Decizia nr. 168/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 215/2001 23 aprilie 2001 (prevederi anume) administrației publice locale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Valentin Zoltan Puskas - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. 38 lit. d) din Legea nr. 215/2001
(actualmente art. 36)", excepție ridicată de Caius Adam în Dosarul nr. 5.497/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate ca inadmisibilă, întrucât aspectele criticate privesc probleme de fiscalitate ce intră în competența autorității administrației publice locale, iar nu de încălcare a Constituției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.497/30/2007, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 lit. d) (actualmente
art. 36) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția a fost ridicată de Caius Adam într-o cauză de contencios administrativ privind nelegalitatea unui act administrativ emis de Consiliul Local al Municipiului Timișoara.
În motivarea excepției, se arată că "opinia instanțelor de judecată a fost manifestată în mod constant în Timișoara în ceea ce privește conținutul art. 38 lit. d) din Legea administrației publice locale, precum că aceste consilii locale emit în calitate de autorități administrative hotărâri de consiliu obligatorii pentru toți cetățenii și pentru funcționarea societăților comerciale la care organul administrativ este acționar". Or, în sensul art. 121 alin. (2) din Constituție, consiliile locale "emit acte administrative constând în hotărâri de consiliu local obligatorii pentru toți cetățenii din municipalitate".
Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că "textul de lege criticat se înscrie în competența autorității publice locale privitor la administrarea domeniului public și privat al municipiului, în virtutea căruia consiliul local poate concesiona bunurile proprietate publică sau privată, adică respectivul text de lege nu intră în coliziune cu prevederile art. 121 din Constituția României."
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că "gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni constituie o problemă de interes local a cărei rezolvare intră în competența consiliului local, în calitate de autoritate a administrației publice locale", iar faptul că unele dintre hotărârile sale sunt obligatorii și pentru societățile comerciale menționate de textul de lege criticat derivă din aceea că "toată infrastructura necesară funcționării acestor servicii de utilități publice face parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale care este administrat de către consiliul local". Consideră că, în cauză, nu se ridică o problemă de constituționalitate, ci de fiscalitate, ceea ce intră în competența consiliului local. Invocă jurisprudența Curții în materie, și anume deciziile nr. 110/2002 și nr. 233/2002.
Avocatul Poporului consideră că prevederile
art. 36 lit. d) din Legea nr. 215/2001
sunt în deplină concordanță cu regula constituțională potrivit căreia consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, "dispozițiile
art. 38 lit. d) din Legea nr. 215/2001
(actualmente art. 36)". Într-adevăr, dispozițiile de lege criticate de autorul excepției sunt cuprinse, ca urmare a republicării
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în art. 36 alin. (2) lit. d) din aceasta, care prevede: "(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: [...] d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni; [...]"
Susținerile de neconstituționalitate ale autorului excepției se întemeiază pe prevederile art. 121 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale și primarii aleși, în condițiile legii".
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile
art. 38 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 215/2001 , a căror neconstituționalitate se invocă, sunt cuprinse în art. 36 alin. (2) lit. d) ca urmare a republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Întrucât în actuala redactare se păstrează soluția legislativă de principiu anterioară, prin prezenta decizie, Curtea urmează să se pronunțe asupra acestor din urmă dispoziții ale legii.
Analizând susținerile autorului excepției, Curtea constată că nu ne aflăm în prezența unei excepții de neconstituționalitate, în sensul
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ci în prezența unei critici formulate în legătură cu opinia instanțelor de judecată din Timișoara referitoare la art. 38 lit. d) din lege. Astfel, se arată că, în opinia acestor instanțe de judecată, consiliile locale emit, în calitate de autorități administrative locale, hotărâri obligatorii pentru toți cetățenii și pentru societățile comerciale la care organul administrativ este acționar. Or, autorul excepției consideră că, potrivit art. 121 alin. (2) din Constituție, hotărârile consiliilor locale sunt obligatorii doar pentru cetățenii municipalității.
Întrucât prin excepția ridicată nu sunt formulate critici din care să rezulte contrarietatea dintre
art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 215/2001 , republicată, și dispoziții sau principii ale Constituției, aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1) [legi, tratate internaționale, regulamentele Parlamentului și ordonanțele Guvernului], care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", și, în consecință, excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
De altfel, între prevederile de lege criticate, care stabilesc atribuții ale consiliului local în gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni, pe de o parte, și prevederile art. 121 alin. (1) din Constituție, care statuează că în comune și orașe autonomia locală se realizează prin două autorități - consiliul local și primarul -, ambele alese în condițiile legii, pe de altă parte, nu există incidență.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Caius Adam în Dosarul nr. 5.497/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.