați obiectivul specific Rezultatul așteptat aferent obiectivului specific 1 Indicator-cheie de performanțăâ aferent obiectivului specific 1 Activitate 1.1 (enunțați activitatea) Resurse necesare Responsabili Termene Rezultatul activității Indicatori de performanță Umane Financiare Materiale Obiectiv specific 2: Rezultatul așteptat aferent obiectivului specific 2 Indicator-cheie de performanță aferent obiectivului specific 1 Activitate 2.1 (enunțați activitatea) Resurse necesare Responsabili Termene Rezultatul activității Indicatori de performanță Umane Financiare Materiale Obiectiv specific 3 Indicator-cheie de performanță aferent obiectivului specific 3
Anexa 3 -------
la normele metodologice
-----------------------
METODOLOGIE
privind elaborarea sistemului de monitorizare și evaluare
a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei
sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare
a competențelor descentralizate
Monitorizarea reprezintă procesul de colectare, procesare, analiză și raportare a datelor privind implementarea strategiilor sectoriale de descentralizare/strategiilor sectoriale pentru îmbunătățirea modului de exercitare a competențelor descentralizate, în vederea măsurării progresului și reorientării sau redefinirii activităților, în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor.
Crearea sistemului de monitorizare constă în parcurgerea următoarelor etape:
1. Indicatorii-cheie de performanță stabiliți pentru fiecare obiectiv specific constituie punctul de plecare în procesul de monitorizare. Fiecare indicator-cheie de performanță trebuie să fie definit cu claritate, să fie exprimat printr-o formulă. Indicatorul va include și unitatea de măsură. De asemenea, se recomandă ca definirea indicatorului să cuprindă suficiente detalii, pentru ca orice persoană însărcinată cu colectarea datelor, indiferent de perioada de colectare, să fie capabilă să colecteze, pentru același indicator, același tip de date.
2. Colectarea datelor. Pentru fiecare indicator de performanță aferent fiecărei activități se identifică datele necesare a fi colectate, sursa datelor, factorii responsabili de colectarea și transmiterea acestora, frecvența colectării datelor.
a) Sursa este acea entitate de la care sunt obținute datele în mod constant. Este recomandat să se folosească aceeași sursă de date pentru același indicator de performanță, pentru a se evita ca în timp să se producă interpretări eronate sau lipsite de consistență.
b) Factorii responsabili de colectarea și transmiterea datelor. Fiecare minister sau organ de specialitate al administrației publice centrale, după caz, își stabilește propriile metode de colectare a datelor necesare monitorizării. În vederea colectării datelor, ministerele sau organele de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, pot implica următorii factori de interes: instituția prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, fiecare autoritate a administrației publice locale, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. De asemenea, se poate apela și la alte surse de date ale altor organisme și instituții.
c) Frecvența colectării datelor (calendarul colectării datelor). Sistemul de monitorizare trebuie să se bazeze pe strângerea de date comparabile, colectate cu o anumită periodicitate, pentru a se putea măsura progresul. În funcție de tipul indicatorului de performanță colectarea datelor se poate face lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz.
3. Procesarea și analiza datelor. După terminarea colectării datelor se trece la procesarea acestora, prin aplicarea formulei stabilite pentru fiecare indicator de performanță. Procesarea va fi efectuată de către grupul de lucru pentru descentralizarea competențelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz.
4. Raportul de monitorizare. Pe baza datelor procesate, grupul de lucru pentru descentralizarea competențelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, elaborează raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare se elaborează semestrial și se înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administrației publice din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Raportul semestrial de monitorizare trebuie să conțină și informații privind măsurile pe care ministerul sau alt organ de specialitate al administrației publice centrale, după caz, le are în vedere pentru redefinirea acțiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor așteptate.
Pe baza acestor rapoarte de monitorizare sectoriale, Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare stabilește măsurile care se impun în ceea ce privește procesul de descentralizare.
5. Raportul de evaluare. Pe baza rapoartelor semestriale de monitorizare, grupul de lucru pentru descentralizarea competențelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, elaborează raportul de evaluare înaintat Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administrației publice din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Rapoartele de evaluare stau la baza fundamentării politicii de descentralizare.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.