Decizia nr. 123/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Andrei Mureșan în Dosarul nr. 7.621/4/2007 al Judecătoriei Sectorului 4 București.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, apărătorul ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, considerând că sintagma "numai după ascultarea învinuitului ori inculpatului" din cuprinsul art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 22 alin. (1) și art. 34 din Constituție.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în concordanță cu prevederile constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7.621/4/2007, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Andrei Mureșan în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că "audierea unei persoane care nu poate participa la un proces penal reprezintă o încălcare a dreptului la ocrotirea sănătății, cât și a celui la integritate fizică și psihică".
Judecătoria Sectorului 4 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin ascultarea învinuitului ori inculpatului de instanța de judecată nu se aduce atingere dreptului constituțional la ocrotirea sănătății și nici celui privind dreptul la viață, integritate fizică și psihică.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, care are următorul cuprins: "Instanța dispune luarea măsurilor de siguranță prevăzute în alin. 1 numai după ascultarea învinuitului ori inculpatului și în prezența apărătorului și a procurorului."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 22 alin. (1) privind garantarea dreptului la viață și dreptului la integritate fizică și psihică, precum și ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că dispozițiile art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, prin care se stabilește obligația învinuitului ori inculpatului de a fi audiat în momentul dispunerii, de către instanța de judecată, a măsurii internării medicale, nu sunt de natură a contraveni dreptului constituțional la ocrotirea sănătății, cu atât mai mult cu cât această măsură de siguranță se ia cu avizul comisiei medicale competente să avizeze internarea bolnavilor mintal și toxicomanilor periculoși.
Totodată, Curtea constată că ascultarea învinuitului sau inculpatului înainte de luarea măsurilor de siguranță îi asigură acestuia dreptul la un proces echitabil și îi garantează dreptul la apărare.
Procedura ascultării, prin ea însăși, nu implică mijloace care să pună în pericol viața sau integritatea fizică sau psihică a persoanei, iar conform art. 71^1 din Codul de procedură penală, dacă, în timpul ascultării învinuitului sau inculpatului, acesta acuză simptomele unei boli care i-ar putea pune viața în pericol, ascultarea se întrerupe, iar organul judiciar ia măsuri pentru ca acesta să fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide că viața învinuitului sau inculpatului nu este în pericol.
De asemenea, conform art. 74 din Codul de procedură penală, ori de câte ori învinuitul sau inculpatul se găsește în imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmărire penală sau instanța de judecată procedează la ascultarea acestuia la locul unde se află, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Din cele arătate rezultă că legea procesual penală conține dispoziții ce impun ca ascultarea să se desfășoare cu respectarea dreptului la viață, integritate fizică și psihică, precum și a dreptului la ocrotirea sănătății, asigurându-se în același timp învinuitului sau inculpatului atât dreptul la un proces echitabil, cât și dreptul la apărare.
Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 alin. 1^1 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Andrei Mureșan în Dosarul nr. 7.621/4/2007 al Judecătoriei Sectorului 4 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.