Decizia nr. 41/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 169/1997 27 octombrie 1997 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. e) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Gheorghe Pârșe și Cecilia Pârșe în Dosarul nr. 7.157/196/2006 (nr. în format vechi 5.617/2006) al Judecătoriei Brăila.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.113D/2007 care are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 , excepție ridicată de Constanța Brașov.
La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, avocatul Voicu Zdrenghea.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere că sunt îndeplinite cerințele conexării prevăzute de
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Apărătorul autoarei excepției nu se opune conexării celor două dosare.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor, în temeiul prevederilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.113D/2007 la Dosarul nr. 733D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Avocatul Voicu Zdrenghea solicită admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-a invocat în notele scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 25 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7.157/196/2006 (nr. în format vechi 5.617/2006), Judecătoria Brăila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. e) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Gheorghe Pârșe și Cecilia Pârșe într-un proces civil având ca obiect constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate.
Prin Încheierea din 26 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.580/232/2006, Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Constanța Brașov într-un recurs civil privind o hotărâre judecătorească prin care a fost anulat un titlu de proprietate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile
art. III alin. (1) lit. e) din Legea nr. 169/1997
sunt neconstituționale, întrucât sancțiunea nulității absolute reglementată de acestea vizează și actele juridice încheiate anterior intrării în vigoare a legii, deși titlul de proprietate dobândit a intrat în circuitul civil devenind opozabil erga omnes și "conferind proprietarului toate atributele legale ale unui proprietar de drept".
Referitor la prevederile art. III alin. (1) lit. a) din aceeași lege se susține că acestea contravin dispozițiilor art. 16 și 46 din Constituție. În acest sens autorul excepției arată "că nu se află în situația de a nu fi depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, câtă vreme face parte din clasa I de moștenitori și că nu a renunțat la această calitate cu privire la dreptul de moștenire asupra terenurilor ce au aparținut autorului său".
Judecătoria Brăila consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale și ale actelor internaționale invocate, arătând că acestea nu fac decât să constate o nulitate ce rezultă din caracterul imperativ al reglementării anterioare.
Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă apreciază excepția ca neîntemeiată, arătând că sancționarea celor care nu se adresează cu cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate nu aduce atingere celor două texte constituționale invocate ca fiind încălcate, deoarece retrocedarea proprietăților nu se face din oficiu, ci la cererea persoanei interesate.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile
art. III din Legea nr. 169/1997
instituie sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea unor norme legale imperative. Asemenea acte nu pot constitui temeiuri pentru dobândirea valabilă a dreptului de proprietate, deoarece un act juridic nul nu poate produce efecte juridice. Este invocată jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. III alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, cu modificările și completările aduse prin
Legea nr. 247/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
-
Articolul III
alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 169/1997 :
"(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ,
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(îi) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza
pentru terenurile intravilane, a
și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
[...]
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;"
În susținerea neconstituționalității prevederilor de lege criticate sunt invocate următoarele dispoziții constituționale: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private și art. 46 privind dreptul la moștenire. Este invocată și încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, asupra criticii având ca obiect dispozițiile
art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , s-a pronunțat prin
Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, și
Decizia nr. 49 din 16 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007.
Curtea a constatat că prin aceste dispoziții legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câștigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, că actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în condiții ilegale, sunt lovite de nulitate absolută. Efectul nulității absolute de repunere în situațiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Curtea a mai reținut că asemenea acte nu pot constitui temeiuri pentru dobândirea valabilă a dreptului de proprietate, deoarece un act juridic lovit de nulitate nu poate produce efecte juridice.
Aceste considerente sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Gheorghe Pârșe și Cecilia Pârșe în Dosarul nr. 7.157/196/2006 (nr. în format vechi 5.617/2006) al Judecătoriei Brăila și de Constanța Brașov în Dosarul nr. 2.580/232/2006 al Tribunalului Dâmbovița - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ.dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.