Moțiune nr. 1/2008

Senatul adoptă prezenta moțiune simplă.

După un an de la momentul aderării, România se îndepărtează tot mai mult de principiile modelului european. Accentuarea derapajelor economice și sociale pe parcursul anului 2007 reprezintă consecința incoerenței politicilor aplicate, economia românească ajungând mult mai vulnerabilă decât acum 3 ani. Putem afirma astăzi, cu mâhnire, că România a ratat startul integrării în Uniunea Europeană.

Regimul politic de dreapta, reprezentat de tandemul Tăriceanu-Băsescu, va rămâne în istorie ca un exemplu de lipsă de performanță în gestionarea politicilor publice. Extinderea fenomenului de corupție fără condamnarea în instanță a vreunui corupt, polarizarea societății într-o manieră străină modelului european, lipsa de eficiență și instabilitatea în funcționarea instituțiilor statului, înlocuirea criteriului de competență cu cel al atașamentului față de partide și conducătorii acestora, accentuarea decalajelor externe și izolarea României în plan extern reprezintă doar câteva elemente caracteristice ale evoluțiilor din societatea românească din ultimii 3 ani.

Tabloul macroeconomic ne arată o economie al cărei ritm de creștere este în scădere, cu investiții directe - autohtone sau străine - din ce în ce mai puține, cu un deficit de cont curent ce a depășit cu mult "nivelul de avarie". Corecția severă înregistrată pe cursul de schimb spre finele anului trecut, precum și inversarea trendului ratei inflației reprezintă semnale de alarmă privind riscurile iminente la care actualii guvernanți expun economia românească. După ratarea țintei de inflație într-un mod spectaculos în anul 2007, nivelul ajungând aproape dublu față de cel prognozat, iată că în prima lună a noului an indicele prețurilor de consum înregistrează o creștere cu 0,86% față de luna decembrie a anului 2007, ceea ce, printr-o recalculare a inflației pe ultimele 12 luni, ne indică un nivel de 7,26%, cu 0,69 puncte procentuale peste inflația înregistrată la finele anului 2007.

Cursul de schimb s-a așezat, pentru moment, pe un trend ușor descrescător, sugerându-ne că într-un oarecare orizont de timp ar putea să se încadreze într-o marjă stabilă. Atragem însă atenția asupra faptului că această evoluție se datorează exclusiv intervențiilor specifice politicii monetare, iar efectele scontate nu pot fi durabile dacă asemenea măsuri nu sunt dublate de politici fiscal-bugetare raționale.

Scopul acestei moțiuni este, pe de o parte, acela de a trage un semnal de alarmă în legătură cu impactul direct pe care derapajele macroeconomice îl au asupra agravării fenomenului de sărăcie în România, prin scăderea drastică a puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri mici și medii, iar pe de altă parte, de a solicita Guvernului să acționeze urgent, în sensul limitării extinderii acestui fenomen.

În România ultimilor 3 ani, rata sărăciei a crescut de la 17,9% în 2004 (adică 3.870.000 săraci) la 18,6% în 2007 (4.010.000 săraci), un plus de 140.000 de săraci; iată una dintre performanțele guvernării de dreapta! Această guvernare s-a manifestat și se manifestă ca o "putere fără soluții", atunci când este vorba despre menținerea nivelului de trai al marii majorități a populației, dar susține cu zel orice inițiativă menită să redistribuie beneficiile creșterii economice exclusiv în folosul clientelei politice. Printr-o asemenea evoluție, România se apropie mai mult de modelul de țară din America Latină decât de cel european. Nu este specific Uniunii Europene faptul că doar 300 de români dețin averi ce reprezintă 22% din produsul intern brut al țării. Nu există o altă țară din Europa în care raportul dintre veniturile realizate de primii 10% dintre cetățenii cu veniturile cele mai mari și ultimii 10% dintre cetățenii cu veniturile cele mai mici să fie de 17/1, așa cum se întâmplă la noi.

În România ultimilor 3 ani, reducerea puterii de cumpărare a majorității populației este dramatică. Dacă în perioada 2004-2007, salariul mediu brut a crescut cu 60%, iar pensia medie lunară cu 71%, prețurile au crescut mult mai spectaculos. Iată câteva exemple:

- gaze naturale 100%;

- pâine 80%;

- apă, canal, salubritate 80%;

- lapte 75%;

- energie termică 60-100%;

- carne 60%;

- ulei comestibil 45%;

- transport 40- 60%;

- energie electrică 19%.

Factura de întreținere a ajuns o povară de nesuportat pentru români. În ultimii 3 ani, 45% dintre gospodăriile din mediul urban nu și-au putut plăti la timp factura la utilități. Anticipațiile privind evoluția prețurilor ne indică creșteri spectaculoase și în anul 2008:

- pâine 30%;

- gaze naturale 10-30%;

- energie termică 12%;

- energie electrică 10%;

- carne, mezeluri 30%;

- lapte 30%.

Cum depășește românul de rând aceste dificultăți cauzate de creșterea prețurilor? Consultând informații oficiale, publicate de către Institutul Național de Statistică, vom găsi un răspuns cutremurător! Consumul mediu de produse alimentare pe cap de locuitor s-a deteriorat cantitativ și calitativ în ultimii 3 ani, de o manieră aproape incredibilă. Dacă în anul 2004 un român consuma lunar 20 de litri de lapte și produse din lapte, în anul 2007 consumul s-a redus la 7,4 litri. În aceeași perioadă, consumul lunar de carne și preparate din carne s-a redus de la 5,5 kg la 3,9 kg, consumul de ouă de la 24 ouă la 13 ouă pe lună, cartofi de la 8,15 kg la 3,5 kg pe lună, legume de la 15,2 kg la doar 8,8 kg.

Pensionarii rămân, în continuare, cea mai vulnerabilă categorie socială. Majorarea pensiilor, ca urmare a presiunii exercitate de P.S.D. asupra guvernanților, a adus un plus de speranță în viața acestor bătrâni. Din păcate, această creștere de venituri a fost grav afectată de valul de scumpiri ce s-a declanșat la sfârșitul anului trecut. Oricum, Guvernul și-a dovedit încă o dată indiferența față de problemele generației vârstnice. Cu cei 1,1 milioane de euro pe care i-a cheltuit pe scrisorile adresate pensionarilor se puteau plăti pensiile lunare a 22.000 de pensionari din agricultură, adică toți pensionarii agricultori din județe precum Argeș sau Prahova, sau se puteau acorda încă 3.500 de bilete de odihnă și tratament.

O cauză profundă pe care o regăsim la originea fenomenului de scădere a nivelului de trai în România constă în incapacitatea Guvernului de a elabora și gestiona o strategie energetică eficientă.

Practic, lipsa unei strategii coerente în domeniul energetic, abandonarea sau blocarea proiectelor de interes major, lipsa competitivității, managementul iresponsabil și neperformant, toate acestea asociate unei politici externe păguboase, au generat derapaje cu consecințe grave atât în plan microeconomic, cât și macroeconomic. Aceste lucruri se întâmplă într-un domeniu care, pe plan mondial, este declarat de importanță strategică, tocmai pentru că determină formarea prețurilor în tot spațiul economic. România a reușit performanța să obțină cel mai mare preț la gazele naturale din import, la nivelul Uniunii Europene. Astfel, după primele declarații agresive ale României față de singurul furnizor de gaze naturale din import, prețul gazelor naturale a crescut, în etape, de la 141 USD/1.000 Nmc, media anului 2004, la 270 USD/1.000 Nmc, ajungând apoi la 376 USD/1.000 Nmc. În privința prețurilor practicate pentru distribuția gazelor naturale destinate consumului casnic, Guvernul are un comportament de-a dreptul cinic. Va rămâne în istorie, probabil, celebra majorare a prețului din octombrie 2006, cu 9%, motivându-se nevoia ca Guvernul să sprijine prin aceasta politica de țintire a inflației. Este fără echivoc faptul că activitatea de reglementare a prețurilor se dovedește a fi subordonată politic. În locul autonomiei autorității de reglementare, cerute de normele comunitare, ascultăm cu toți declarațiile ministrului de resort care precedă, cu regularitate, actele oficiale emise de această autoritate. Care sunt consecințele acestor acțiuni guvernamentale? Creșteri spectaculoase de prețuri pentru toate produsele energetice, după cum urmează:

- gaze naturale de import

- de la 141 USD/1.000 Nmc în anul 2004 la 376 USD/1.000 Nmc în anul 2008;

- gaze naturale intern

- de la 81 USD/1.000 Nmc în anul 2004 la 197 USD/1.000 Nmc în anul 2008;

- energie termică - gcal.

- de la 75 lei la 150-200-300 lei;

- energie electrică la producător

- de la 87 lei/kwh la 155 lei/kwh;

- păcură

- numai în anul 2007, prețul a crescut de la 257 USD/t la 507 USD/t;

- cărbune energetic

- de la 59 USD/t în anul 2006 la 121 USD/t.

Ce înseamnă pentru cetățenii României aceste evoluții? Un efort financiar suplimentar de 2,1 mld. USD, un "cadou" oferit de către guvernarea portocalie. Numai pentru luna decembrie, facturile pentru consumul casnic de gaze naturale au înregistrat valori cuprinse între 500 de lei și 6.000 de lei.

Se pare că lucrurile nu se opresc aici! Chiar în cursul acestei luni, în total dispreț față de situația disperată a populației cu venituri medii și mici, Guvernul aprobă o nouă creștere nejustificată a prețului gazelor din producția internă cu cca 8%, adică 10 USD/1.000 Nmc, oferind, prin aceasta, un "cadou" de 85 mil. USD pentru OMV-Petrom și un altul de 80 mil. USD pentru Romgaz. Toate acestea pentru un viitor și incert "fond social pentru gaze", care va intra în vigoare iarna viitoare și care nu va avea alocații mai mari de 30 mil. USD. Tot în această lună, autoritățile au crescut nejustificat, cu aproximativ 30%, tariful de transport și au introdus suplimentar aberanta "taxă de rezervare a capacității de transport" de cca 5 USD/1.000 Nmc. Aceste măsuri nesăbuite vor stimula o nouă creștere a prețurilor, în condițiile în care valoarea subvențiilor acordate de Guvern populației este total insuficientă pentru acoperirea acestor majorări. Puterea de cumpărare a românilor scade continuu și este departe de nivelul european la care actuala administrație încearcă să alinieze prețurile utilităților.

Față de majorarea în cascadă a prețurilor și a tarifelor la principalele produse de consum și utilități, pe de o parte, și de implicațiile imediate ale acestora asupra scăderii nivelului de trai și a calității vieții în România, pe de altă parte, cerem Guvernului următoarele:

1. luarea de măsuri imediate pentru protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor cu venituri medii și mici și instituirea unor mecanisme specifice de compensare a cheltuielilor cu întreținerea locuinței pentru cei aflați sub pragul sărăciei;

2. corelarea (etapizată) veniturilor populației cu valoarea coșului minim de consum lunar calculat de Institutul Național de Statistică, astfel încât nicio pensie și niciun salariu să nu fie sub această valoare;

3. corelarea, în interval de 3 luni, a dezechilibrelor majore în materie de salarizare în cadrul sectorului bugetar, prin elaborarea și prezentarea în Parlament, spre dezbatere și adoptare, a unui proiect de lege de instituire a unui sistem unic de salarizare a personalului bugetar; legea trebuie să găsească un echilibru just între importanța socială a diferitelor sectoare de activitate, pe de o parte, și nivelul pregătirii, complexitatea și calitatea sarcinilor îndeplinite, responsabilitatea asumată și performanța profesională, pe de altă parte; de asemenea, legea trebuie să instituie un raport echitabil între valoarea minimă și maximă a salariului din sectorul bugetar;

4. reducerea, la nivelul anului 2008, a tuturor cheltuielilor guvernamentale cu echivalentul a două miliarde de euro și introducerea unui mecanism de supraveghere și control al execuției bugetului consolidat, prin prezentarea trimestrială, în Parlament, a unui raport preliminar cu privire la gestiunea cheltuielilor bugetare;

5. prezentarea în Parlament a unui program național actualizat de luptă împotriva sărăciei și a sărăciei severe, cu măsuri concrete și etape de derulare, precum și cu responsabilități concrete ale instituțiilor statului implicate;

6. prezentarea în Parlament, la interval de 3 luni, a unui raport privind starea de sănătate a tinerei generații din România și aprobarea unui program național de măsuri pentru asigurarea securității alimentare a acesteia;

7. stoparea imediată a majorării prețului la gaze naturale din producția internă și utilizarea sumelor colectate pe seama ultimei majorări într-un fond destinat protejării populației;

8. inițierea unor negocieri reale cu Federația Rusă pentru stoparea creșterii prețului la gazele naturale - cărbune, păcură importate și promovarea participării României în proiecte alternative de transport al hidrocarburilor către Europa de Vest;

9. finalizarea strategiei din domeniul energetic în conformitate cu noul pachet de legi pentru energie și cu schimbările climatice la nivel european;

10. promovarea programului de reabilitare termică a clădirilor multietajate, prin suportarea de la bugetul de stat și bugetele locale a costurilor aferente populației aflate sub pragul de sărăcie.

Această moțiune simplă a fost adoptată de Senat în ședința din 26 februarie 2008, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, și ale art. 157 alin. (1) din Regulamentul Senatului.