Decizia nr. 169/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007

privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, excepție ridicată de Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă, Aurel Teodorescu, Nadia Constantin și Zicu Mușat în Dosarul nr. 4.708/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă, doamna Natalia Luchian, consilier juridic al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente. Acesta precizează că, potrivit

art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 640/2007

privind stabilirea unor măsuri în aplicarea prevederilor

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2007

pentru completarea

Legii nr. 202/2006

privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare instituțională, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a devenit succesor în drepturi și obligații al Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă. În această calitate, arată că înțelege să formuleze cerere de renunțare la judecarea cauzei ce face obiect al Dosarului Curții Constituționale nr. 1.419D/2007.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de renunțare la judecată.

Deliberând, Curtea respinge cererea, întrucât excepția de neconstituționalitate este de ordine publică, iar, potrivit

art. 55 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 , procurorul solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, arătând că actul normativ menționat a fost atacat pe cale principală, prin acțiune introdusă în acest scop la instanța de judecată, aceasta nefiind o cale admisă din punct de vedere procedural.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iulie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.708/2/2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007

privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă (a cărui succesoare în drepturi și obligații este Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă), Aurel Teodorescu, Nadia Constantin și Zicu Mușat într-o cauză având ca obiect contestarea constituționalității ordonanței amintite, în baza

art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .

În motivarea excepției se arată, în esență, că prin punerea în aplicare a ordonanței supuse controlului de constituționalitate "se provoacă prejudicii majore pieței forței de muncă, protecției lucrătorilor români și priorității la angajare". Se susține că se consacră liberul acces al cetățenilor din alte țări pe piața forței de muncă din România, încălcându-se rolul Consiliului Economic și Social și al partenerilor sociali în problemele privind ocuparea și încadrarea în muncă pe teritoriul României și fără să se țină cont de posibilitatea activării clauzei de salvgardare. Se mai arată că "înlătură locul și rolul sindicatelor și patronatelor în dialogul instituțional pentru inițierea și promovarea unor acte normative prin care se modifică esențial abordarea gestionării fenomenului imigrației în scop de muncă". În plus, se susține că se încalcă dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, prin crearea unui statut mai favorabil pentru cercetătorii și sportivii străini.

De asemenea, în opinia autorilor excepției, ordonanța nu a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, întrucât nu cuprinde justificări pertinente legate de urgența demersului, iar prin conținutul său, încalcă programul de guvernare adoptat prin

Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004

pentru acordarea încrederii Guvernului și, în consecință, prevederile art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală. În fine, se semnalează o multitudine de carențe de reglementare și deficiențe de redactare.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind ridicată pe calea unei acțiuni în contencios administrativ prin care, în baza

art. 9 din Legea nr. 554/2004 , s-a solicitat constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unor dispoziții dintr-o ordonanță. Invocă, în sprijinul acestei opinii, deciziile Curții Constituționale nr. 761/2006, 764/2006, 5/2007, 66/2007, 174/2007, 342/2007 și 660/2007.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile ordonanței criticate sunt constituționale, întrucât nu sunt contrare dreptului constituțional la muncă și la protecția socială a muncii și nici nu aduc atingere principiului egalității și nediscriminării. Consideră că celelalte texte din Legea fundamentală invocate în motivarea excepției nu sunt incidente în cauză. Precizează că ordonanța a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, urgența reglementării fiind impusă de necesitatea realizării unei restructurări corespunzătoare, care să conducă la asigurarea eficienței activităților din domeniile de competență specifice Oficiului Român pentru Imigrări.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007

privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007

contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5), care consacră principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării Constituției și a legilor, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile patronale, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 31 privind dreptul la informație, art. 38 referitor la dreptul de a fi ales în Parlamentul European, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 51 referitor la dreptul la petiționare, art. 61 care stabilește rolul și structura Parlamentului, art. 73 lit. p) care prevede că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, art. 102 alin. (1) potrivit căruia Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice și art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile adoptării ordonanțelor de urgență.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare, pentru următoarele motive:

Prin

Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

și a reținut că acestea sunt neconstituționale în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță. În considerentele deciziei mai sus menționate s-a reținut, printre altele, că, "atunci când obiectul acțiunii principale introduse la instanța de judecată este constatarea neconstituționalității unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență a Guvernului ori a unor dispoziții din aceasta, excepția de neconstituționalitate este transformată într-o veritabilă acțiune directă, pierzându-și astfel natura sa de excepție, înțeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății".

Or, în cauza de față, obiectul acțiunii principale, întemeiată pe prevederile

art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , introdusă la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, îl constituie însăși contestarea constituționalității

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007

privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. Prin modificarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , prin

Legea nr. 262/2007 , la art. 9, după alin. (4) s-a introdus un nou alineat, care prevede că persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, obiectul acțiunii constituindu-l "acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative", iar nu însăși anularea pe motiv de neconstituționalitate a ordonanței ori a unor dispoziții din aceasta.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007

privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, excepție ridicată de Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă, Aurel Teodorescu, Nadia Constantin și Zicu Mușat în Dosarul nr. 4.708/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2008.