Decizia nr. 152/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție ridicată de Marian Vlad în Dosarul nr. 844/94/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde personal Marian Vlad, autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției susține excepția de neconstituționalitate astfel cum a motivat-o în fața instanței de fond, arătând că începând cu data de 1 ianuarie 2008 s-au ridicat restricțiile instituite, ceea ce dovedește că acestea nu au fost impuse din motive de interes public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 844/94/2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție ridicată de Marian Vlad într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 , prin care s-a instituit măsura restricțiilor de circulație, contravin dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Constituție, deoarece interdicția de a efectua transportul, rulând pe drumul național de la expeditor la punctul de lucru al destinatarului, este echivalentă cu încălcarea dreptului constituțional la muncă.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât restricțiile instituite au caracter temporar, iar autorul excepției își poate exercita profesia prin folosirea altor căi rutiere.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, deoarece ele nu aduc atingere dreptului la muncă, ci reprezintă măsuri de natură să prevină efectele negative și să asigure protecția participanților la trafic.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998. Ulterior republicării, prevederile

art. 44 alin. (2) au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 79/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 413/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 9 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi au următorul cuprins: "Pentru protecția unor sectoare de drumuri administratorii acestora pot institui restricții cu caracter temporar, semnalizate corespunzător, privind viteza, masa totală maximă admisă și masa maximă admisă pe axă ale vehiculelor admise să circule pe sectorul respectiv, cu informarea Poliției rutiere, a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și a utilizatorilor."

Curtea reține că, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la muncă și la libertatea de alegere a profesiei și a locului de muncă, care sunt prevăzute la art. 41 alin. (1) din Constituție, iar nu la art. 38 alin. (1) cum, eronat, a precizat autorul.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Având în vedere că, potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 , drumurile publice fac parte din sistemul național de transport, care prin importanța sa este de interes public, Curtea reține că legiuitorul are legitimarea constituțională să instituie reguli obligatorii privind administrarea, întreținerea și exploatarea drumurilor publice pentru a transpune în practică dispozițiile cuprinse la art. 135 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale.

Analizând conținutul concret al dispozițiilor criticate, Curtea mai reține că acestea prevăd restricții de circulație pe drumurile publice, cu caracter temporar, privind sarcinile pe axe ale vehiculelor. Restricțiile instituite au semnificația unor măsuri de protecție legală, ce vizează securitatea circulației bunurilor și a persoanelor.

Așa fiind, nu se poate reține că dispozițiile criticate ar încalcă dreptul la muncă prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituție, deoarece măsura legislativă de instituire a unor restricții de circulație, cu caracter temporar, este justificată obiectiv și rațional și este proporțională cu situația care a determinat-o. Deosebit de aceasta, Curtea constată că dispozițiile criticate nu aduc o restrângere dreptului la muncă, deoarece rețeaua de transport rutier permite ca circulația autovehiculelor spre punctul de destinație să se desfășoare și pe variante ocolitoare sau deviate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție ridicată de Marian Vlad în Dosarul nr. 844/94/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2008.